BusinessMagazin

Tag: democratie

  • Situaţia democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului din Ungaria, dezbătută în PE

    Eurodeputaţi din grupurile liberal, social-democrat şi al Verzilor au adresat întrebări referitoare la independenţa sistemului judiciar, libertatea presei şi taxarea publicităţii în Ungaria. Intervenţii împotriva unor organizaţii civile au făcut, de asemenea, obiectul unor dezbateri aprinse.

    Deputaţi din grupul popularilor europeni şi alţi reprezentanţi conservatori au afirmat că stânga lansează acuzaţii la adresa Guvernului condus de Viktor Orban din perspectiva înfrângerilor succesive pe care le-au suferit în alegeri.

    Deputata social-democrată slovenă Tanjy Fajon a declarat că regretă faptul că membrii PE au fost nevoiţi să abordeze încă o dată încălcări ale normelor europene comise de către Ungaria.

    Eurodeputatul conservator britanic Timothy Kirkhope a apreciat, în schimb, că niciun stat membru UE nu este obligat să asculte lecţiile date de către PE.

    Dezbaterea a avut în centru liberalismul, democraţia liberală, non-liberalismul şi democraţia de tip creştin.

    Eurodeputaţii socialist ungur Istvan Ujhelyi şi Gyorgy Schopflin, din partea Fidesz, au fost implicaţi într-un schimb de replici dur. Schopflin a obiectat faţă de eticheta socialistă de “regim Orban”, insistând că Fidesz, care este departe de a fi un regim, a obţinut în mod democratic victorii în alegeri. Ujhelyi i-a replicat că acest proces de construire a unor noi puteri justifică utilizarea termenului “regim”.

    Pe de altă parte, eurodeputatul socialist Tibor Szanyi a interpelat marţi, în scris, Comisia Europene (CE), căreia i-a solicitat să spună dacă Uniunea Europeană (UE) va acţiona în legătură cu interdicţia impusă de către Statele Unite unor oficiali unguri, acuzaţi de corupţie, de a pătrunde pe teritoriul american.

    Szanyi a anunţat într-un comunicat de presă că a întrebat CE ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a interveni în cazuri în care autorităţile unui stat membru eşuează să acţioneze în lupta împotriva corupţiei. El a adăugat că a întrebat Comisia şi dacă intenţionează să investigheze cazuri în Ungaria şi să adopte măsuri.

    Întrebările au fost trimise ca urgente, iar CE urmează să răspundă în scris, în decurs de trei săptămâni, a notat el.

    Eurodeputatul a adăugat că interdicţia impusă de Statele Unite afectează credibilitatea UE şi pătează relaţiile SUA-UE într-o perioadă în care negocierile asupra unui acord de liber-schimb între cele două blocuri se află într-o fază “foarte delicată”.

    El a catalogat impunerea interdicţiei drept un “scandal” care subminează prestigiul Guvernului Ungariei şi a solicitat demisia premierului Viktor Orban. În “asemenea cazuri, se aşteaptă ca premierul să demisioneze”, a spus Szanyi. El a îndemnat Guvernul să investigheze acuzaţiile “fără întârziere şi într-un mod eficient şi transparent”.

  • Poliţia din Hong Kong a demontat o tabără a manifestanţilor prodemocraţie

    Acest loc din Mongkok a fost teatrul unor ciocniri violente între protestatari, ale căror reuniuni perturbă de aproape trei săptămâni activitatea teritoriului semiautonom, şi opozanţii lor.

    Poliţia a avertizat că acest loc era următorul pe listă, după ce a demontat baricade instalate pe insula principală, la Admiralty, în apropiere de sediul puterii, şi în cartierul Causeway Bay.

    Funcţionarea Hong Kong-ului, unul dintre centrele capitalismului financiar internaţional considerat ca fiind un refugiu de stabilitate, este grav perturbată, spre nemulţumirea celor şapte milioane de locuitori.

    La începutul manifestaţiilor, protestatarii au avut parte de simpatia publicului, dar ambuteiajele, congestionarea transportului în comun, închiderea unor şcoli şi unităţi comerciale i-au nemulţumit tot mai mult.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer demisia şefului Executivului local, Leung Cheun-ying, şi dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe succesorul acestuia, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Grupul eurofob al lui Nigel Farage din Parlamentul European a fost dizolvat

    “Eurodeputata letonă Iveta Grigule a părăsit EFDD, care nu mai are astfel reprezentanţi provenind din şapte state membre şi este, deci, declarat dizolvat astăzi (joi)”, a anunţat Jaume Duch, un purtător de cuvânt al PE, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Dizolvarea are loc cu o săptămână înainte de votul de învestire a noii Comisii Europene (CE) conduse de către Jean-Claude Juncker, şi va fi foarte remarcată în cursul sesiunii plenare, deoarece Nigel Farage şi aliaţii săi vor fi nevoiţi să se aşeze alături de aleşii Frontului Naţional (FN, extremă-dreapta) în băncile eurodeputaţilor neînscrişi şi să împartă cu ei timpul luărilor de cuvânt care le este rezervat, a subliniat o sursă parlamentară.

    Un orator puternic, Farage s-a dovedit deosebit de critic faţă de Juncker în cursul dezbaterii dinaintea votului de confirmare a nominalizării acestuia la conducerea CE, în iulie.

    Marele învingător în alegerile europene din Marea Britanie, Farage a reuşit să aibă un grup parlamentar doar în primele două sesiuni – în iulie şi septembrie -, o perioadă “foarte scurtă, dar nu (este) surprinzător”, a confirmat altă sursă parlamentară.

    “Prima înfrângere a euroscepticilor! Grupul EFDD dispare după plecarea letone Iveta Grigule”, a comentat pe contul de Twitter grupul Partidului Popular European (PPE, conservator) condus de către germanul Manfred Weber.

    Grupul EFDD a fost înfiinţat, după alegerile europene din mai, de către o alianţă între cei 24 de aleşi Ukip conduşi de Farage şi cei 17 aleşi ai Mişcării Cinci Stele (M5S) a eurofobului Beppe Grillo, cu sprijinul disidentei FN Joelle Bergeron, a doi eurodeputaţi din cadrul Partidului Democraţilor Suedezi, deputatei letone Iveta Grigule din Uniunea Ţăranilor, unei deputate din Partidul Ordine şi Justiţie din Lituania şi unui deputat din cadrul Partidului Cetăţenilor Liberi din Cehia.

    Constituirea unui grup politic impune prezenţa unor eurodeputaţi din cel puţin şapte state membre UE, ceea ce FN nu a reuşit să obţină. Farage a reuşit să creeze grupul chiar înainte de termen, mulţumită aderării disidentei FN şi a lui Grigule.

  • Mai mulţi manifestanţi au fost arestaţi la Hong Kong după ciocniri violente cu poliţia

    Zeci de poliţişti au fost implicaţi în ciocniri cu manifestanţi care apărau baricade instalate pe o stradă din apropierea sediului Guvernului ce urmau să fie îndepărtate, potrivit unui jurnalist AFP.

    Ciocnirile au început marţi seara, atunci când manifestanţii s-au opus forţelor de ordine în timp ce acestea din urmă încercau să preia controlul asupra unui tunel şi unei străzi blocate de peste două săptămâni.

    Poliţiştii au încercat să-i adune pe manifestanţi la intrarea în tunel, potrivit unor imagini difuzate de televiziune. Manifestanţi au afirmat pentru AFP că au fost stropiţi cu gaze lacrimogene.

    Militanţii prodemocraţie au spus că au decis să ocupe această stradă după ce poliţia a evacuat o altă cale blocată, fără să-i avertizeze iniţial. “Am decis să ocupăm această stradă ca represalii”, a declarat Jeff Wong, în vârstă de 30 de ani. “Guvernul refuză să dialogheze cu noi. Prin urmare, vom continua să ocupăm străzile până când vom obţine un dialog veritabil”, a afirmat el.

    Înfruntând tutela chineză, manifestanţii cer dreptul de a-l alege în mod liber în 2017 pe următorul şef al Executivului din Hong Kong, în timp ce Partidul Comunist Chinez (PCC), temându-se de alte revendicări pe teritoriul chinez, intenţionează să controleze procesul electoral.

     

  • Freedom House: Democraţia este în recul în foste republici sovietice

    Aproape 80% din populaţia unor ţări incluse de către diplomaţia americană în “Eurasia” (printre care Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Turkmenistan şi Rusia) “trăieşte sub regimuri autoritare”, denunţă un studiu al organizaţiei americane Freedom House.

    “Criza actuală din Ucraina a dezvăluit lumii puternica diviziune ideologică şi politică între Europa – ghidată de principii democratice – şi Eurasia”, relevă ONG-ul.

    Freedom House apreciază că această linie de fractură între cele două regiuni ale continentului “se lărgeşte de mai mulţi ani” şi că “influenţa nefastă a Rusiei asupra practicilor guvernamentale ale vecinilor săi s-a intensificat încă înainte de invadarea Crimeei” de către Moscova, în martie.

    “În 2013, aceste ţări au adoptat, una după alta, inovaţiile antidemocratice ale Moscovei”, critică raportul.

    Freedom House oferă ca exemplu Kîrgîzstanul, care a adoptat în martie o lege împotriva “propagandei homosexuale” inspirată din legislaţia rusă, ferm condamnată de Statele Unite şi Uniunea Europeană. La rândul lor, Armenia, Belarus, Georgia şi Kazahstan au dezbătut sau propus legi similare.

    “Ceea ce s-a întâmplat în 2013 arată că regimul rus serveşte ca model pentru alţi lideri autoritari, chiar în state ale căror autorităţi i-au depăşit deja pe omologii ruşi în termeni de brutalitate şi intoleranţă”, scrie Sylvana Habdank-Kolaczkowska, coordonatoarea proiectului.

    “În urmă cu zece ani, o persoană din cinci din Eurasia trăia sub un regim autoritar. Astăzi, apoape patru din cinci (trăiesc) şi tendinţa se accelerează”, se alarmează experta.

    Din cele 29 de ţări vizate de raportul pe 2013 al Freedom House, 13 sunt considerate democraţii, zece sunt prezentate ca regimuri autoritare, în timp ce celelalte şase sunt calificate ca fiind regimuri de tranziţie.

  • BIOGRAFIE: Generalul Jaruzelski, omul legii marţiale în Polonia

     De asemenea, generalul Wojciech Jaruzelski a fost primul lider comunist din Europa care a favorizat opt ani mai târziu tranziţia spre democraţie, proces ce a asigurat succesul mişcării Solidaritatea a lui Lech Walesa, primul sindicat independent din blocul sovietic.

    Cu faţa acoperită în cea mai mare parte a timpului de ochelarii să negri imenşi şi cu o alură rigidă, generalul Jaruzelski îi plăcea să repete că “doar istoria îmi va da dreptate”.

    El spunea că, în 1981, a ales cel mai mic rău posibil pentru Polonia, salvând-o de invazia trupelor sovietice. O ipoteză respinsă de criticii săi, care afirmă că Uniunea Sovietică, angajată deja în Afganistan, nu era pregătită să intervină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Favoritul la alegerile prezidenţiale din Ucraina îndeamnă Germania să boicoteze gazul rusesc

     “Uneori trebuie să plăteşti preţul democraţiei”, a afirmat el pentru cotidianul german Bild. “O boicotare a gazului rusesc ar fi o sancţiune corectă şi ar pune în genunchi Rusia din punct de vedere economic”, a adăugat Petro Poroşenko, un om de afaceri şi deputat în vârstă de 48 de ani care are o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari.

    “Există posibilitatea unor noi sancţiuni, unor embargouri economice, chiar ca Germania să boicoteze gazul rusesc până când Rusia va pune capăt invaziei în Crimeea”, a mai afirmat miliardarul proeuropean.

    Petro Poroşenko şi-a oficializat vineri candidatura la Preşedinţia Ucrainei.

    Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, el ar obţine 24,9% din sufragii, plasându-se în faţa fostului campion mondial la box Vitali Kliciko (8,9%), care s-a retras din cursă, şi a fostului premier Iulia Timoşenko (8,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea: Democraţia nu e o gradină în care cresc morcovi. În Ucraina nu poţi aplica “stick and carrot”

     “La ultimul consiliu ECOFIN la care am participat am fost puţin surprins de atitudinea de tip sticks and carrots a Comisie Europene, în primul rând când s-a pus problema sprijinului financiar pentru Ucraina. O mulţime de condiţionalităţi puse în avans pentru finanţarea Ucrainei. Am spus acolo că democraţia, după părerea mea, nu este o grădină în care cresc morcovi”, a spus Voinea la conferinţa Aspen organizată la BNR.

    Realizând că auditorul nu este foarte lămurit de ceea ce doreşte să spună, Voinea a completat “Mă rog, în engleză sună mai bine”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Oamenii de afaceri pot transmite încredere şi stabilitate, chiar mai mult decât politicienii

     Şeful Executivului a făcut această declaraţie în cadrul discursului pe care l-a susţinut la Forumul de afaceri Franţa-Europa de Sud-Est, 2014. El le-a spus oamenilor de afaceri prezenţi la lucrări că într-o lume deschisă nu se mai poate vorbi de “ţara ta”, ci trebuie privită regiunea în ansamblu.

    “Trebuie să te uiţi şi să înţelegi că nu poate fi bogăţie într-o ţară şi sărăcie în ţara de alături, că nu poţi să oferi un model de succes – iată ce se întâmplă la graniţele noastre – în primul rând pentru Moldova, după aceea pentru Ucraina, decât dacă arăţi că dezvoltarea economică, dreptatea socială, legile democratice sunt în beneficiul cetăţenilor din ţările care sunt în această regiune.

    Din acest punct de vedere, nu cred că există o democraţie stabilă şi o societate stabilă decât acolo unde mediul de afaceri se dezvoltă. Cred sincer că dumneavoastră sunteţi cei care puteţi să daţi, mai mult chiar decât oamenii politici, semnalul de încredere, de stabilitate, de care România şi regiunea au mare nevoie”, a spus Ponta

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro