BusinessMagazin

Tag: produse

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • Tânărul manager care conduce businessul înfiinţat de el şi fratele său în urmă cu două decenii

    Angelo-Dan Popa este director general al afacerii DPAP.RO, înfiinţată de el şi fratele său, Adrian, în urmă cu aproximativ două decenii. El a renunţat în 2004 la studiile de la Academia de Studii Economice din Bucureşti pentru a se alătura businessului din poziţia de agent de vânzări.

    Patru ani mai târziu, a preluat poziţia de director de vânzări şi a început mutarea treptată a businessului din zona de distribuţie către zona de soluţii complete pentru companii. Înfiinţată în 1998 de el şi fratele său, Adrian, sub denumirea juridică Biro Media Trading, compania avea iniţial ca domeniu importul de produse de birotică şi papetărie. În 2005 au lansat primul magazin online din România creat special pentru companii, cu peste 2.000 de produse de birotică şi papetărie, iar în 2013 au intrat şi pe segmentul IT&C şi al soluţiilor IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering.

    Următorul pas a fost transformarea, în 2014, într-un integrator de soluţii complete pentru companii –  soluţii IT & software, al produselor de curăţenie, cât şi al serviciilor de personalizări şi catering. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei previzionează afaceri de 22,8 milioane de lei (peste 5 mil. euro). Aceasta are o ofertă de peste 26.000 de produse, dintre care 60% sunt livrate din stocul DPAP.RO; compania dispune de un depozit de 1.000 de metri pătraţi şi stocuri pentru produsele uzuale în valoare de aproximativ 500.000 euro.

    Angelo-Dan dezvoltă în continuare afacerea DPAP.RO alături de fratele său, Adrian Popa, el având rolul de development şi marketing manager al afacerii. 

  • ALERTĂ COMERCIALĂ: Decathlon retrage două produse din cauza unor nereguli ce prezintă pericol pentru clienţi

    În cazul Toucan Light, dispozitiv de filat pentru alpinism marca Simond, vândut în România începând cu 25 februarie 2019, s-a descoperit faptul că în cazul în care doi alpinişti sunt asiguraţi simultan de capărul de coardă, dacă unul dintre cei doi întinde coada, cel de-al doilea rămâne blocat. Retragerea a fost anunţată de producător la nivel european.

    Cumpărătorii carabinierei pentru alpinism Rocky cu filet din perioada 5 decembrie 2018 – 4 iulie 2019 pot returna produsul. Producătorul Simond a descoperit că în unele cazuri inelul de blocare a caraabinierei ar putea fi montat invers, lucru care poate duce la riscul de deblocare acciidentală a carabinierei în timpul utilizării.

    În cazul mănuşilor Pro Leather maro vândute în perioada 16/06/2017 – 05/07/2019, producătorul Fouganza a constatat că anumite produse aveau o concentraţie de crom prea ridicată, care, în unele cazuri, ar putea duce la reacţii alergice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a decis un tânăr angajat în IT din Cluj-Napoca să fabrice cosmetice şi produse apicole

    Mierea ia forma unor suplimente nutritive, produse cosmetice sau chiar suveniruri sub brandul Prisaca Transilvania într-o fabrică din Cluj, o afacere de familie înfiinţată în 2012 de antreprenorul Ciprian Beu. Ideea de business a pornit după ce antreprenorul a observat că în piaţa locală mierea nu era utilizată în mai multe forme, deşi exista cerere, mai ales pe partea de produse pentru copii. Aşa au apărut gamele de produse terapeutice pe bază de miere – spray-uri de gât, de nas, suplimente nutritive, alimente cum ar fi mierea, oţetul de mere şi miere, gama de cosmetice, dar şi suveniruri din miere şi lemn. În total, circa 150 de produse sunt astăzi sub brandul Prisaca Transilvania. „Am profesat în domeniul IT încă din facultate. Experienţă în conducerea unei afaceri nu am avut, cu atât mai puţin într-o afacere în domeniul acesta aparte. Totuşi, consider că familiarizarea mea cu domeniul IT şi cu modul de lucru în acel domeniu a ajutat la implementarea de proceduri, tehnologii şi softuri care ne-au ajutat să evoluăm mai repede”, povesteşte Ciprian Beu, managerul general al Prisaca Transilvania.
    Investiţia totală până în prezent în companie a fost de circa 150.000 de euro, antreprenorul atrăgând alături şi un alt partener, iar drumul până la recuperarea sumei a fost unul dificil. În 2018 însă, Prisaca Transilvania a ajuns la vânzări de 480.000 de euro, iar planurile urmăresc dezvoltarea unor produse noi. Produsele din Prisacă pot fi găsite pe site-ul companiei, în circa 1.600 de farmacii şi magazine naturiste, în reţeaua de drogherii dm Drogerie Markt, dar şi la export, în ţări precum Germania, Franţa, Anglia, Spania, Italia sau Malta. „Cred că fără investiţia umana, banii cu siguranţă nu ne-ar fi adus aici. Pentru mine, echipa şi oamenii care s-au adunat în jurul nostru reprezintă factorii principali care au influenţat acest business”, a mai spus Ciprian Beu.
    Produsele Prisaca Transilvania sunt fabricate la rece pentru a le păstra proprietăţile, iar volumul principal de vânzări este adus de gama de produse terapeutice, mai ales cele destinate copiilor. Cele mai căutate produse sunt două spray-uri de gât şi nas pentru copii şi adulţi pe bază de propolis şi miere.
    Cererea din piaţă pentru produsele realizate la Cluj a dus la creşterea portofoliului, iar planurile pentru anul 2019 urmăresc dezvoltarea în zona de produse cosmetice şi terapeutice.
    „Deşi România este unul dintre principalii producători şi exportatori de miere din Europa, consumul de miere pe cap de locuitor este unul dintre cele mai scăzute din continent, însă din fericire este pe un trend ascendent”, a mai adăugat Ciprian Beu. El a precizat că pe nişa produselor apicole cu efect terapeutic este mult loc de creştere, iar dacă mai mulţi antreprenori români ar paria pe această zonă, ar consolida piaţa, dominată în prezent de importuri.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, pentru a pune în lumină spiritul antreprenorial al României. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    EMA T Concept rulotă mobilă de haine (Bucureşti)
    Fondatori: Anca şi Vlad Ţurcanu
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Număr de clienţi: 30 de persoane pe zi
    Distribuţie: site-ul companiei, parcările clădirilor de birouri din Bucureşti

    Movi Design producţie de mobilă (Bucureşti)
    Fondator: Mirela Florea
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 700.000 de euro
    Număr de angajaţi: 27 de persoane

    Pater producţie de ţuică (Argeş)
    Fondator:
    familia Mărăşoiu
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Distribuţie: restaurante, hoteluri, băcănii din Bucureşti, aeroportul Otopeni

    Veltra Bikes producţie de biciclete din bambus (Câmpina, Prahova)
    Fondator: Sabin Dimian
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 40.000 de euro
    Preţul unei biciclete: 1.200 de euro
    Distribuţie: online, site-ul companiei

    Fim Caravans producţie de rulote (Argeş)
    Fondatori: Ştefan Secuiu şi Felix Istrate
    Investiţie iniţială: 700.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 400.000 de euro
    Număr de angajaţi: 12 persoane

  • Cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie a ridicat preţurile la mai bine de 1.000 de produse în ultimele două săptămâni

    Compania a ridicat preţurile la produse ca brânza, bananele şi ciocolata, în medie cu 11%, potrivit Press Association.

    Cei de la Tesco au afirmat că au amânat creşterea preţurilor cât au putut de mult, însă chiar şi preţurile actuale concurează cu cele ale Asda, Sainsbury’s şi Morrisons.

    Această măsură a fost luată în contextul în care Aldi şi Lidl au pus presiune pe cele 4 supermarketuri.

    Toate magazinele se confruntă acum cu necesitatea de a ridica preţurile. Laptele praf, cartofii şi carne de porc s-au scumpit cu mult timp înainte ca inflaţia să ajungă la 2%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un pas în online, doi în offline: evoluţia afacerii Diane Marie, lansată de o fostă corporatistă îndrăgostită de lumea vânzărilor

    Începută iniţial cu un atelier şi o platformă online, afacerea cu pantofi Diane Marie s-a extins ulterior şi prin intermediul unor magazine partenere, din ţară, cât şi prin două magazine fizice: unul deschis în Centrul Vechi al Capitalei şi al doilea inaugurat recent pe Calea Moşilor.
    Diana Nedea este absolventă de ASE şi spune că a lucrat înainte de a înfiinţa atelierul de producţie în ceea ce numeşte „joburile standard de absolvent de ASE, în multinaţionale, în vânzări“, mai întâi la Vodafone şi apoi la LG. S-a hotărât să meargă pe alt drum în 2011, după un concediu de două săptămâni, pentru că s-a implicat în acest proiect, care iniţial ar fi fost o divizie a afacerii părinţilor săi, antreprenori din 1996.
    Povesteşte că a avut primul contact cu lumea vânzărilor în 2008 „şi a fost dragoste la prima vedere”. De atunci a rămas în acest domeniu, experimentând sistemul corporaţiilor, unde totul este organizat până la ultimul detaliu, dar şi organizarea într-o companie mică, unde responsabilităţile niciodată nu se termină odată cu „fişa de post“. A ales, spune ea, o cale de mijloc prin antreprenoriat, „unde mă pot ocupa în continuare de partea de vânzări, dar şi de fazele premergătoare etapei de vânzări. Este un mare avantaj pentru mine să am acces la întregul proces în toată complexitatea lui, pentru că atunci când deţii «the big picture» totul este foarte logic şi toate etapele sunt interconectate“.Cea mai grea etapă din aventura antreprenorială a fost în primul an de activitate a atelierului de încălţăminte, din cauza fluctuaţiei mari de personal şi a lipsei forţei de muncă.


    „Cred că primul an a fost cel mai dificil. Spre sfârşitul anului 2012 deja aveam o echipă stabilă – care este încă prezentă în business – şi deja lucrurile se aşezau pe un făgaş stabil. Un moment cheie a fost deschiderea magazinului din Centrul Vechi. Acesta ne-a dat oportunitatea unui feedback direct din partea clienţilor, iar contactul direct cu aceştia şi-a pus în mod cert amprenta asupra colecţiilor ce au urmat”, povesteşte ea. 
    Investiţia în noua unitate s-a ridicat la 10.000 de euro, fondurile fiind folosite pentru amenajări, fără a lua în calcul stocul de produse. Motivaţia a venit în primul rând din dorinţa de a avea un spaţiu mai accesibil pentru autoturisme, spune Diana Nedea. „Calea Moşilor, deşi nu este o zonă comercială – cum de altfel nu este nici Centrul Vechi – este o zonă uşor accesibilă, are locuri de parcare şi este relativ aproape de centrul oraşului.” 
    Anul trecut, Diane Marie a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 500.000 de euro, în creştere cu 5% faţă de 2017. „Pentru noi, anul 2019 a însemnat foarte multe modificări. Am scăzut nivelul de producţie faţă de 2018 pentru că ne-am dorit să ne concentrăm mai mult pe calitate. De asemenea, structura businessului s-a modificat mult. Dacă în 2018 peste o treime din producţie se livra către magazinele partenere din ţară, în anul 2019 procentul a scăzut la sub 20% pentru a ne concentra pe reţeaua proprie de magazine online, cât şi offline”, descrie fondatoarea firmei Diane Marie parcursul activităţii businessului din primul semestru al acestui an. De asemenea, aşteptările sale vizează o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 30% prin prisma noii unităţi deschise în Capitală.  
    Odată cu deschiderea unităţii de pe Calea Moşilor, antreprenoarea a lansat şi o colecţie specială, cu produse „în culori pastel, ce pot fi combinate oricum între ele, cu genţi şi balerini sau pantofi cu toc comod pictate cu elemente florale şi mandale”, în parteneriat cu brandul de genţi Lyria. Diana Nedea spune că a reuşit astfel să creeze o colecţie în care a alăturat experienţei Diane Marie creativitatea antreprenoarei-designer Armina Popeanu, din spatele brandului Lyria.
    Anual, compania vinde în jur de 10.000 de perechi de pantofi. Cu toate că nu a observat modificări în ce priveşte puterea de cumpărare, Diana Nedea spune că anul 2019 a venit cu schimbări majore în ceea ce priveşte produsele căutate de clientele sale. „S-a remarcat o creştere foarte mare pentru produse comode, balerini şi alte tipuri de pantofi fără toc. Procentul de cliente ce revin se menţine, împreună cu un coş mediu de 1,3 perechi. Ce am remarcat însă este orientarea către produse comode, casual, balerini şi flats.”  


    Potrivit ei, vânzările online cresc de la an la an. „Este o evoluţie care ne bucură şi care ne confirmă că produsele noastre sunt dorite de femeile din România şi nu doar din Bucureşti.” Antreprenoarea spune că preferinţele sunt comune în cazul ambelor canale de vânzare. „Singura diferenţă între cele două este varietatea mai mare de produse vândute în magazinul offline pentru că, deşi poate ajungi în magazin hotărât pentru un anume produs, după probe găseşti ceva ce se potriveşte mai bine pe calapodul tău.”
    Ea remarcă faptul că piaţa locală a fost invadată în ultima vreme de produse ieftine, a căror calitate nu este raportată corect nici chiar la preţul scăzut al acestora. „În mod cert, acest lucru s-a simţit şi în evoluţia vânzărilor noastre. Cred totuşi că într-o lume mereu în mişcare în care timpul şi resursele sunt din ce în ce mai limitate, clientul român caută în permanenţă un raport corect calitate/preţ.”
    De-a lungul anilor de activitate, principalele provocări cu care antreprenoarea s-a confruntat în dezvoltarea businessului au fost reprezentate în primul rând de modificările legislative permanente, deoarece, „din cauza lor, este foarte greu să poţi face predictibilităţi, să poţi proiecta un business pe termen lung”. Totodată, spune ea, în industria în care activează o mare provocare este şi recrutarea de personal. „Durează foarte mult formarea unei echipe profesioniste, cu atât mai mult cu cât şcolile de meserii şi de formare profesională sunt inexistente.”
    Momentan, Diana Nedea nu plănuieşte deschiderea altor magazine offline, deoarece vrea să se concentreze în primul rând pe cele două unităţi existente şi pe magazinul online. „Ne dorim foarte mult să lansăm varianta internaţională a site-ului şi să pornim livrările internaţionale. Acestea există deja, dar de cele mai multe ori către clienţi existenţi sau către români stabiliţi în străinătate.”  
    În viitor, nu cel foarte apropiat însă, antreprenoarea spune că este tentată de o extindere în Timişoara, Cluj şi Iaşi, acestea fiind oraşele cu cea mai mare cerere în magazinul online Diane Marie. „Momentan nu există planuri concrete către această direcţie, dar suntem siguri că prezenţa noastră fizică în aceste oraşe ar fi un mare plus”, conchide ea.

  • Pe ce „se bat” miliardarii. Frigidere, mingi şi jocuri de lux

    Printre astfel de produse se numără palete de ping-pong de la Tiffany and Co cu un preţ de 700 de dolari, minge de baschet Chanel (2.300 de dolari), clips pentru bani sub formă de agrafă de birou de la Prada, set de Jenga (joc cu piese dispuse sub forma unui turn pe care jucătorii trebuie să le extragă una câte una fără să-l dărâme) de la Louis Vuitton (Monogram Tower, circa 3.000 de dolari) ori frigider Smeg pictat manual realizat în colaborare cu Dolce & Gabbana (de la 30.000 de dolari), scrie The Independent.

  • Companiile americane vor relua businessul cu chinezii de la Huawei în două săptămâni

    Washingtonul ar putea permite firmelor americane să reînceapă vânzările produselor Huawei peste două săptămâni, potrivit unui oficial american de rang înalt, citat de Reuters.

    Huawei, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, a intrat în luna mai pe aşa-numita „listă neagră” a Departamentului de Comerţ, care interzice companiilor americane să facă business cu anumite companii.

    Însă la finalul lunii iunie, după o întâlnire cu preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele american Donald Trump a anunţat că firmele americane vor putea vinde în continuare produse chinezilor de la Huawei.

    În ultimele zile, Wibur Ross, secretarul pentru Comerţ, a anunţat că licenţele pentru a face business cu Huawei vor fi emise în zonele în care nu există îngrijorări cu privire la Securitatea Naţională.

    Schimbarea rapidă de poziţie a lui Donald Trump şi anunţul neîntârziat al Departamentului de Comerţ cu privire la implementare, sugerează un lobby puternic din partea producătorilor de chipuri, corelată cu o presiune politică ridicată exercitată de chinezi, ar putea readuce la normal vânzările Huawei.

     

     

     

  • Digitalizarea, noul trend în farma

    La această soluţie s-a gândit Doctrina, un start-up din Slovenia, care a dezvoltat în anul 2012 o platformă online cu acelaşi nume ce facilitează interacţiunea directă a companiilor farmaceutice cu profesioniştii din această industrie – farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, prin intermediul conţinutului video. Din anul 2014, platforma Doctrina.biz este disponibilă şi în România, aceasta fiind practic o soluţie de marketing B2B (business to business) pentru digitalizarea comunicării în industria farma.

    „Demersul este unul relativ nou pentru piaţa de profil. În România, Doctrina este singura platformă de interacţiune directă şi bidirecţională cu specialiştii din domeniu, iar la nivel european mai sunt doar 1-2 proiecte similare”, a explicat Doru Mircea, antreprenorul local care a adus Doctrina în România în regim de franciză. De altfel, România a fost prima ţară în care s-a extins start-up-ul, după ţara de origine.

    Cum a ajuns însă soluţia dezvoltată de Doctrina să fie disponibilă şi în România? Povestea începe cu un SMS primit de Doru Mircea, de profesie medic, dar care şi-a dedicat întreaga carieră industriei farma, în urma unei întâlniri avute cu reprezentanţii start-up-ului din Slovenia, la insistenţele unui cunoscut.

    „Am plecat de la întâlnire cu gândul că aş putea dezvolta local un proiect similar, însă calculele pe hârtie mi-au arătat că investiţia ar fi fost prea mare, iar timpul de dezvoltare s-ar fi ridicat la peste un an. Aşa că, atunci când am primit prin SMS propunerea de a deveni partenerul Doctrina în România, am continuat discuţia”, povesteşte Doru Mircea. El a terminat Facultatea de Medicină la Târgu-Mureş, însă nu a profesat ca medic, ci a ales industria farma, vânzările şi marketingul ca direcţie de dezvoltare a carierei. Astfel, după mai bine de 15 ani în domeniul farma, în marketing şi vânzări, a luat calea antreprenoriatului într-un proiect dezvoltat alături de Cătălin Chiş, proprietarul grupului de firme APS. Era anul 2011 şi împreună au pus bazele Business Academy, o şcoală de vânzări. De altfel, persoana de legătură cu start-up-ul Doctrina din Slovenia a fost chiar un fost cursant al Business Academy.
    „Am mers la întâlnire mai mult din curiozitate, însă am realizat că soluţia propusă de Doctrina rezolva multe dintre provocările cu care mă confruntam în calitate de manager în farma”, a punctat el.

    Ca atare, Doru Mircea s-a hotărât să aducă Doctrina şi pe piaţa locală şi a negociat cu start-up-ul sloven să nu plătească taxa de franciză, care în prezent se ridică la circa 40.000 de euro, în condiţiile în care România era prima ţară în care se extindea proiectul. Împreună cu partenera sa Ioana Mircea, antreprenorul local a investit 60.000 euro pentru a susţine dezvoltarea Doctrina în România, banii fiind alocaţi în principal pentru marketing astfel încât să poată atrage în platformă specialiştii din domeniu. În prezent, pe lângă Slovenia şi România, platforma Doctrina mai este disponibilă şi în Croaţia, Polonia, Rusia, Marea Britanie şi Turcia, având în total peste un milion de utilizatori din industria farma.

    „După primii ani de funcţionare, Doctrina.biz acoperă 70% dintre farmaciştii şi asistenţii de farmacie din România, care sunt deja înscrişi în platformă. Anul trecut am triplat şi numărul medicilor înscrişi în platformă. De asemenea, am diversificat serviciile către producţie, consultanţă şi alte unelte de digital marketing, astfel încât prezentările disponibile în platformă să fie cât mai performante şi mai interesante pentru audienţă, specialiştii din industria sănătăţii”, a precizat Doru Mircea. El a adăugat că în ultimii doi ani, obiectivul Doctrina a fost creşterea engagementului şi mai puţin creşterea numărului de farmacişti. „Există, bineînţeles, o dinamică naturală, avem în fiecare zi utilizatori noi în platfomă, 10-15 conturi. Însă, în paralel, dezactivăm conturi pasive, rezultând o creştere netă de câteva zeci de utilizatori lunar. Interacţiunea şi vizualizările complete reprezintă cel mai important indicator pentru noi.”

    În primele luni ale acestui an, procentul farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie care au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz a crescut la 50%, respectiv la 53%. „O prezentare este vizualizată complet în medie de 5.000 de farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, care răspund ulterior întrebărilor pe care le adresăm pentru feedback.”

    Doctrina lucrează la nivel global cu cele mai mari companii farmaceutice din lume, cum ar fi GSK, Novartis, Roche sau Pfizer, iar în total pe platforma din România sunt disponibile în prezent 50 de prezentări, pe care utilizatorii le pot urmări pentru informare şi training. Iar conţinutul este actualizat cu periodicitate, în fiecare lună fiind circa 2-3 noi prezentări active în platformă.

    „Practic, producătorii de medicamente realizează, alături de noi de cele mai multe ori, videouri de prezentare sau cu un conţinut educativ pentru farmacişti şi medici, care este apoi transmis în platformă şi urmărit de acest public specializat”, a menţionat Doru Mircea.

    Care este însă modelul de business din spatele Doctrina.biz? Acesta se bazează pe rezultate, compania farmaceutică plătind doar vizionările întregului material. La finalul fiecărei prezentări se generează un scurt chestionar celor care au urmărit prezentarea, pentru ca reprezentanţii Doctrina să se asigure că a fost înţeles conţinutul şi urmărit cu atenţie.

    „Tarifele sunt personalizate, în funcţie de client, portofoliul de produse, patologia căreia se adresează şi serviciul ales. Cel mai apreciat aspect de către clienţi este că noi asigurăm clientului un interes minim garantat din partea audienţei targetate, pentru materialul transmis”, a punctat el.

    Medicii şi farmaciştii nu plătesc însă nicio taxă de însciere în platformă. Odată înscrişi, aceştia au acces gratuit la conţinutul din platformă, Doctrina.biz fiind pentru ei o formă de informare, educare şi specializare constantă.

    Anul trecut, afacerile locale ale Doctrina s-au situat la 220.000 euro, România plasându-se astfel pe locul doi ca venituri în rândul ţărilor europene în care este disponibilă platforma, pe primul loc fiind ţara de origine, Slovenia.

    „Un procent foarte mic din business este generat momentan de consultanţă şi suport în realizarea prezentărilor video, însă reprezintă sub 10% din total.”
    În 2018, numărul de proiecte dezvoltate de Doctrina în România a crescut cu 10% faţă de 2017, pe fondul diversificării serviciilor digitale şi consolidării audienţei.

    Anul acesta, Doctrina are în plan să-şi majoreze veniturile locale cu 30%, la 300.000 euro, în condiţiile în care mizează pe atragerea de noi clienţi ca urmare a dezvoltării portofoliului de servicii şi a creşterii interesului industriei faţă de oportunităţile digitale.

    „Creşterea digitalului pe acest segment de clienţi este într-un ritm destul de lent comparativ cu alte ţări europene, deşi interesul din partea profesioniştilor din sănătate pentru conţinut este cel mai ridicat din regiune. Este un paradox – farmaciştii vor să se informeze online, printr-o platformă specializată a celor din industrie, însă producătorii şi companiile farma nu sunt încă la fel de pregătiţi să iasă din zona de confort şi să renunţe la vechile tactici, chiar dacă acestea nu sunt la fel de cost-eficiente şi nici măcar măsurabile, cum este digitalul”, spune Doru Mircea, făcând referire la faptul că industria farma din România alocă în continuare circa 90% din bugetele de marketing către canalele tradiţionale de comunicare, TV-ul, radioul şi evenimentele tip simpozion, conferinţă sau congres.
    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Doctrina, acestea vizează furnizarea de servicii complete de digital marketing şi social media marketing, atât cu target de audienţă profesioniştii din sănătate, cât şi consumatorii. Reprezentanţii locali ai Doctrina lucrează îndeaproape cu dezvoltatorii din Slovenia, pentru optimizarea platformei şi introducerea de funcţionalităţi noi. „În plus, a fost dezvoltată o extensie a platformei Doctrina, sub numele Doctrina Academy, care are deja peste un milion de profesionişti abonaţi din întreaga lume. Scopul Doctrina Academy este de a oferi cursuri online on demand, plătite de profesionişti. Temele cele mai solicitate sunt cardiologie, diabet, oncologie”, a menţionat Doru Manea.

    „În România, ne propunem să dezvoltăm conţinut în limba engleză, împreună cu autori români, pe care să îi promovăm la nivel mondial”, a conchis el.

    Bilanţ în medicină digitală

    În prezent, în România sunt peste 8.000 de farmacişti, 7.000 de asistenţi de farmacie şi 2.000 de medici înregistraţi ca utilizatori în cadrul platformei Doctrina.biz. Anul trecut, 44% dintre farmaciştii înregistraţi şi 50% dintre asistenţii de farmacie au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz. În medie, prezentările din platforma Doctrina.biz au fost urmărite în 2018 de către 4.500 farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici.

  • Andreea Elisei, fondatoarea cofetăriei Caruselul Vegan, transformă reţetele de prăjituri clasice în produse vegane într-un laborator de lângă Bucureşti

    Antreprenoarea Andreea Elisei, de profesie fotograf, a pus pe piaţă Caruselul Vegan, o cofetărie artizanală de produse vegane prin care produce de la torturi la turtă dulce, toate inspirate din reţetele clasice, însă cu ingrediente vegane. Ideea de business a fost pregătită circa un an, iar primele produse au fost livrate în noiembrie 2018. Pentru anul acesta, primul complet de activitate, antre­pre­noarea estimează vânzări de circa 40.000 – 50.000 de lei.

    „Eu şi soţul meu am devenit vegani acum trei ani şi găseam pe piaţă doar prăjituri raw vegane, iar la cofetăriile clasice dulciurile de post lăsau de dorit şi nu întotdeauna puteai fi sigur că ingredientele sunt într-adevăr vegane. Ne era destul de greu să găsim dulciuri clasice vegane şi ne-am gândit că poate fi o idee bună să facem noi”, a spus Andreea Elisei.

    Ea este fotograf, iar soţul său este electronist, însă pasiunea pentru gătit şi nevoia din piaţă pe nişa de produse vegane i-au determinat să creeze Caruselul Vegan.

    Printre sortimentele pe care le produc în laboratorul din Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, se numără biscuiţi, turtă dulce, torturi, tarte, iar reţetele sunt adaptate astfel încât să nu conţină ouă, lapte sau ingrediente de origine animală. Pentru produse, antreprenorii au şi furnizori locali pentru făină, de exemplu, iar prăjiturile sunt livrate direct de companie către consumatori.

    „Livrăm şi în Bucureşti şi participăm la evenimente private, târguri. Nu avem o cofetărie fizică. Vrem să ne extindem, ne-am dori să deschidem nişte cofetării în Bucureşti. Ne gândim, deşi merge destul de bine online, pe comenzi şi evenimente, dar pe viitor ne gândim să deschidem. E greu să adaptezi o reţetă clasică la una vegană şi să iasă acelaşi gust sau unul asemănător”, a mai precizat Andreea Elisei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro