Astfel, asocierea romano-italiana Spedition
UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di Costruzioni va proiecta si
executa primul lot de zece kilometri al sectorului de autostrada
Timisoara-Lugoj, pentru 63,62 milioane euro. Atribuirea
contractului a fost contestata de mai multe consortii, formate din
firme din Romania si din strainatate. Asocierea romano-portugheza
Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct va
proiecta si executa primul lot si drumul de legatura al tronsonului
de autostrada Nadlac-Arad, pentru 115,8 milioane euro. Lotul al
doilea al acestui segment va fi proiectat si executat de compania
germana Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane
euro.
Tag: santier
-
Compania de Drumuri a semnat contracte de 693 mil. euro pentru autostrazi de pe Coridorul IV
-
Cum s-a transat lupta de un miliard de euro pentru 183 de kilometri de autostrada
Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
europeni pentru aceste sosele.Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
respectiv 134 milioane de euro fara TVA.Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
explica Florin Popa.Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
spune reprezentantul Vitalis Consulting.CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
3-5 per licitatie”.Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.
CITESTE
SI De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
pentru 1,4 miliarde de euro -
Boagiu: Romania va fi un santier in acest an si va castiga pariul pentru dezvoltarea infrastructurii
“Romania va fi un santier anul acesta, pot sa va garantez ca
este un pariu pe care il vom castiga”, a afirmat ministrul, la o
conferinta pe tema transporturilor. Ea a adaugat ca in prezent sunt
in executie 243 kilometri de autostrada, sunt pregatite licitatii
pentru alti 220 kilometri, acesta fiind “cel mai mare program de
constructii de autostrazi demarat in Romania”. Boagiu a aratat ca
in ultima perioada au avut loc modificari legislative care au vizat
remedierea problemelor legate de proiectele de investitii, printre
care contestarea licitatiilor, exproprierile sau cele legate de
contractare, dar ca mai exista o problema foarte greu de combatut,
si anume plecarea personalului specializat de la stat la companii
private. “Avem nevoie de personal calificat, care sa se intoarca in
administratie”, a spus ministrul. Ea a adaugat ca in ultima
perioada CNADNR a angajat 30 de tineri ingineri si vrea sa incheie
parteneriate cu facultatile de constructie din toata tara. -
Singurul santier finantat de stat unde se lucreaza: Stadionul National Lia Manoliu
Pana in prezent 75% din lucrare a fost finalizat, deja incepand
lucrarile de instalatii si finisaje, conform unui comunicat al
Primariei Bucurestiului.
Bugetul alocat de PMB pe anul 2010 este de 146 milioane lei, pana
in prezent decontandu-se 282 milioane lei sau 56% di valoarea
totala a contractului.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Afacerile Santierului Naval Braila au urcat cu 64% anul trecut, la aproape 500 mil. lei
Compania si-a redus in acelasi interval pierderile de circa doua
ori, la 35 mil. lei (8,2 mil. euro), acestea fiind determinate de
costurile ridicate la materiile prime achizitionate anterior si
evolutiei nefavorabile a cursului de schimb.
Cititi mai multe pe www.zf.ro -
Din santier naval in port pentru iahturi de lux
Peter Munk, presedinte al Barrick Gold – cea mai profitabila companie de exploatare a zacamintelor de aur-, a cumparat un vechi santier naval din Muntenegru pentru a-l transforma intr-o statiune de lux pe coasta Adriatica.Omul de afaceri canadian a platit pentru santierul naval Arsenal 29 de milioane de euro, urmand sa investeasca, in urmatorii doi ani, alte 106 milioane de euro pentru constructia unui intreg complex in jurul acestuia.Marina, situata la 60 de kilometri de capitala Podgorica, va avea o capacitate de peste 700 de ambarcatiuni. Complexul urmeaza sa fie cel mai mare din Mediterana de Est, iar intreaga zona turistica, care se “ntinde pe 24 de hectare, va gazdui si un hotel de lux, mall-uri, dar si facilitati de epurare a apei si ecologizare a mediului. In proiect s-au implicat si Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care vor aloca fonduri pentru curatarea mediului, iar municipalitatea din Tivat va imbunatati sistemul de furnizare cu apa in urmatorii doi ani.Primarul orasului Tivat, Dragan Kankaras, spune ca proiectul lui Peter Munk a coincis cu cel al autoritatilor locale si se arata increzator in potentialul de crestere al zonei.Munk, care a obtinut importante scutiri de taxe de la guvernul muntenegrean, mai detine actiuni si la TriGranit, compania maghiara de real estate care va construi statiuni de vacanta in apropiere si care se va implica in proiecte de real estate si pe piata romaneasca.Ministrul turismului din Muntenegru, Pedrag Nenezic, spune ca dezvoltarea complexului va transforma micul stat Muntenegru intr-un hot spot pentru turismul de lux din Europa de Est. Investitia facuta de Peter Munk a trecut drept prima privatizare importanta din economia nationala, de cand statul Muntenegru si-a capatat independenta in iunie 2006.
