BusinessMagazin

Tag: fuziune

  • BOMBA ZILEI pe piaţa bancară: Două dintre cele mai mari bănci prezente în România vor să FUZIONEZE!! Ce se va întâmpla cu clienţi

    CEO-ul UniCredit Jean Pierre Mustier, care este francez şi a lucrat pentru SocGen, a dezvoltat această idee de mai multe luni, potrivit FT. Directorii SocGen de asemenea au studiat posibilitatea unei fuziuni.

     
    Discuţiile legate de o asemenea fuziune sunt într-un stadiu incipient, iar climatul politic agitat din Italia s-ar putea dovedi un impediment major. Situaţia politică din Roma deja a dus la extinderea orizontului de timp pentru un potenţial deal, faţă de 18 luni cât era vehiculat iniţial. 
     
    SocGen, a doua cea mai mare bancă franceză, a avut pe masă combinarea celor două entităţi în ultimul deceniu şi jumătate. Chiar şi în eventualitatea demarării planurilor de fuizune, potrivit FT, băncile nu vor fi gata pentru mutare cel puţin încă un an.
     
    De cealaltă parte, UniCredit, cea mai mare bancă italiană după active, a luat în considerare anul trecut o fuziune cu banca germană Commerzban. Subiectul consolidării sistemului bancar european a fost unul dintre cele mai în vogă topicuri din ultima perioadă, în consiţiile scăderii puternice a dobânzilor şi erodării profiturilor, dar şi în faţa competiţiei crescute din SUA şi China. 
     
    Grupul italian UniCredit a ra­por­tat pentru primul trimestru (T1) din 2018 un profit de 29 mil. euro din opera­ţiu­nile din România, în creştere cu 38,3% faţă de câştigul con­solidat în­registrat în aceeaşi pe­rioadă din 2017, potrivit re­zul­tatelor finan­ciare anun­ţate la Milano. 
     
    Pe piaţa locală, UniCre­­dit Bank ocupă locul cinci în topul după active. Profitul operaţional al UniCredit în România a ajuns în T1/2018 la 56 mil. euro, în creştere cu 9,2%.
     

  • CUTREMUR de proporţii în sistemul bancar: Două dintre cele mai mari bănci vor să FUZIONEZE. Ce se întâmplă cu clienţii

    Barclays este în discuţii cu rivalii de la Standard Chartered cu privire la o potenţială fuziune, însă nu a fost făcută nicio ofertă oficială până acum, potrivit unor surse citate de Financial Times.

    Barclays a declarat pentru CNBC că nu comentează asupra raportului, în timp ce alte două surse au declarat pentru Reuters că sunt doar zvonuri şi că nu sunt interesaţi de o fuziune cu alţi creditori.

    Stanchart a transmis că „este concentrată integral pe punerea în aplicare a strategiei actuale şi nu comentează asupra acestor speculaţii”.

    Financial Times scrie că doi directori s-au întâlnit pentru a discuta potenţialele beneficii ale unei fuziuni.

    Întâlnirea dintre cei doi directori a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Barclays, prin care explorează psobilităţi prin care să îşi îmbunătăţească rezultatele financiare.

    Barclays este sub presiunea investitorilor de la Sherborne. Aceştia vor ca banca să îşi micşoreze unitatea de investiţii deoarece înregistrează performanţe sub aşteptări.

    Sherborne deţine o participaţie de peste 5% în Barclays şi este unul dintre cei mai mari acţionari ai băncii.

     

  • Din cutii de conserve şi sosuri a ridicat un imperiu alimentar cu venituri anuale de miliarde de dolari

    Henry John Heinz s-a născut pe 11 octombrie 1844, în Pittsburgh, Pennsylvania. A fost fiul lui John Henry Heinz şi al Annei Margaretha Schmidt, o familie de imigranţi germani, care se stabiliseră în Statele Unite cu puţin înainte de naşterea sa. Heinz a fost văr de gradul doi cu Frederick Trump, bunicul actualului preşedinte american. 

    În ianuarie 1869, antreprenorul a fondat Heinz Noble & Company, alături de prietenul său, L. Clarence Noble. Cei doi au început să comercializeze hrean ambalat în sticle transparente, pentru a se observa mai uşor calitatea produsului, după o reţetă a mamei lui Heinz.

    În acelaşi an, pe 3 septembrie, Heinz s-a căsătorit cu Sarah Sloan Young, împreună cu care a avut cinci copii, dintre care au supravieţuit doar patru: Irene Edwilda Heinz-Given, Clarence Henry Heinz, Howard Covode Heinz şi Clifford Sloan Heinz.

    În 1875, compania înfiinţată de cei doi prieteni a dat faliment. Totuşi, anul următor, investitorul a fondat o nouă companie, F&J Heinz, împreună cu fratele său, John Heinz, şi cu vărul acestora, Frederick.

    Produsul care a adus succesul companiei a fost ketchupul Heinz, care a cucerit rapid consumatorii, ajungând să deţină o cotă de piaţă de peste 50%. Compania a continuat să crească, iar în 1888 investitorul a cumpărat acţiunile celor doi asociaţi şi a reorganizat businessul sub numele actual, H. J. Heinz Company.

    Sloganul companiei, ”57 de varietăţi“, a fost introdus de Heinz în anul 1896, inspirat dintr-un afiş publicitar al unei firme de pantofi. Cu toate că, la vremea aceea, compania comercializa peste 60 de sortimente de produse, numărul 57 a fost ales deoarece 5 era cifra sa norocoasă, iar 7, a soţiei sale.

    H. J. Heinz Company a fost recunoscută în 1905, iar Heinz a fost ales în funcţia de preşedinte, pe care a păstrat-o de-a lungul întregii vieţi. Sub conducerea sa, au fost dezvoltate primele procese legate de siguranţa în prepararea alimentelor şi primele reguli sanitare, care aveau ca scop evitarea contaminării cu bacterii. El a luat şi o serie de măsuri pentru a controla puritatea produselor, oferindu-le angajaţilor săi condiţii speciale de lucru. Aceştia dispuneau de duşuri cu apă caldă, iar personalul feminin beneficia săptămânal de servicii de manichiură. De asemenea, Heinz le-a oferit angajaţilor săi asistenţă medicală gratuită, săli de gimnastică, piscine şi locuri de recreere, dar şi mijloace de educaţie, precum librării şi săli de lectură.

    Heinz a murit pe 14 mai 1919, la vârsta de 74 de ani, după ce s-a îmbolnăvit de pneumonie. Pe data de 11 octombrie 1924, în faţa clădirii companiei din Pittsburgh a fost ridicată o statuie din bronz a investitorului, realizată de sculptorul Emil Fuchs.

    În vara anului 2013, compania Heinz a fost cumpărată de Berkshire Hathaway şi 3G Capital pentru 23 de miliarde de dolari, una dintre cele mai mari tranzacţii din istoria industriei alimentare. În funcţia de CEO a fost numit şeful executiv al lanţului de fast-food Burger King. În 2015, Heinz a fuzionat cu Kraft Food Groups în The Kraft Heinz Company, devenind a cincea cea mai mare companie de profil din lume şi a treia din Statele Unite.

    Anul trecut, compania Kraft Heinz a avut venituri de 26,5 miliarde de dolari, un profit de 3,6 miliarde de dolari şi 41.000 de angajaţi la nivel mondial, iar Heinz a avut vânzări de 11,6 miliarde de dolari, un profit de aproape un miliard şi peste 32.000 de angajaţi.

  • Acţionarii au decis: Xerox renunţă la fuziunea de 6 miliarde de dolari cu Fujifilm şi schimbă şase directori printre care şi CEO-ul Jeff Jacobson

    Xerox Corp. a renunţat la fuziunea de 6,1 miliarde de dolari cu Fujifilm, după o negociere cu investitorii miliardari Carl Icahn şi Darwin Deason. Acordul la care a ajuns board-ul companiei va schimba şi managementul superior al Xerox, potrivit Business Insider.

    Victoria investitorilor anulează negocierile cu japonezii, în timp ce compania Xerox ar putea fi vândută la licitaţie la un preţ mai ridicat.

    Xerox a transmis că în ultimele săptămâni le-au cerut japonezilor în mod repetat să înceapă negocierile pentru termeni mai  buni.

    „În ciuda insistenţei noastre, Fujifilm nu ne-a oferit nicio siguranţă că va renegocia în timp util”, au transmis americanii în cadrul unei conferinţe publice în care anunţau că tranzacţia a eşuat.

    Fujifilm a abordat o postură agresivă şi susţine că Xerox nu avea dreptul de a renunţa la tranzacţie. Japonezii au anunţat că vor încerca să ajungă în instanţă.

    Cele două companii au ajuns în luna ianuarie la un acord prin care Xerox ar fi fuzionat cu business-ul din Asia, Fuji Xerox, şi în care Fujifilm ar fi preluat controlul companiei americane.

    În urma acestui anunţ, Icahn şi Deason, care deţin 15% din compania Xerox au spus că firma americană este subevaluată.

    CEO-ul companiei, Jeff Jacobson împreună cu alţi cinci directori vor părăsi compania.

     

     

  • Fuziune gigant în Marea Britanie: Lanţurile de magazine Sainsbury şi Asda fuzionează pentru a rade concurenţa

    Sainsbury va plăti 2,98 miliarde de lire cash şi 4,3 miliarde de lire în acţiuni, potrivit unui anunţ de luni al retailerului. În urma fuziunii, Walmart ar urma să primească o participaţie de 42% din noua entitate.

    Acţiunile Sainsbury au crescut cu 21% în Londra după anunţ, în timp ce Tesco, liderul actual al pieţei de retail din Marea Britanie, a scăzut cu 3,4%, iar Morrison Supermarkets, unul dintre principalii rivali, a scăzut cu 4,4%.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Deloitte: Început de an slab pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    Adăugând însă tranzacţiile cu valoare necomunicată, totalul pieţei este între 500 şi 600 milioane euro, la fel ca  în perioada similară a anului trecut, conform estimărilor Deloitte.

    “După finalul anului 2017, care a reprezentat un record, activitatea de fuziuni şi achiziţii a debutat lent, însă rămânem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia din acest an a pieţei de M&A. Am contabilizat o singură tranzacţie cu o valoare anunţată oficial de peste 100 milioane de euro în acest interval, comparativ cu cinci în ultimul trimestru din 2017”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanţă Fuziuni şi Achiziţii, Deloitte România.

    În total, au fost anunţate 19 tranzacţii în primul trimestru din acest an, inclusiv cele a căror valoare nu a fost anunţată oficial. În perioada similară din 2017 erau anunţate 30 de tranzacţii.

    “Finanţarea în serie B prin care start-up-ul românesc UiPath a atras trei dintre cele mai puternice fonduri din sectorul de tehnologie din lume a creat primul unicorn din sectorul de IT din România, o premieră pentru mediul local de business, care a pus definitiv România pe harta marilor investitori specializaţi în tehnologie. UiPath, companie cu o evoluţie fulgerătoare, confirmă ascensiunea sectorului IT, vedeta economiei româneşti din ultimii ani. Ne aşteptăm să vedem şi în viitor numeroase alte tranzacţii în acest domeniu, unde numărul start-up-urilor este în creştere“, a mai spus Ioana Filipescu.

    Analiza Deloitte exclude tranzacţiile cu o valoare mai mică de 5 milioane de euro, iar în primul trimestru al acestui an au fost anunţate un număr semnificativ de tranzacţii sub acest nivel.

  • Bancherii vechi şi noi

    În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor“, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume.

    Astăzi, banca urmează să fie preluată de Alexandre Guy Francesco de Rothschild, 38 ani, după ce tatăl său, David de Rothschild, 75 de ani, a decis să părăsească poziţia de preşedinte al Rothschild & Co., păstrându-şi funcţiile în celelalte ramuri ale băncii, cum ar fi poziţia de vicepreşedinte al Rothschild Bank AG.

    Tânărul Alexandre se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme pentru a urca la conducerea băncii, pentru a încununa a şaptea generaţie a dinastiei de evrei care a schimbat regulile jocului din sistemul bancar în urmă cu mai bine de 200 de ani. În prezent vicepreşedinte al grupului, acesta s-a alăturat băncii în 2008 după ce a lucrat atât în cadrul Bank of America, cât şi în pozţia de consultant pe piaţa de fuziuni şi achiziţii la banca de investiţii Bear Stearns.

    Moştenitorul imperiului bancar a absolvit Şcoala Superioară de Comerţ Extern şi a fost pregătit pentru a ajunge să conducă grupul bancar. Pe lângă poziţia actuală de vicepreşedinte al Rothschild, s-a alăturat anul trecut consiliului de administraţie al conglomeratului Bouygues, care are cote de piaţă masive în sectoarele de construcţii, telecom şi furnizare servicii de televiziune.

    Schimbarea conducerii vine în cadrul unei nevoi de repoziţionare şi realiniere la piaţă, grupul de consiliere fiscală încercând să îşi diversifice activitatea, pentru a rămâne profitabil chiar şi atunci când efervescenţa de pe pieţele de fuziuni şi achiziţii este scăzută. De când s-a alăturat băncii, Alexandre de Rothschild a ajutat la consolidarea şi supervizarea businessului de investiţii.

    David de Rothschild, cel care predă acum conducerea grupului, a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea afacerii. El a supravegheat şi a gestionat fuziunea subsidiarelor din Franţa şi Marea Britanie în 2012, într-o mutare care a fost proiectată pentru a unifica cele două braţe ale familiei Rothschild şi pentru a ajuta la creşterea încasărilor. Înainte de această mutare, David a condus subsidiara din Marea Britanie din 2004, când vărul său, Evelyn de Rothschild, s-a retras. La nivelul întregii lumi, pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, în ultimii doi ani, Rothschild s-a situat pe locul cinci, după JPMorgan, Goldman Sachs, Lazard şi Bank of America Merrill Lynch. Până în luna septembrie a anului trecut, banca a avut încasări de 852 de milioane de euro în 2017, potrivit publicaţiei americane Business Insider. Grupul are aproximativ 2.800 de angajaţi în 40 de ţări.

    Dincolo de datele financiare, Rothschild este un nume care a marcat istoria. Familia a primit titluri nobiliare în toată lumea, de la Marea Britanie, unde mai mulţi membrii ai dinastiei au primit titlul de Sir, până la Imperiul Roman. Împăratul Franz I al Austriei a acordat stema regală baronilor Rothschild în 1822.

    Motto-ul familiei Rothschild este ”Concordia, Integritas, Industria“ (lb. latină: Armonie, Integritate, Industrie). Cu accent pe ”industrie“, bancherii au investit în domenii variate, de la servicii financiare şi imobiliare la minerit, energie, agricultură, producţie de vin şi organizaţii nonprofit. În secolul XIX, familia Rothschild a deţinut cea mai mare avere privată din istoria modernă a lumii. Averea a fost împărţită între mai mulţi membri ai familiei, iar banii lor sunt investiţi astăzi în domenii variate. 

    Printre oamenii de seamă din Franţa a căror carieră şi viaţă s-a intersectat cu bancherii Rothschild se numără actualul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron, potrivit Financial Times. Macron s-a alăturat băncii la 30 de ani, cu vagi cunoştinţe în lumea finanţelor. Cariera la Rothschild, unul dintre cele mai mari grupuri de consiliere financiară din lume, i-a adus numele de ”Mozart al finanţelor“, pentru rolul jucat în consilierea Nestlé în privinţa achiziţiei unei divizii a Pfizer în 2012, o tranzacţie de 12 miliarde de dolari. Cu peste 50 de ani înaintea lui Macron, şi Georges Pompidou a lucrat în cadrul băncii timp de opt ani; el a devenit apoi premier şi chiar succesorul lui Charles de Gaulle în anii 1960.

    În România, bancherii l-au recrutat pe românul Alexandru Rus pentru a coordona activitatea de pe piaţa locală de M&A, cu scopul de a câştiga o felie din piaţa locală. România nu este străină pentru legendarii bancheri, încât aceştia au fost deja implicaţi din umbră în două dintre cele mai mari tranzacţii locale.

    Una dintre ele este achiziţia BCR de către grupul austriac Erste, mutare care a reprezentat cea mai mare tranzacţie din România de până acum, valaorea fiind de peste 4 miliarde de euro. Bancherii de la Rothschild sunt de altfel consilierii de casă ai lui Andreas Treichl, şeful grupului Erste Bank, ei fiind cei cu care Treichl a lucrat în toate mutările pe care grupul austriac le-a făcut în regiuna Europei Centrale şi de Est.

    ”Scutul roşu“ (lb. germană: Rothschild) a fost şi alegerea antreprenorului Ion Ţiriac în urmă cu mai mulţi ani, când a negociat cu HVB Bank (Bank Austria Creditanstalt) şi a cedat pachetul majoritar al Băncii Ţiriac. Mai mult, familia Rothschild este implicată în România şi în afaceri imobiliare, iar de anul trecut a început din nou să parieze pe proiecte imobiliare locale după ce luase o pauză pe perioada crizei.

  • LOVITURĂ pentru Londra: un gigant renunţă la sediul din Marea Britanie

    Gigantul Unilever a anunţat că renunţă la structura actuală duală şi stabileşte sediul administrativ la Rotterdam.

    Compania va fi în continuare listată pe bursele de la Londra şi New York, dar va opera ca o companie olandeză.

    Cei 7.300 de angajaţi ai Unilever din Marea Britanie nu vor fi însă afectaţi de măsură, pentru că diviziile de îngrijire personală şi îngrijire a casei îşi vor dezvolta în continuare activitatea la Londra.

    Marjin Deckers, preşedintele consiliului de administraţie, a declarat că schimbările vor întări guvernanţa corporativă a Unilever şi vor transforma compania într-o organizaţie mai simplă şi mai agilă, cu o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile.

    Betty Ice, cel mai mare producător român de îngheţată cu afaceri de 30 milioane de euro, a fost cumpărat de către gigantul Unilever la începutul acestui an, conform unui anunţ al companiei Unilever.

     Compania Betty Ice deţine o fabrică în Suceava şi are peste 180 de chioşcuri de îngheţată deschise pe timpul verii. Betty Ice are 760 de angajaţi în România. Unilever, care deţine branduri precum Napoca sau Algida,  nu are o unitate de producţie a îngheţatei în România.

    Divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi Betty Ice vor opera ca o companie de sine stătătoare în cadrul Unilever şi va fi condusă de Vasile Armenean, din poziţia de general manager.
    ceea ce priveşte achiziţiile şi fuziunile.

  • În ce tranzacţii au fost implicaţi jucătorii din BIG 4 în 2017. PwC a consiliat circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro

    PwC a lucrat anul trecut la circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro, potrivit datelor ZF. Au existat însă şi mutări de zeci de mi­lioane de euro, dar şi altele mai mici, do­me­niile fiind şi ele variate, de la sectorul ban­car, la FMCG şi de la farma la imobiliare.

    Valorile tranzacţiilor nu au fost comu­nicate de compania de audit şi consultanţă PwC, ci au fost estimate de ZF acolo unde nu existau date publice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Febra vânzărilor şi a cumpărărilor

    Spre comparaţie, în 2012 au avut loc 118 tranzacţii, cu o valoare de 1,46 mld. de euro, iar în 2016 s-au derulat 136 de deal-uri, cu o valoare totală de 1,97 mld. de euro. Cele mai multe dintre tranzacţiile semnate anul trecut au avut loc în producţie (39), urmate de real estate şi contrucţii (30), comerţ (15) şi telecom & IT (finanţe şi asigurări).

    La nivel regional, China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa emergentă în 2017, potrivit raportului M&A Emerging Europe 2017/2018, publicat de CMS în colaborare cu platforma de informaţii EMIS. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro, după o creştere de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017. Aceste rezultate pot fi un semnal pentru ce se aşteaptă în viitor în regiune, deoarece investiţiile interne au continuat să domine activitatea: investitorii ruşi au efectuat 603 tranzacţii în valoare de 22,5 miliarde de euro, iar investitorii polonezi au negociat 166 de tranzacţii în valoare de 4,3 miliarde de euro.

    În ansamblu, Europa emergentă s-a bucurat de încă un an foarte bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii şi a închis 2017 cu 2.113 tranzacţii, raportate la întreaga regiune – cu 6% mai mult faţă de 2016. Valoarea tranzacţiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un mic declin faţă de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 şi 2015.

    Cea mai mare achiziţie pe plan local a anului trecut a fost a unui pachet minoritar de acţiuni (13,6%) la Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, de către compania mamă italiană Enel, pentru 401,2 milioane de euro. Cea mai mare vânzare totală este A&D Pharma Holdings către Penta Investments, într-un deal de 350 de milioane de euro.

    În topul celor mai mari 20 de tranzacţii de private equity de anul trecut, în rândul ţărilor europene emergente, există unul singur încheiat pe plan local, respectiv achiziţia A&D Pharma de către Penta Investments, într-o tranzacţie cu o valoare de 350 de milioane de euro. Cea mai mare tranzacţie din pieţele emergente, cu o valoare de peste 7,5 miliarde de euro, a avut loc în Rusia; grupul Rosnef, cu activităţi în domeniul minier, dar şi al energiei, a fost preluat de grupul CEFC China Energy.

    În topul celor mai mari 20 de listări la bursă de anul trecut în ţările emergente, România are tot doar o singură reprezentantă, respectiv
    IPO-ul lansat de Sphera Franchise Group, când a atras pentru 25,3% din acţiuni finanţare de 62 mil. euro.

    ”Avem o poveste frumoasă de spus, despre companii autohtone care au ajuns jucători de talie regională capabili de expansiune internaţională, şi o creştere aconomică puternică, care transformă Europa emergentă într-o ţintă atractivă pentru investiţii“, spune Horea Popescu, partener în cadrul CMS România. La rândul său, Cristina Reichman, tot partener în cadrul aceleiaşi societăţi, comentează: ”Băncile, asigurătorii şi fondurile de investiţii se uită cu mare interes la modelele de afaceri pe care consumatorii le apreciază. Iar impactul va fi uriaş“.

    Potrivit raportului, în 2017 s-au evidenţiat câţiva actori importanţi. |n Ucraina, în ciuda tensiunilor din estul ţării, s-a înregistrat o creştere cu 67% a activităţii de fuziuni şi achiziţii, în timp ce Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Rusia, cea mai mare ţară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 tranzacţii în valoare de 36,7 miliarde de euro. România a înregistrat o creştere puternică în activitatea de fuziuni şi achiziţii, cu o creştere cu 13% a volumului de tranzacţii şi cu 64% a valorii acestora. Creşterea economică din Polonia a avut ca rezultat o piaţă puternică a tranzacţiilor, cu o creştere de 3% a volumului de tranzacţii (288).

    În întreaga regiune, cel mai activ sector a fost cel imobiliar şi de construcţii, cu un total de 390 tranzacţii în valoare de 16,9 miliarde de euro, urmat de producţie şi apoi de cel tehnologic. Polonia a fost cea mai activă piaţă pentru noile listări la bursa de valori, cu un IPO în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro. ”Suntem, în general, optimişti şi credem că 2018 va fi un an foarte bun pentru fuziuni şi achiziţii în regiune.

    Creşterea economică din CEE/SEE, împreună cu finanţarea încă ieftină, la care se adaugă şi numărul redus al incertitudinilor de la început de an, comparativ cu 2017, fac din regiune o destinaţie de investiţii de dorit. |n plus, ne aşteptăm că incertitudinea fiscală şi privind reglementarea din Statele Unite va forţa companiile de acolo să fie mai precaute cu privire la tranzacţiile interne şi să se uite în schimb mai atent la Europa. Clasarea Chinei ca prim investitor în Europa Centrală şi de Est anul trecut ar putea sugera viitoarele tendinţe în piaţa de M&A“, conchide Stefan Stoyanov, head of M&A database la EMIS.