Tag: santier

  • Compania de Drumuri a semnat contracte de 693 mil. euro pentru autostrazi de pe Coridorul IV

    Astfel, asocierea romano-italiana Spedition
    UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di Costruzioni va proiecta si
    executa primul lot de zece kilometri al sectorului de autostrada
    Timisoara-Lugoj, pentru 63,62 milioane euro. Atribuirea
    contractului a fost contestata de mai multe consortii, formate din
    firme din Romania si din strainatate. Asocierea romano-portugheza
    Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct va
    proiecta si executa primul lot si drumul de legatura al tronsonului
    de autostrada Nadlac-Arad, pentru 115,8 milioane euro. Lotul al
    doilea al acestui segment va fi proiectat si executat de compania
    germana Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane
    euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a transat lupta de un miliard de euro pentru 183 de kilometri de autostrada

    Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
    IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
    anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
    trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
    cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
    lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
    finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
    mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
    CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
    europeni pentru aceste sosele.

    Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
    Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
    la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
    jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
    euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
    kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
    pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
    participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
    faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
    cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
    decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
    scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
    companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.

    Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
    in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
    pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
    la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
    spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
    fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
    Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
    Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
    Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
    putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
    licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
    constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
    Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
    si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
    respectiv 134 milioane de euro fara TVA.

    Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
    inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
    puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
    costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
    vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
    observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
    explica Florin Popa.

    Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
    licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
    proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
    perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
    spune reprezentantul Vitalis Consulting.

    CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
    noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
    mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
    constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
    crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
    este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
    200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
    si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
    Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
    3-5 per licitatie”.

    Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
    de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
    aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
    de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
    contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
    rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.


    CITESTE
    SI
    De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
    pentru 1,4 miliarde de euro

  • Boagiu: Romania va fi un santier in acest an si va castiga pariul pentru dezvoltarea infrastructurii

    “Romania va fi un santier anul acesta, pot sa va garantez ca
    este un pariu pe care il vom castiga”, a afirmat ministrul, la o
    conferinta pe tema transporturilor. Ea a adaugat ca in prezent sunt
    in executie 243 kilometri de autostrada, sunt pregatite licitatii
    pentru alti 220 kilometri, acesta fiind “cel mai mare program de
    constructii de autostrazi demarat in Romania”. Boagiu a aratat ca
    in ultima perioada au avut loc modificari legislative care au vizat
    remedierea problemelor legate de proiectele de investitii, printre
    care contestarea licitatiilor, exproprierile sau cele legate de
    contractare, dar ca mai exista o problema foarte greu de combatut,
    si anume plecarea personalului specializat de la stat la companii
    private. “Avem nevoie de personal calificat, care sa se intoarca in
    administratie”, a spus ministrul. Ea a adaugat ca in ultima
    perioada CNADNR a angajat 30 de tineri ingineri si vrea sa incheie
    parteneriate cu facultatile de constructie din toata tara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singurul santier finantat de stat unde se lucreaza: Stadionul National Lia Manoliu

    Pana in prezent 75% din lucrare a fost finalizat, deja incepand
    lucrarile de instalatii si finisaje, conform unui comunicat al
    Primariei Bucurestiului.
    Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 milioane lei, pana
    in prezent decontandu-se 282 milioane lei sau 56% di valoarea
    totala a contractului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Afacerile Santierului Naval Braila au urcat cu 64% anul trecut, la aproape 500 mil. lei

    Compania si-a redus in acelasi interval pierderile de circa doua
    ori, la 35 mil. lei (8,2 mil. euro), acestea fiind determinate de
    costurile ridicate la materiile prime achizitionate anterior si
    evolutiei nefavorabile a cursului de schimb.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Din santier naval in port pentru iahturi de lux

    Peter Munk, presedinte al Barrick Gold – cea mai profitabila companie de exploatare a zacamintelor de aur-, a cumparat un vechi santier naval din Muntenegru pentru a-l transforma intr-o statiune de lux pe coasta Adriatica.Omul de afaceri canadian a platit pentru santierul naval Arsenal 29 de milioane de euro, urmand sa investeasca, in urmatorii doi ani, alte 106 milioane de euro pentru constructia unui intreg complex in jurul acestuia.Marina, situata la 60 de kilometri de capitala Podgorica, va avea o capacitate de peste 700 de ambarcatiuni. Complexul urmeaza sa fie cel mai mare din Mediterana de Est, iar intreaga zona turistica, care se “ntinde pe 24 de hectare, va gazdui si un hotel de lux, mall-uri, dar si facilitati de epurare a apei si ecologizare a mediului. In proiect s-au implicat si Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care vor aloca fonduri pentru curatarea mediului, iar municipalitatea din Tivat va imbunatati sistemul de furnizare cu apa in urmatorii doi ani.Primarul orasului Tivat, Dragan Kankaras, spune ca proiectul lui Peter Munk a coincis cu cel al autoritatilor locale si se arata increzator in potentialul de crestere al zonei.Munk, care a obtinut importante scutiri de taxe de la guvernul muntenegrean, mai detine actiuni si la TriGranit, compania maghiara de real estate care va construi statiuni de vacanta in apropiere si care se va implica in proiecte de real estate si pe piata romaneasca.Ministrul turismului din Muntenegru, Pedrag Nenezic, spune ca dezvoltarea complexului va transforma micul stat Muntenegru intr-un hot spot pentru turismul de lux din Europa de Est. Investitia facuta de Peter Munk a trecut drept prima privatizare importanta din economia nationala, de cand statul Muntenegru si-a capatat independenta in iunie 2006.