BusinessMagazin

Tag: Societe Generale

  • Profitul net al BRD la noua luni, in scadere cu 28%. Guy Poupet: “Mediul economic dificil ne influenteaza direct”

    Costul net al riscului – raportul dintre cheltuielile nete cu
    provizioanele si soldul creditelor – a fost de 1,05 miliarde de lei
    (252 milioane de euro), comparativ cu 673 milioane de lei in
    primele noua luni din 2009.

    “Mediul economic dificil ne influenteaza direct, cresterea
    nivelului costului net al riscului fiind o consecinta a
    deteriorarii situatiei economice generale”, a declarat Guy Poupet,
    presedintele-director general al BRD – Groupe Société
    Générale.

    Venitul net bancar a ajuns la 2,65 miliarde de lei (634 milioane de
    euro), cu 5% mai mare decat in primele noua luni din anul trecut.
    Cheltuielile s-au redus cu 3%, ceea ce a contribuit la
    imbunatatirea raportulului cost/venituri, care a ajuns la 38,7%, in
    scadere cu 336 puncte de baza fata de 30 septembrie 2009.

    Profitul brut din exploatare s-a marit cu 11%, la 1,62 milioane
    de lei (389 milioane de euro), iar rentabilitatea capitalului
    propriu (ROE – raportul dintre profitul net si capitalul propriu) a
    fost la sfarsitul primelor noua luni de 14%, fata de 19% la nivelul
    intregului an 2009.

    “Rezultatele obtinute la sfarsitul primelor noua luni ale acestui
    an dovedesc constanta cu care BRD realizeaza rezultate bune la
    nivel comercial. Reusim in continuare sa controlam strict nivelul
    cheltuielilor generale, aspect care genereaza un bun raport
    cost/venit”, a mai afirmat Poupet.

    Volumul total al creditelor acordate clientelei a fost de 34,05
    miliarde de lei (8 miliarde de euro), in crestere cu 3% fata de 30
    septembrie 2009. Creditele pentru persoane fizice au crescut cu 4%,
    la 16,4 miliarde de lei, iar cele pentru persoane juridice au
    crescut cu 3%. Depozitele clientelei au ramas la un nivel constant,
    la 29,96 miliarde de lei.

    Totalul activelor bancii se ridica, la sfarsitul lunii septembrie,
    la 47 de miliarde de lei (11 miliarde de euro), mai mic cu 2% fata
    de sfarsitul lunii septembrie 2009. BRD-Groupe Société Générale
    este cea de-a doua banca din Romania in functie de valoarea
    activelor, dupa BCR.

    BRD – Groupe Société Générale are aproape 2,5 milioane de clienti.
    Reteaua bancii are aproape 2,2 milioane de carduri valide si
    opereaza aproximativ 1 500 ATM-uri si peste 21.000 de POS-uri.

  • Analistii straini: leul ar putea pierde 2% fata de euro daca motiunea de cenzura a PSD reuseste

    “Potentiala disolutie a Guvernului este cel mai mare risc pentru
    leu”, declara pentru Bloomberg James Lord, strateg pentru pietele
    emergente la Morgan Stanley. “Banca centrala va interveni ca sa
    protejeze moneda, daca aceasta se va confrunta cu presiuni
    semnificative de depreciere”, adauga Lord.

    Scenariul considerat posibil de analistii din Londra ai Morgan
    Stanley, UBS si Societe Generale vizeaza o depreciere cu 2% a
    leului fata de euro in urmatoarele doua sau trei saptamani, a carei
    adancire ar urma sa fie limitata de BNR, cu interventii
    asemanatoare celei de la sfarsitul lui iunie, cand moneda nationala
    a pierdut 4,2% din valoare, in contextul votului la Curtea
    Constitutionala asupra taierii pensiilor si al majorarii TVA.

    O cadere a guvernului Boc ar duce leul spre un curs de 4,3-4,35 in
    urmatoarele saptamani, sustin analistii bancilor mentionate.
    “Autoritatile nu vor permite insa o coborare mult sub 4,35
    lei/euro, insa elementul cheie in ochii pietelor este aplicarea
    programului de masuri convenite cu FMI”, afirma Gaelle Blanchard,
    strateg pentru pietele emergente la Societe Generale Londra.

    “Banca centrala n-are nevoie de cheltuieli prea mari pentru a aduce
    cursul acolo unde doreste. BNR nu are interes sa permita o
    depreciere masiva”, adauga James Lord de la Morgan Stanley.

    Daca, in schimb, actualul guvern va supravietui motiunii de
    cenzura, atunci leul s-ar putea aprecia la 4,25 lei/euro pana la
    sfarsitul anului si la 4,15 pana la sfarsitul lui 2011, crede
    Gaelle Blanchard, ceea ce ar avea efecte negative asupra
    competitivitatii exporturilor si implicit ar afecta sansele iesirii
    din recesiune.

    Cursul anuntat de BNR a fost miercuri de 4,277 lei/euro, cu circa
    3% peste nivelul atins in episodul de depreciere de la sfarsitul
    lui iunie. Moneda este sustinuta, scrie Bloomberg, de continuarea
    acordului cu FMI si UE, care au furnizat recent 2 miliarde de euro
    Romaniei. Rezerva valutara a ajuns astfel la 32,58 miliarde de euro
    la sfarsitul lui septembrie.

    Recent, ING Bank Romania a calculat ca BNR ar fi cheltuit de la
    inceputul crizei, in ultimul trimestru al lui 2008, si pana in
    prezent pana la 11 miliarde de euro, din care intre 400 si 900 de
    milioane de euro numai in septembrie anul acesta. Guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu, nu a confirmat niciuna din aceste sume.

  • Erste Group Bank si SocGen vor intermedia programul de finantare externa de 7 mld. euro al statului roman

    Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20
    de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari
    pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei
    ani.

    Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin
    emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese
    au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci
    un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu
    scadenta la cinci ani.

    Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de
    banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere
    pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de
    euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand
    acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de
    finantarea de pe piata interna.

    De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de
    tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei,
    net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor
    mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite
    la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia
    intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor
    de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de
    ridicate.

    O explicatie
    oferita de banci     pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile
    inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de
    alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului
    de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o
    vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor
    aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul
    vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu
    FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit
    bugetar de circa 6,8% din PIB.

    Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca
    “subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi
    reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de
    austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie”. Dulgheru
    considera ca “recastigarea increderii investitorilor este de o
    importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada,
    cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor
    state”.

    In privinta finantarii de la institutiile internationale,
    urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de
    1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a
    urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

    Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca
    sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se
    incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte
    fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB
    anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii
    flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.

  • Traderul care a lasat o gaura de 5 mld. euro la SocGen: Nu am fost prins timp de trei ani

    “Am folosit o strategie care pur si simplu a functionat.
    Rezultatele continuau sa creasca”, a spus traderul Jerome Kerviel
    cu privire la pariurile speculative realizate pe actiunile grupului
    german Allianz.

    Daca va fi gasit vinovat, Kerviel risca pana la cinci ani de
    inchisoare, o amenda de 375.000 de euro si plata unor compensatii
    de pana la 4,9 mld. euro.

    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro    .

  • Marile grupuri bancare sustin efortul de salvare a Greciei

    “Membrii boardului IIF au convenit sa se implice in sustinerea
    guvernului grec si a bancilor grecesti”, suna declaratia IIF,
    citata de Reuters.

    Declaratia de principiu a boardului IIF vine in contextul in
    care ministrii europeni de finante ar fi cazut de acord sa ceara
    marilor grupuri bancare sa nu-si reduca expunerea din prezent pe
    Grecia pe toata durata derularii acordului de sustinere FMI-UE,
    respectiv in urmatorii trei ani – adica sa nu ceara rambursari
    anticipate si sa nu anuleze liniile de credit existente.

    Ministrii de finante ai zonei euro au convenit duminica sa
    acorde un pachet de asistenta financiara de 110 miliarde de euro
    pentru Grecia, urmand ca prima plata in contul acestuia sa fie
    facuta inainte de 19 mai, cand ajung la scadenta obligatiuni
    grecesti in valoare de 8,5 miliarde de euro. Statele membre ale
    zonei euro vor contribui cu 80 de miliarde de euro, iar FMI cu
    restul de 30 de miliarde.

    Luni la amiaza, un oficial german a anuntat deja ca guvernul
    condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat legea in virtutea
    careia Germania va contribui la programul de asistenta financiara
    pentru Grecia. Acum, legea va fi inaintata pentru dezbatere in
    proceduta de urgenta in ambele camere parlamentare, astfel incat sa
    poata fi adoptata pana vineri. Contributia Germaniei va fi de 8,4
    miliarde de euro in primul an al programului.

    CE INSEAMNA IMPLICAREA BANCILOR

    Josef Ackermann (foto), directorul executiv al Deutsche Bank, a
    avut pana acum cel mai coerent demers de a prelua in sarcina
    bancilor efortul financiar al salvarii Greciei. Ackerman, in
    colaborare cu autoritatile, s-a angajat sa coordoneze discutiile cu
    banci, cu firme de asigurari si cu companii industriale, a caror
    implicare ar trebui sa reduca din nemultumirea germanilor fata de
    ideea ca efortul financiar pentru Grecia ar urma sa fie suportat
    din bani publici. Deutsche Bank a promis deja sa contribuie cu 1-2
    miliarde de euro, cu care ar putea cumpara obligatiuni
    grecesti.

    Cancelarul german Angela Merkel a spus, intr-un interviu publicat duminica de Bild am Sonntag,
    ca “ar saluta o participare voluntara din partea bancilor”, iar
    vicecancelarul Guido Westerwelle a declarat ca se asteapta ca banci
    din mai multe tari ale zonei euro sa contribuie la pachetul de
    sprijin pentru Grecia, cumparand obligatiuni grecesti, ceea ce ar
    da un semnal de incredere pe piete si ar contracara speculatiile pe
    titlurile de valoare elene.

    Nu toate bancile germane s-au aratat entuziasmate. Theodor Weimer, CEO al HypoVereinsbank, e de parere ca
    “bancile nu pot si nu trebuie sa incaseze nota de plata”, fiindca
    nu ele sunt responsabile de datoriile facute de guverne.

    Bancile germane au cea mai mare expunere pe Grecia, dupa cele
    franceze. Dupa raportarile la Banca Reglementelor Internationale,
    grecii datorau la sfarsitul anului trecut creditorilor straini 236
    de miliarde de dolari, din care 75 de miliarde creditorilor din
    Franta si 45 de miliarde celor din Germania.

    Daca Deutsche Bank a anuntat ca nu are expunere directa,
    Commerzbank si Hypo Real Estate au impreuna 11 miliarde de euro expunere. Grupul belgiano-olandez
    Fortis avea 4 miliarde expunere la sfarsitul lui 2009. Credit Agricole din Franta a comunicat ca expunerea sa
    directa se limiteaza la 850 de milioane de euro, din care 600
    pentru Emporiki Bank, pe care o controleaza. Austriecii de la
    RZB si Erste au imprumutat in Grecia 4,6
    miliarde de euro in total.

    Estimarile Nomura se refera la BNP Paribas si Societe Generale ca fiind cele
    mai expuse banci in mod direct, prin ponderea creantelor fata de
    statul grec, iar analistii de la Bernstein cred ca expunerea
    bancilor franceze si germane la datoria Greciei, a Portugaliei, a
    Italiei, a Spaniei si a Irlandei se ridica la 20% din totalul
    riscului lor extern.

    Asiguratorii Allianz si MunichRe ar fi promis sa contribuie la
    randul lor cu credite in valoare de 300, respectiv 200 de milioane
    de euro, anunta Financial Times Deutschland in editia de luni.

    AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRA

    Ostilitatea opiniei publice si a presei germane a ramas la cote
    inalte fata de ideea de a credita guvernul de la Atena, tinand cont
    ca Germania va duce greul salvarii Greciei, urmand sa contribuie,
    potrivit estimarilor de pana acum, cu circa 25 de miliarde de
    euro.

    Dupa ce acum cateva luni publica pe coperta o imagine a Afroditei din Milo cu degetul mijlociu ridicat in semn
    de sfidare a Europei, revista Focus are azi pe coperta
    imaginea aceleiasi Afrodite, de data aceasta cu mana intinsa, ca o
    cersetoare, alaturi de titlul “Grecia – si banii nostri!”. La
    randul sau, tabloidul Bild se ocupa de magnatul Spiros
    Latsis, cel mai bogat grec (cu o avere personala estimata de Forbes
    la 4 miliarde de euro), proprietar de afaceri cu nave, petrol si
    banci, actionarul majoritar al EFG Eurobank Ergasias. Bild scrie ca
    EFG a cumparat in timp obligatiuni de stat grecesti de 12 miliarde
    de euro, la dobanzi foarte avantajoase pentru el, iar acum cade in
    sarcina contribuabililor germani sa ajute statul grec sa-si
    plateasca datoriile, adica sa-i bage bani in buzunar lui Latsis.
    “Banca lui Latsis detine cea mai mare pondere de obligatiuni
    grecesti dintre toate”, a declarat un bancher din Frankfurt pentru
    Bild.

  • Cum te privesc bancherii cand ai un milion de euro in cont

    “Traderii nu sunt niste diavoli, iar private bankingul nu
    inseamna evaziune fiscala”, spunea saptamana trecuta Frédéric
    Oudéa, presedintele Société Générale, intr-o conferinta organizata
    la Londra, facand referire la problemele de imagine cu care se
    confrunta bancherii si care au generat o reticenta considerabila a
    clientilor fata de serviciile lor.

    Capitalul de imagine pe care bancherii incearca sa-l creeze
    diviziilor de private banking isi gaseste deci doua explicatii:
    prima ar fi aceea ca evolutia segmentului de retail bancar
    traditional s-a oprit, iar a doua tine de nevoia bancilor de a
    atrage clienti care dispun de lichiditati importante.

    Cu toate acestea, bancile nu se grabesc sa recurga la
    compromisuri majore si sa relaxeze plafoanele de acceptare a
    clientilor care vor sau au nevoie de un bancher personal. Ba chiar
    dimpotriva. Monica Ionescu, sefa departamentului de private banking
    al UniCredit, explica aceasta “rigiditate” pe care o manifesta
    bancile prin faptul ca serviciile de private banking sunt prin
    definitie elitiste. Cand limita este fixata prea jos si accesul
    este prea usor, produsul nu mai este elitist din punctul de vedere
    al clientului si, de asemenea, devine si ineficient pentru
    banca.


    “Un bancher personal are un portofoliu restrans de clienti
    comparativ cu cel din alte arii de business, tocmai pentru ca este
    vorba de servicii de top. Limita noastra de acces la serviciile de
    private banking a fost aliniata cu cea a diviziei si a Europei
    Centrale si de Est. Comparativ cu 2008 am crescut pragul de intrare
    in categoria clientilor de private banking”, spune Ionescu. In
    prezent, pragurile minime de plasament initial de la care clientii
    bancilor din Romania pot apela la un bancher personal variaza intre
    40.000 si 300.000 de euro, in functie de banca.

    Pana acum, divizia de profil a UniCredit nu a pierdut niciun
    client, iar cresterea de active este de peste 60% fata de anul
    trecut. Cel mai mare cont administrat acum depaseste 35 de milioane
    de euro. “In urma aplicarii noilor limite de accedere la aceste
    servicii, numarul clientilor va fi in jur de 800. Asa cum spuneam,
    este foarte important sa mentinem calitatea serviciilor la
    standarde foarte ridicate”, adauga Monica Ionescu.

  • Frauda de 5 mld. euro la SocGen

    Traderul bancii franceze a efectuat plasamente in in cotatiile futures a principalilor indici bursieri europeni mult peste cota admisa de regulamentele interioare, operatiuni care au avut ca rezultat pierderi de 4,9 miliarde euro. Prima reactie a conducerii bancii a fost concedierea traderului impreuna cu managerii directi ai acestuia, fiind respinsa demisia directorului general si a presedintelui.

    Conducerea a luat si decizia suspendarii de la tranzactionare a actiunilor grupului, inclusiv BRD la Bucuresti, pentru a preintampina eventualele deprecieri ale titlurilor. Reintoarcerea la tranzactionare va fi anuntata ulterior. Banca a facut recent publice si piererile cauzate de criza creditelor ipotecare americane, din cauza carora va reduce activele cu 2,05 miliarde euro. Conducerea BRD a anuntat ca performantele economice ale sucursalei din Romania nu vor fi afectate de frauda traderului francez.

    Stire in curs de actualizare