BusinessMagazin

Tag: produse

  • Ce au mai inventat IT-iştii români? De la platforme de comerţ electronic, până la recepţioneri digitali

    Primul invitat al ZF IT Generation a fost Mihail Gîrneţ, fondatorul Multinode Network, cel care a lansat proiectul BOB-Concierge. BOB-Concierge este un dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologia Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii (de la livrarea comenzilor online până la curăţătorie şi un minimagazin). Antreprenorul se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei investiţii de 4 milioane de euro, care va fi utilizată pentru expansiunea reţelei de automate inteligente la 500 de unităţi pe durata anului viitor. „Proiectul final ar trebui să beneficieze de o investiţie de până la 200 de milioane de euro. Astăzi noi avem deschisă runda B de finanţare. Vrem să atragem şi investitori locali care ştiu piaţa. Dacă există investitori interesaţi, noi suntem în plin proces de a ridica 4 mil. euro. Avem deja oferta pe masă pentru 1 milion de la un investitor nou. Este vorba de cineva din zona Iaşiului, din zona de real estate“, a declarat Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Cea mai vizualizată emisiune de până acum a fost însă cea în care am vorbit cu fondatorul platformei Gomag, dezvoltată de compania SilkWeb din Baia Mare. Printre cele mai mari magazine online din portofoliul Gomag se numără Autohut.ro, Neakaisa.ro, Borealy.ro, Afisport.ro sau GeniusNutrition.ro. „Totul a început în 2005, când eu cu partenerul meu Aurelian Motica am înfiinţat o agenţie de web design. Am fost printre primii de altfel. Am crezut foarte mult într-un business online, aşa că în 2006 am reuşit să avem primul nostru magazin online. Am vândut uşi de interior şi uşi de exterior pentru un client. De-a lungul timpului însă am dezvoltat şi gestionat mai multe maga­zine online”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul platformei de e-commerce Gomag. El a explicat cum a pornit dezvoltarea platformei pentru propriile nevoi, iar apoi, treptat, aceasta a fost îmbunătăţită în funcţie de cerinţele clienţilor în condiţiile în care SilkWeb oferea atunci soluţii per­sonalizate de comerţ electronic. Astfel, platforma de e-commerce a devenit o soluţie software de e-commerce de sine stătătoare vândută către clienţi.
    „Pentru a consolida businessul şi pentru a înţelege mai bine cum func­ţio­nează piaţa de profil şi cerinţele clien­ţilor am oferit soluţia dezvoltată în regim SaaS (software as a service).”
    Costul pentru utilizarea platformei Gomag porneşte de la circa un euro pe zi, cei care vor să pornească un magazin online având la dispoziţie pachetul de bază, al cărui tarif este de 27 euro/lună. Tariful pachetelor creşte în funcţie de numărul de produse comercializate, de numărul de aplicaţii integrate şi alte funcţii necesare unui magazin online, precum monede multiple sau conţinut tradus în mai multe limbi. În acest moment, platforma Gomag are integrate peste 100 de aplicaţii.
    „În prezent, toţi clienţii noştri sunt din România – 95% din Bucureşti –, însă o parte dintre ei vând şi în Europa. Avem şi site internaţional, dar şi site-uri spe­ci­fice adaptate pentru pieţele din Bul­garia, Polonia, Spania, Germania şi vom avea în curând şi pentru Republica Mol­dova şi Marea Britanie. Practic, site-ul este adaptat pentru limba de acolo, mo­neda de acolo şi pentru in­fra­struc­tura logistică”, a precizat Dărăban.
    El împreună cu partenerul său Aurelian Motica au dezvoltat busi­nessul Gomag din resurse proprii, fără finanţări sau împrumuturi de la bănci. În prezent, Gomag investeşte lunar circa 50.000 euro pentru dez­voltarea continuă a platformei de e-commerce.
    „Noi avem un ecosistem foarte bine format. Suntem legaţi la întreaga infrastructură de e-commerce din Ro­mâ­nia: furnizori de servicii, firme de curierat, procesatori de plăţi online, marketplace-uri ş.a.m.d. În plus, noi suntem o soluţie, nu doar o platformă de e-commerce: punem în legătură clientul cu furnizorul de servicii, cum ar fi partenerii specializaţi în marketing etc.”, a menţionat antreprenorul.
    În prezent, funcţionează foarte bine magazinele online care se specializează pe o anumită nişă de piaţă, iar dacă dedică timp reuşesc să fie profitabile.
    „Avem clienţi care au început cu 27 euro pe lună, au dedicat 2 ore pe zi businessului şi au reuşit să ajungă la 300 de comenzi pe lună”, a subliniat el.
    La finalul acestui an, compania SilkWeb care administrează Gomag va încheia cu afaceri de 750.000 euro, în creştere faţă de 2018, când veniturile s-au situat la circa 500.000 euro. Pentru 2020, planul este ca businessul să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri şi să ajungă la un portofoliu de peste 1.500 magazine online.
    Compania din Baia Mare are în plan să se extindă şi în afara României, principalele pieţe vizate fiind Bulgaria, Republica Moldova, Polonia şi Marea Britanie. „Am făcut deja primii paşi spre extinderea în străinătate – Bulgaria şi Republica Moldova – încă de anul acesta. Avem parteneri acolo, iar platforma este pregătită aproape 100% pe specificul celor două pieţe”, a precizat Cosmin Dărăban. În prezent echipa Gomag numără în total 21 de persoane.

    Mai jos, regăsiţi primele 10 start-up-uri care şi-au spus povestea la ZF IT GENERATION, mai multe idei de business similare fiind prezentate pe platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Industria IT din România s-a dezvoltat continuu începând cu anii 1990, iar în ultimii ani s-a creat o adevărată efervescenţă pe această piaţă: start-up-uri vândute către giganţi străini şi tot mai multe idei de afaceri bazate pe tehnologie care atrag finanţări ce pot fi numărate în sute de milioane de dolari. Ca atare, Ziarul Financiar, împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu, vrea să descopere start-up-urile tech cu idei de produse sau servicii ce vor duce la dezvoltarea următoarei generaţii de milionari IT din România.

    Proiect: Bob-Concierge
    Ce face? Dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologii de tip Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii
    Finanţare necesară: 4 milioane euro
    Invitat: Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network

    Proiect: Watto
    Ce face? Reţele naţionale de puncte de încărcare a maşinilor electrice
    Finanţare necesară: Câteva sute de mii de euro
    Invitat: Daniel Pintilie, CEO al Watto

    Proiect: Garderoba Infinită
    Ce face? Marketplace pentru comercializarea online a pieselor vestimentare premium pentru femei
    Finanţare necesară: Investiţie din partea lui Andrei Pitiş în iunie 2019
    Invitat: Adriana Ancuţa, cofon­da­toa­rea Garderobei Infinite

    Proiect: Gomag
    Ce face? Platformă pentru pentru facilitarea comerţului electronic
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 750.000 euro
    Invitat: Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul Gomag

    Proiect: Alter Bug Tracer
    Ce face? Platformă de testare automată, în cloud, a software-ului pentru a depista şi elimina erorile
    Finanţare necesară: 30.000 euro
    Evaluare start-up: 1 milion euro
    Invitat: Emanuel şi Alexian Vintilă (dreapta), director tehnic, respectiv director general ai Alter Bug Tracer 

    Proiect: ialoc.ro
    Ce face? Platformă online pentru rezervări la restaurante direct de pe PC sau dispozitive mobile
    Finanţare primită: 350.000 euro
    Invitat: Cosmin Măgureanu, CEO şi cofondator (stânga), şi Laurenţiu Clenci, business development officer, ialoc.ro

    Proiect: Agricloud
    Ce face? Soluţie de tip Internet of Things pentru îmbunătăţirea performanţei pentru culturile de viţă-de-vie
    Evaluare start-up: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Marcel Ionescu, fondator Agricloud

    Proiect: Bunnyshell
    Ce face? Tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud
    Finanţări primite: Aproape 1 milion euro
    Finanţare necesară: 5-10 milioane în a treia rundă de finanţare
    Evaluare start-up: 4,5 milioane euro
    Invitat: Alin Dobra, CEO-ul şi cofondatorul Bunnyshell

    Proiect: KFactory
    Ce face? Soluţie Internet of Things şi machine learning pentru zona de producţie
    Finanţare necesară: 250.000 euro
    Invitat: Vlad Cazan, cofondator al KFactory

    Proiect: Bright Spaces
    Ce face? Platformă digitală de leasing şi management al spaţiilor comerciale
    Finanţare primită: 185.000 euro
    Invitat: Bogdan Nicoară, CEO şi cofondator Bright Spaces

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României.

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.

  • Vă mai amintiţi de fostele aprozaruri? Cum au reuşit trei antreprenori să deschidă o astfel de afacere în Bucureşti


    „Povestea începe cu ferma noastră, situată în unul dintre cele mai faimoase bazine legumicole din ţară – comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. Aceasta (ferma – n. red.) se întinde pe o suprafaţă de 6,5 hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătraţi sunt spaţii protejate (sere – n. red.), unde cultivăm aproape toate tipurile de legume”, spune Ilie Ciorchină, cofondator al Legoomi.
    În Băleni, el şi partenerii săi de business cultivă roşii, cartofi, rădăcinoase şi verdeţuri, pe care le vând în perioada martie-noiembrie. Având capacităţi de stocare, legumele pot fi depozitate şi comercializate chiar şi în perioada rece a anului.
    Businessul a fost completat anul acesta şi cu un concept store Legoomi, o variantă modernă a aprozarului de altădată, situat pe bulevardul Dacia din Bucureşti, la nr. 130 A. Decizia a venit în contextul în care în piaţă există numeroşi intermediari între producători şi cumpărători, astfel că cei trei antreprenori au vrut să vină mai aproape de consumatori. Un kilogram de roşii de exemplu porneşte de la 4 lei şi poate ajunge la 10 lei, în funcţie de soi. O legătură de ceapă verde, de leuştean sau de pătrunjel este 2 lei, un kilogram de cartofi albi – 2,5 lei, unul de morcovi – 4 lei, iar unul de castraveţi – 5 lei, potrivit datelor de pe site, unde pot fi plasate şi comenzi.
    „Clienţii noştri sunt atât cei din sfera B2C, cât şi din sfera B2B. Prin Legoomi, acoperim partea de B2C, adică profilul clasic al cumpărătorului, iar prin intermediul segmentului HoReCa, ne adresăm clienţilor din B2B, mai exact restaurante, unităţi de tip fast food, cafenele, atât din Bucureşti, cât şi din proximitatea acestuia”, explică Ilie Ciorchină.
    Vânzările de legume le-au adus celor trei fondatori o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2018, în condiţiile în care nu aveau încă un punct de desfacere, iar profitul a fost de aproximativ 12.000 de euro, cu patru angajaţi. În 2019, doar în prima jumătate a anului, Legoomi a egalat cifra de afaceri realizată anul trecut.

  • Un tânăr din Braşov câştigă zeci de mii de euro făcând lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Cum i-a venit ideea


    „Site-ul lădiţe.ro a apărut la sfârşitul anului 2017, însă ideea lui a început încă din anul 2016. Ideea a venit în momentul în care în atelierul nostru de tâmplărie ne-a intrat o cerere pentru acest gen de produse, de la administratorul unui hotel din Drobeta-Turnu Severin, care ne-a spus că ar vrea să-i facem un raft. Am proiectat, am creat proiectul, l-am predat clientului. Am văzut că există cerere pentru acest tip de produs şi am început să facem mai multe. La început am vândut pe OLX”, povesteşte Mădălin Pop.
    În 2018, businessul cu lădiţe a generat afaceri de 250.000 de lei (circa 54.000 de euro), însă cererile numeroase ar fi putut aduce şi mai multe vânzări, problema fiind că lipsa unui număr suficient de angajaţi a împiedicat onorarea tuturor comenzilor.
    Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos. Cea mai mică lădiţă – Neghiniţă – costă 15 lei, iar cea mai scumpă – momentan în stadiul de prototip – va ajunge la 130 de lei.
    Dincolo de produsele standard, se pot face şi lădiţe personalizate pe cerinţele clientului. În medie, în atelierul din Braşov, se produc 1.000 de lădiţe pe lună.
    „Publicul nostru ţintă este populaţia de 25-45 de ani, tineri care îşi renovează sau cumpără un apartament şi aleg lădiţele noastre pentru realizarea unor piese de mobilier (rafturi, măsuţe, etajere etc). Mai sunt şi tinerii antreprenori care deschid cafenele sau restaurante şi îşi doresc un design minimalist în spaţiul lor, agenţii de publicitate care folosesc lădiţele ca mijloc de promovare pentru clienţii lor sau firme mari care folosesc lădiţele noastre pentru a oferi angajaţilor, cu ocazia sărbătorilor, pachete cu produse, iar lădiţele noastre vin ca mijloc de ambalare şi transport.“

  • O afacere pe măsura şi personalitatea clientului


    Cei doi tineri urmăresc acum să intre şi pe nişa de pantofi pentru femei şi aşteaptă afaceri de peste 55.000 de euro în 2019, în creştere cu 15% faţă de anul trecut. „Am început un business cu pantofi din dorinţa de a oferi posibilitatea bărbaţilor să îşi personalizeze încălţămintea după preferinţele şi nevoile lor”, a spus Andrei Rusu, unul dintre fondatorii PaPrezzo.
    Pentru a produce pantofii, antreprenorii au amenajat un atelier în Cluj-Napoca, pentru care au achiziţionat utilaje, dar şi materie primă. În atelier lucrează patru angajaţi şi doi colaboratori.
    „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, a mai spus Andrei Rusu.
    Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional, iar în medie preţul unei perechi de pantofi porneşte de la 360 de lei şi poate ajunge până la 1.000 de lei, în funcţie de model, materiale sau preferinţele clienţilor.
    „Produsele pe care le creăm pot fi vizualizate pe pagina noastră de Facebook şi pe Instagram, momentan. În viitorul apropiat produsele vor putea fi găsite pe site-ul oficial”, a adăugat Andrei Rusu.
    Ca obiective de business, cei doi antreprenori vor să dezvolte compania şi să atragă investitori şi surse de finanţare, astfel încât în 2020 să ajungă la aproape 100.000 de euro cifră de afaceri, dublu faţă de vânzările din 2018.

  • Ce au căutat românii pe eMAG în 2019: De la “urzeala manelelor” la “adidaşi ca a lui dorian popa”

    Categoria În curând pe eMAG    

    • plicuri bani nuntă
    • piscină în pungă
    • bani falşi euro
    • pistol cu prostie
    • teste pentru admitere carol davila
    • jucarii care îi dau banii
    • aparat de strâns salamul

    Categoria Întreabă eMAGu’

    • cursul bnr euro
    • unde e bine să te cazezi la predeal
    • câţi ani ai?
    • cum poţi deschide un magazin pe fonduri europene
    • adresa becali
    • telefon dorel
    • vălenii de munte
    • cum să scrii o compunere boklet
    • preţ câine ciobanesc
    • unde este orsa
    • strada londra
    • undei strada la emag
    • strada traian vuia nr 204

    Categoria Trending

    • roborock
    • trotineta electrica
    • iphone 11
    • instax
    • matura electrica
    • slime
    • televizor 8k
    • airfryer
    • galaxy fold
    • dji mavic mini
    • telefon 5 G

    Categoria Nici eu nu m-am gândit, dar am găsit

    • zdrobitor struguri
    • accesoriu mulgatoare
    • carcasa porc
    • afumatoare
    • arzator porc

    Categoria Am prieteni de elită

    • manele de copii de cinci ani
    • urzeala manelelor
    • manele de crăciun
    • vara manelelor 2005
    • florin salam la reducere
    • stic plin cu manele

    Categoria Declaraţie de dragoste

    • emoji pentru tibi
    • mesaje frumoase
    • tricou cu numele daniela
    • şapcă cu numele scris andrea
    • 100 de te iubesc
    • idea de iubit
    • brăţări cu numele nicoleta

    Categoria Căutare cu premeditare

    • adevarata care merge pe stradă
    • telescop buca
    • chiloţi cu blană

    Categoria Pune-ţi o dorinţă

    • vreau un patuţ cu bebeluşi în el
    • adidaşi ca a lui dorian popa
    • cârnăţar pt cârnaţi
    • cap de papusă care se coafează
    • telefoane nu tare scumpe
    • brăţara care are puterea lui elsa

    Categoria Cadou pentru duşmani

    • pulover urât de crăciun
    • cel mai urât costum
    • bomboane stricate
    • pulane
    Categoria Supersize
    • tutun la găleată
    • aer condiţionat mult
    • laptopuri la 1 milion
    • papuci scumpi

    Categoria Cum se aude, aşa se scrie

    • cât costă un intendan suici
    • aparat de făcut sendfişi
    • maşină ân şurubat
    • ninjea
    • şi bunica mi-a

    Top 10 căutări pe eMAG:

    1. iphone 11
    2. Samsung
    3. Iphone
    4. Pampers
    5. Huawei
    6. iphone x
    7. căşti
    8. ceas
    9. frigider
    10. bicicletă

  • Cele mai inovatoare companii din România: Soluţiile dezvoltate de Vodafone pentru magazinele de pe piaţa locală

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţiile Vodafone IoT special concepute pentru zona de retail pot ajuta la o mai bună experienţă a clientului în magazin, creşterea productivităţii prin alocarea personalului doar atunci când este necesar, monitorizarea stocurilor şi programarea din timp a producţiei.
    Gama de produse include soluţia de Smart Counting (retailerul are evidenţa numarului de clienţi care intră şi ies din magazinele sale şi acces la rapoarte şi grafice pentru vizualizarea traficului); soluţia de Digital Signage & Smart Analytics (afişare digitală şi date inteligente – ecrane digitale care afişează informaţii despre promoţii şi oferte în timp real, reclame şi informaţii relevante pentru clientul aflat în faţa raftului şi a displayului în funcţie de tipul clientului care le vizionează – sex, vârstă etc.); soluţia de Stock Alert (monitorizarea stocurilor/produselor de la raft prin alerte în timp real, asigurând  disponibilitatea permanentă a produselor pentru clienţi); soluţia de Heat Map (harta de interes a clientului – permite localizarea zonelor unde traficul este intens, în care se opresc clienţii şi perioada petrecută în aceste zone de interes (standuri promoţionale, vitrine, zone de plasare a produselor, reclame); soluţia de Client Assist (cumpăratorul poate solicita prezenţa unui consilier de vânzări la raft prin apăsarea unui buton; când butonul este apăsat la raft, angajaţii primesc o notificare pe o brăţară/ceas smart, iar responsabilul de zonă se îndreaptă rapid spre locul unde este nevoie de ajutor); soluţia de Queue Management (detectează printr-un senzor video numărul de persoane care aşteaptă la casă şi măsoară timpii de aşteptare, trimiţând alerte instantanee pentru deschiderea unei noi case de marcat); soluţia de Quick Customer Feedback (obţinerea instantanee a opiniei clienţilor faţă de experienţa din magazin printr-un mod facil şi rapid; clienţii pot evalua experienţa din magazin prin selectarea unei opţiuni (de la foarte plăcută, la foarte neplăcută) de pe un display/ecran digital. Dacă experienţa unui client este evaluată foarte slab, se va genera o alertă în timp real şi un angajat al magazinului se va prezenta imediat pentru a afla mai multe detalii şi a încerca să rezolve problema). Persoanele implicate în proiect sunt Marius Coman, care ocupă funcţia de IoT country manager şi are o experienţă de peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, în prezent fiind responsabil de una dintre cele mai provocatoare şi inovatoare arii din tehnologie, şi anume Internet of Things, Cătălin Stroe, unul dintre promoterii conceptelor de digitalizare şi transformare digitală în cadrul companiilor mari din România şi care are funcţia de IoT sales manager, Corina Sandu, IoT product manager şi care în ultimii trei ani s-a ocupat de dezvoltarea de soluţii IoT pentru mai multe verticale (transport şi logistică, retail şi utilităţi), precum şi Adriana Oncioiu, având funcţia de communication planning lead şi care a fost responsabilă pentru campania media „Afacerea ta, transformată digital”,  prin care Vodafone a comunicat soluţiile IoT pentru smart retail utilizând toate canalele de promovare (TV, online, radio, print, outdoor).

    Elementul de noutate:
    Utilizarea senzorilor şi a altor echipamente pe o platformă IoT special concepută – practic, toate acestea se realizează pe baza unor echipamente inteligente, conectate, care comunică permanent între ele şi oferă date şi optimizare în timp real. Mai mult, notează reprezentanţii companiei, se generează informaţii noi – retailerul primeşte foarte multe date, iar acestea sunt structurate sub formă de rapoarte şi grafice.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efecte, reprezentanţii Vodafone România enumeră: eficientizarea proceselor din zona de retail/eficienţă operaţională; o mai bună alocare a resurselor (personal/staff, mărfuri etc.) pentru businessuri/optimizarea resurselor; mai multe informaţii despre clienţi (orele de vizită a magazinului, profiluri de clienţi etc.), ceea ce duce la o mai bună organizare şi satisfacere a nevoilor lor de consum; flexibilitatea sporită a afacerii; timp redus de aştepare la case pentru clienţi, acces rapid la informaţii despre produsele şi ofertele din magazin, produse aflate la îndemană şi lipsa aglomerării unor zone din magazin, oferte şi reduceri perso-nalizate.

  • Cele mai costisitoare 10 jocuri video produse vreodată

    Jocurile video sunt încă extrem de populare, iar unele dintre ele necesită bugete de dezvoltare de sute de milioane de dolari.
     
    Incluzând şi partea de marketing, este foarte probabil ca în curând să vedem dezvoltatori care investesc sume de peste 1 miliard de dolari în jocuri sau francize video.
     
    10. Halo 2 – 120 milioane dolari
     
    9. Dead Space – 125 milioane dolari
     
    8. Shadow of the Tomb Raider – 135 milioane dolari
     
    7. Final Fantasy VII – 145 milioane dolari
     
    6. Star Wars: TOR – 200 milioane dolari
     
    5. Star Citizen – 211 milioane dolari
     
    4. Call of Duty: MW2 – 250 milioane dolari
     
    3. GTA V – 265 milioane dolari
     
    2. Destiny – 500 milioane dolari
     
    1. Red Dead Redemption 2 – 800 milioane dolari

  • Românii caută rafinamentul în străinătate: 85% dintre cadourile corporate comandate în 2019 conţin produse internaţionale, nu româneşti

    Călătoriile şi expunerea la bucătăriile de peste hotare au deschis apetitul românilor pentru produse premium internaţionale. Acest lucru este vizibil şi în cadourile pe care le oferă tinerii antreprenori şi oamenii de afaceri cu experienţă din România angajaţilor şi partenerilor de business. În 2019, producătorul de coşuri cadou corporate Debonaire anunţă o creştere de 25% a vânzărilor faţă de sezonul cadourilor de Crăciun din 2018. Creşterile se văd nu doar în volumele de comenzi, ci şi în numărul de clienţi interesaţi de astfel de pachete cadou.

    În 2019, cu 35% mai mulţi clienţi au ales să ofere coşuri cadou cu produse selectate de la producători locali şi internaţionali de la Debonaire. „Primim comenzi majoritar din Bucureşti, însă cadourile noastre a ajuns şi în companii din Timişoara, Braşov sau Cluj, spre exemplu. Românii apreciază tot mai mult produsele gourmet internaţionale atunci când e vorba despre cadourile pe care le oferă şi mesajul pe care acestea le transmit despre ei. Iar experienţa pe care o dăruiesc prin aceste cadouri corporate se diferenţiază tot mai mult de cea de acasă, tradiţională”, observă Codruţa Miron, proprietar Debonaire.

    Cadourile cu preparate tradiţionale româneşti au reprezentat doar 15% dintre alegerile corporate

    Cele mai multe coşuri cadou ajung la partenerii de business ai clienţilor Debonaire, urmaţi de echipele acestora, dar şi cadourile pentru copii rămân de interes în acest sezon. Partenerii sunt cei care primesc cadourile cele mai consistente, media costurilor fiind de 85 lei/cadou în cazul coşurilor corporate prin care românii mulţumesc celor care le-au fost alături în 2019. Cadourile pentru copii, în partea oarecum opusă din punct de vedere al bugetului investit, ajung la o medie de 35 lei/cadou.

    Un aspect foarte interesant este faptul că decizia de cumpărare a cadourilor corporate aparţine majoritar femeilor, acestea plasând numărul cel mai mare de comenzi online.

    Peste 70% din coşurile corporate au fost personalizate în 2019

    Cadourile personalizate, de pildă felicitări gravate, decoraţiuni personalizate cu logo-ul companiei, sunt o opţiune de top pentru clienţii Debonaire. În acest sezon de sărbători, 70% dintre comenzi au inclus produse personalizate prin gravură sau print UV.  „Există clienţi care şi doresc doar decoraţiuni personalizate şi consideră drept foarte importantă comunicarea brandului sau a companiei în general către parteneri pentru a se evidenţia printre toţi cei care trimit cadouri de Crăciun în această perioadă. În comunicarea Business-to-Business, coşurile corporate joacă un rol foarte important, motiv pentru care personalizarea şi produsele gourmet sunt opţiunile preferate ale românilor”, adaugă Codruţa Miron.

    Producătorul de coşuri corporate pregăteşte deja cadourile pentru sezonul de primăvară, când oferta va conţine dedicaţii speciale pentru 1-8 Martie şi sărbătorile de Paşte.

  • Echipa de români care a găsit o soluţie prin care magazinele METRO din toată lumea să fie mai eficiente

    Descrierea inovaţiei:
    În prezent, în grupul Metro sunt utilizate două abordări în procesele de tip picking (colectarea şi cântărirea produselor de către un angajat, în urma realizării comenzilor online de către clienţi – n.r.): prin imprimarea pe hârtie a comenzilor online primite de la client sau prin utilizarea unui dispozitiv mobil. În cazul primei abordări, pick-by-paper, angajatul bifează şi colectează direct pe hârtie produsele puse în coş şi cantitatea acestora, apoi le depozitează în coşul fizic. Ulterior, un alt angajat actualizează corespunzător comanda online în sistemul informatic. Acesta este un proces în trei paşi care necesită timp suplimentar alocat activităţii de verificare a comenzii. În a doua abordare, numită mobile picking, angajatul foloseşte un dispozitiv mobil pentru a scana fiecare produs din comandă, iar apoi colectează produsele în coşul fizic de cumpărături. Acesta este un proces de picking în doi paşi. Cu toate că această abordare s-a dovedit a fi eficientă în grupul Metro, o echipă de ingineri software ai Metro Systems a venit cu propunerea de a eficientiza şi mai mult acest proces prin introducerea abordării cu denumirea pick-by-vision. Această abordare nouă presupune utilizarea ochelarilor de realitate augmentată pentru a scana produsele prin simpla vizualizare a acestora atunci când sunt colectate în coşul fizic. Astfel se ajunge la un proces de picking într-un singur pas – practic se scurtează semnificativ timpul alocat activităţii, angajatul are mâinile libere (fără hârtie sau dispozitiv mobil), iar informaţia preluată de ochelari se transmite automat în sistemul informatic.
    Metro Systems România (parte din Metronom Germania) este axată pe furnizarea unei game largi de produse IT complete în domeniul wholesale, atât la nivel global, cât şi adaptate nevoilor locale pentru toate punctele de lucru Metro Cash & Carry din cele 26 de ţări din Europa şi Asia. Este centrul de servicii IT interne pentru Metro Group şi furnizează consultanţă specializată tuturor companiilor din grup. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vlad Cojocaru, inginer software, full stack developer; Mihai Diac, inginer software, full stack developer; Aura Virgolici, engineering domain owner, doctor în informatică economică; Octavia Popescu, analist software, expert în analiza proceselor de business; Alexandra Burca, service owner first level support Metro C&C France.

    Elementul de noutate:
    Utilizarea ochelarilor de realitate augmentată şi adaptarea acestora prin conectarea unui mic dispozitiv de scanare a codurilor de bare în magazinele şi depozitele Metro. Construirea expertizei tehnice pentru dezvoltarea de soluţii de software cu realitate augmentată în Metro Systems.

    Efectele inovaţiei:
    Eficientizarea procesului de picking în magazinele şi depozitele METRO din toată lumea.