BusinessMagazin

Tag: Codul Muncii

  • UDMR, solicitata din nou sa-si confirme sustinerea fata de PDL

    Momentul nu este ales intamplator, ci dupa congresul UDMR, cel
    mai important partener de guvernare al PDL, ca test pentru
    capacitatea de rezistenta a coalitiei. De asemenea, inainte de a
    lamuri misterul viitorului sau politic (la conducerea Guvernului,
    la cea a partidului sau la ambele), premierul Emil Boc a anuntat ca
    va convoca si formatiunile pro-guvernamentale ca sa parafeze o noua
    intelegere politica de sustinere a Guvernului.

    Strategia poate fi benefica, intrucat ar obliga noua conducere a
    UDMR sa aleaga repede daca se mai gandeste la varianta sprijinirii
    opozitiei PSD-PNL, fara a avea timp de negocieri cu aceasta. In
    plus, premierul Boc se poate concentra apoi pe propriul traseu
    politic intr-o lupta pentru putere in interiorul PDL care se anunta
    aprinsa.

    Semnale discrete, dar ferme din partea unor lideri marcanti, ca
    Elena Udrea si Cristian Preda, au sugerat ca Emil Boc se va retrage
    strategic de la sefia Guvernului (fiind deci nevoie apoi de o noua
    reinvestire a unui alt guvern, altul decat cel care isi asigura
    acum parafe de sustinere de la coalitie) pentru a se concentra pe
    viitorul partidului, insa lipsa unei alternative pentru sefia
    cabinetului arunca deocamdata aceasta ipoteza in
    imponderabilitate.

  • Guvernul ar putea sa isi angajeze raspunderea pentru Codul Muncii

    Intrebat de MEDIAFAX daca isi va angaja raspunderea pentru Codul
    Muncii, premierul a afirmat: “Exista aceasta posibilitate, urmeaza
    discutii in Coalitie si Guvern”. Premierul Emil Boc a declarat joi
    ca ultimul domeniu care mai trebuie reformat de Guvern este cel al
    legislatiei muncii, actualul Cod al Muncii fiind unul depasit, ” un
    factor de blocaj si de frana in obtinerea unui loc de munca”.
    Premierul se intalneste vineri cu sindicatele pentru noi discutii
    privind Codul Muncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul Cod al Muncii – sclavie sau reforma? Cum comentati?

    Povestea este urmatoarea: Reprezentantii sindicatelor si ai unor
    patronate au discuta varianta lor de modificare a Codului muncii
    Sindialistii ameninta ca, daca Guvernul nu va tine cont de
    propunerile partenerilor sindicali, vor ajunge la masuri
    radicale.

    Dupa negocierile de marti, de la Ministerul Muncii,
    reprezentantii sindicatelor si ai unor patronate au cerut
    premierului sa il demita pe ministrul Muncii, Ioan Botis,
    nemultumiti de modul in care s-au desfasurat discutiile pe
    proiectul Codului muncii. Presedintele UGIR-1903, Cezar Corici, a
    declarat ca reprezentantul Aliantei Confederatiilor Patronale din
    Romania (ACPR), Dan Matei Agathon, care a facut declaratii impreuna
    cu ministrul Ioan Botis privind forma finala a Codului muncii, nu
    face parte din comisia de lucru stabilita de premier si a facut
    afirmatii “absolut mincinoase”.


    Totodata, sindicatele si patronatele vor cere asistenta
    europeana si vor solicita Organizatiei Internationala a Muncii o
    pozitie legata de textele propuse de Ministerul Muncii care, spun
    ei, contravin legislatiei europene. De asemenea, sindicatele si
    patronatele vor face lobby in Parlament sa nu fie aprobata actuala
    forma a Codului muncii. Presedintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a
    spus ca, in aceste conditii, exista si solutii radicale, “bataia pe
    strada, manifestari multiple”, pana in prezent fiind tinuta in frau
    exprimarea violenta.

  • Dilemele lui 2011 – Vor creste salariile? Dar numarul de someri?

    VA ATRAGE NOUL COD AL MUNCII INVESTITORI?
    Discutiile despre noua forma a Codului muncii au marcat la
    sfarsitul anului trecut piata muncii, pe fondul nemultumirilor de
    sorginte sindicala. Pentru angajatori, semnalul este pozitiv, ba,
    mai mult, Romania ar putea sa-si intareasca in regiune pozitia de
    furnizor de servicii externalizate, iar asta ar insemna, in
    principiu, si aparitia unor noi jucatori care sa investeasca in
    crearea de locuri de munca. Presedintele Basescu a apreciat ca
    modificarea Codului muncii este in masura sa sprijine sectorul
    privat si sa conduca la aparitia de noi locuri de munca, un semnal
    important pentru partizanii schimbarii. Pe termen mediu si lung ar
    mai putea aparea o serie de efecte, unul dintre ele fiind cresterea
    fluctuatiei de personal sau, la nivel macro, scaderea
    consumului.

    VA AVEA GUVERNUL UN PROGRAM COERENT PENTRU CREAREA DE NOI LOCURI
    DE MUNCA?
    Crearea unor noi locuri de munca nu se afla deocamdata pe lista de
    obiective a Guvernului. In momentul de fata, autoritatile sunt mai
    preocupate de finalizarea planului de disponibilizari decat de noi
    angajari. Guvernul s-a angajat in fata Fondului Monetar
    International sa mai disponibilizeze anul acesta inca 15.000 de
    bugetari pentru a echilibra balanta cheltuielilor de stat. Romania
    trebuie sa se incadreze intr-un deficit bugetar convenit de -4,4%.
    Acum sunt circa 1,3 milioane de romani care lucreaza la stat.

    VA CRESTE SALARIUL MEDIU PE ECONOMIE?
    La sfarsitul lunii octombrie, valoarea salariului mediu net pe
    economie depasea cu putin 300 de euro, mai putin cu aproape 10 euro
    fata de aceeasi luna din 2009. Avand in vedere ca puterea de
    cumparare continua sa scada, cresterea acestui indicator ar
    reprezenta una dintre cele mai asteptate vesti pentru anul 2011.
    Este insa putin probabil ca acest lucru sa se intample, in
    conditiile in care nici autoritatile si nici oamenii de afaceri nu
    sunt foarte optimisti in ceea ce priveste revenirea din criza, iar
    cresterea salariilor nu reprezinta deocamdata o prioritate pentru
    angajatori.

    CRESC SALARIILE IN MEDIUL PRIVAT?
    42% dintre participantii la studiul PayWell Romania 2010, realizat
    de Pricewaterhouse-Coopers, au bugetat pentru anul financiar 2011 o
    crestere salariala medie de 6,8%. Cei mai multi angajatori spun
    insa ca tendinta anului 2011 este plafonarea salariilor la nivelul
    din 2009, in special in ceea ce priveste partea fixa. Vestea buna
    ar putea veni in zona beneficiilor extrasalariale. Angajatorii au
    in plan sa readuca pachetele de beneficii la nivelul anului 2009,
    iar in unele cazuri va fi reluata politica acordarii bonusurilor de
    performanta

    VA SPORI NUMARUL DE SOMERI?
    Dupa o explozie care a produs panica pe piata muncii in 2009, anul
    trecut numarul de someri a scazut constant, de la luna la luna. In
    ianuarie, Romania avea aproape 741.000 de someri, iar in noiembrie
    numarul scazuse cu 107.00, pana la 633.476 de romani care nu aveau
    unde sa lucreze, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei
    de Munca. Desi companiile din mediul privat spun ca nu au de gand
    sa mai dea oameni afara, ba chiar planuiesc sa reia angajarile,
    numarul de someri ar putea creste pe fondul concedierilor pe care
    Guvernul are de gand sa le faca in sistemul public – circa 15.000
    de oameni eliminatI din sistem in 2011.

    VOR CONTINUA SCHIMBARILE DIN FUNCTIE ALE TOP MANAGERILOR?
    2010 a fost un an important in ceea ce priveste schimbarile de la
    varful companiilor. Fie ca a fost vorba de mandate incheiate,
    demisii sau concedieri, numarul companiilor care a trecut prin
    astfel de schimbari nu a fost mic, iar impactul a fost cu atat mai
    puternic cu cat doar cateva dintre aceste miscari erau asteptate. A
    fost insa un semnal de alarma important pentru cei care au ramas.
    Head hunterii spun ca si anul 2011 ar putea aduce cateva surprize
    si ca sirul schimbarilor de la conducerea marilor companii din
    Romania nu s-a incheiat.

  • De ce lauda si de ce critica FMI Romania

    FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de
    euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor
    oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde
    de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile
    in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la
    sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de
    performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general
    consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de
    inflatie.

    In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind
    arieratele – a sasea derogare de pana acum. “Progresele in
    eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut”,
    apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care
    indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei
    arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in
    special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum
    si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea
    de fonduri europene.

    Lipsky lauda, in schimb, “forta” cu care Romania s-a inscris pe
    calea consolidarii bugetare si “masurile structurale importante”
    luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a
    salarizarii, precum si a unui buget “prudent”. Politica monetara si
    in sectorul financiar este apreciata drept “prudenta in mod
    adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in
    conditii de criza globala”, noteaza Lipsky, recomandand in
    continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii
    monetare si “vigilenta continua” in supravegherea sectorului
    bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o
    situatie regionala inca neasezata.


    Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010
    sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii,
    ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care
    modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii
    internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea
    noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in
    cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu
    sindicatele. “Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul
    securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine
    reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele
    mai vulnerabile”, sugereaza John Lipsky.

    La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea
    la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa
    expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat
    cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se
    acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai
    merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza
    valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in
    principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum
    si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.

    In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie
    ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu
    promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a
    dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa
    le impuna societatii – asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele
    Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate,
    eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant
    va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord
    cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca
    va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat
    pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral.

  • Ca sa stiti ce se-ntampla in 2011

    Presedintele a prezentat cu aceasta ocazie temele importante
    care vor domina agenda publica la anul:

    @ “Ajustarile fine” in sectorul bugetar. Dupa ce au fost dati afara
    nediferentiat oameni din institutiile statului, pentru ca bugetul
    sa se poata incadra in 2011 in celebra “anvelopa” salariala de 39
    de miliarde de lei, acum ar trebui sa urmeze reangajari acolo unde
    restructurarile de personal au fost prea drastice. Presedintele a
    notat si ca darea afara a zecilor de mii de oameni concediati pana
    acum nu a insemnat nici umplerea strazilor de oameni flamanzi, nici
    incapacitatea de a mai functiona a institutiilor statului, asa
    incat a fost o masura buna. Probabil ca, pentru o dimensiune mai
    exacta a fenomenului, ar trebui sa vedem si cifrele privind
    emigratia in ultimele luni.

    @ Modificarea Codului Muncii. Pe ultima suta de metri a anului au
    aparut balbaieli ocazionate de conflictele intre sindicatele si
    patronatele autohtone, pe de o parte, si Guvern si reprezentantii
    multinationalelor, pe de alta parte. Mai exact, flexibilizarea
    pietei de munca (a angajarilor, a concedierilor, a contractelor si
    a programului de lucru) in sensul dorit de acestia din urma se
    anunta o problema ce va fi transata abia dupa 1 ianuarie
    2011.

    @ Modificarea Constitutiei, trecerea la Parlamentul unicameral. Cum
    aceasta e o promisiune electorala care va creste cota presedintelui
    si a coalitiei, este de asteptat ca tema sa ramana in actualitate
    in 2011.

    @ Continuarea reformei justitiei si combaterea coruptiei. Aceasta e
    legata direct de accesul Romaniei la spatiul Schengen, asa incat
    n-ar trebui sa mire pe nimeni eventuale arestari sau condamnari de
    oameni politici sau de afaceri dovediti de coruptie in perioada
    urmatoare.

    Nu e lipsit de interes nici ca presedintele a acuzat dubla
    masura cu care risca sa fie judecata o previziune economica, in
    sensul ca daca ea vine de la un politician, atunci e privita cu
    neincredere, pe cand daca vine de la un comentator economic pare
    credibila. E adevarat insa ca aici avem de-a face cu un efect
    “Petrica si lupul”: neincrederea e fireasca, dupa ce am fost
    anuntati oficial de atatea ori de palatele Cotroceni si Victoria
    fie ca nu intram in criza, fie ca am iesit deja din criza, chiar
    cand toti analistii straini prevedeau ca recesiunea e cu noi si o
    sa mai fie inca pentru o vreme.

  • Revista presei economice din Romania

    Romania nu mai are specialisti, crede Gandul, astfel
    incat patronatele incep sa aduca forta de munca
    straina    , pana acolo incat Romania poate sa devina una dintre
    principalele porti de intrare in UE a muncitorilor din tari non-UE,
    lucru reprosat tarii in contextul Schengen. Dan Matei Agathon,
    reprezentantul patronatelor, se bate mai nou pentru dreptul de
    greva al sindicatelor si cere Guvernului un Cod al Muncii
    romanesc.

    Americanii de la GE Money, divizia de servicii
    financiare a gigantului General Electric, s-au hotarat sa plece din
    Romania, vanzand catre turcii de la Garanti afacerile din leasing,
    consumer finance si ipotecare, dupa cinci ani in care au investit
    peste 100 mil. euro, dar fara rezultate vizibile, anunta Ziarul
    Financiar    . Un nou acord cu FMI va include conditii pentru noi
    reforme structurale privind forta de munca, infrastructura si
    investitiile, prevesteste seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey
    Franks.

    Din cauza frigului, Transgaz reduce livrarile la marii consumatori
    industriali, cei mai mari fiind grupul Interagro si Electrocentrale
    Bucuresti, informeaza Evenimentul Zilei. Ministerul
    Dezvoltarii Regionale va transfera bancilor pentru locuinte o noua
    transa de fonduri guvernamentale, in valoare de 47 de milioane de
    lei, destinate platii primei de stat cetatenilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor.

    Autostrada Bucuresti-Ploiesti s-a infundat intr-o
    curte    , scrie Romania Libera: prima “inaugurare” a fost
    anuntata pentru 2009, dar nici pana in prezent nu a inceput
    constructia segmentului urban al autostrazii, exproprierile nu sunt
    terminate, iar arheologii, din lipsa de bani, nu au incheiat
    cercetarile. Tabloul “Pastorita” al lui Nicolae Grigorescu a
    stabilit joi recordul pietei de arta din Romania, dupa ce a fost
    vandut cu 175.000 de euro la licitatia de iarna a casei
    Artmark.

    “Filiera Pinalti ne curenteaza cu milioane de euro”    , titreaza
    Adevarul: Electrica a cedat fara licitatie traderului de
    energie Rudnap din Serbia, apropiat de afacerile lui Gheorghe
    Stefan, un contract de 200 de milioane de euro, la presiunile lui
    Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul Economiei. O zi de
    schi pe saturate poate costa intre 150 si 350 de lei in cele mai
    pretentioase, noteaza ziarul, care prezinta starea partiilor din
    tara.

  • Revista presei economice din Romania

    Anul acesta, numarul celor care au plecat cu contract de munca peste hotare a crescut de
    trei ori fata de anul trecut, cele mai cautate tari fiind Italia si
    Spania, mai ales in agricultura si constructii, atrasi de
    perspectiva unor salarii mult mai mari decat in tara, cu incepere
    de la 600-700 euro pe luna, scrie Gandul. Pana la 15
    ianuarie, circa 6,5 milioane de proprietari de locuinte trebuie
    sa-si cumpere asigurare, pentru a nu risca sa fie amendati cu pana
    la 500 de lei de catre primarii.

    “Zona euro, un club in care tot mai putini se
    simt bine”, titreaza Evenimentul Zilei, intr-un material in
    care incearca sa determine care va fi viitorul zonei euro, intr-un
    context in care analistii romani sunt insa sceptici ca aceasta
    constructie poate disparea. Programul Rabla de anul acesta nu va fi
    prelungit si dupa 31 ianuarie 2011, iar cei care inca au vouchere
    trebuie sa se grabeasca se le valorifice, pentru ca altfel le vor
    pierde, anunta ministrul Mediului, Laszlo Borbely.

    Dintre cele 79 de articole care vor fi modificate in Codul Muncii, 10 sunt in favoarea salariatului,
    45 il avantajeaza pe angajator, iar 24 sunt neutre, socoteste
    Adevarul, notand opozitia liderilor sindicali, care spun ca
    nu vor mai participa la nicio negociere pe tema legislatiei muncii.
    Principala provocare pentru viitorul director al celui mai mare
    producator de energie din Romania, Constantin Trihenea, este
    scaderea costurilor de productie, altfel compania risca sa ajunga
    pe pierderi.

    “Sa mergi sa vezi cum fac taranii must si branza in mod
    traditional, acesta este viitorul turismului”, declara ministrul
    Elena Udrea, intr-un interviu pentru Romania
    Libera     in care ofera detalii despre prioritatile de investitii
    ale Ministerului Dezvoltarii si Turismului. Introducerea etichetei
    cu doua preturi (de intrare in magazin si de vanzare la raft) nu va
    avea ca rezultat ieftinirea produselor alimentare daca nu se
    stabilesc criterii pentru preturile de achizitie, sustin
    producatorii.

    Antibiotice Iasi, unul dintre principalii
    producatori de medicamente din Romania, va lansa anul viitor in
    aprilie primele produse pentru tratamentul cancerului (oncologic)
    din portofoliu si spera ca in primiii doi ani sa castige 10% din
    aceasta piata, anunta Ziarul Financiar. Arbitrul pietei de
    telecomunicatii (ANCOM) propune ca nivelul taxelor platite de
    Orange si Vodafone pentru prelungirea licentelor GSM sa fie
    stabilit de Guvern.

  • Cei care platesc

    Prima la mana: remarcabil corul suparatilor de prevederile
    proiectului de Cod al muncii propus de Consiliul Investitorilor
    Straini. Patronatele si sindicatele, doua entitati care ar trebui
    sa fie ca apa si uleiul, l-au contestat la unison, deranjati, daca
    e sa credem declaratiile oficiale, fie de prevederi, fie de modul
    in care proiectul a fost promovat. Guvernul, in buna traditie a
    politicianului roman, s-a dezis prompt: nu este proiectul nostru,
    vom analiza, vom studia, vom infiinta, formularile obisnuite cu
    care in Romania sunt bagate sub pres problemele reale.

    Doi la mana: am inceput sa citesc memoriile lui Jérôme Kerviel,
    traderul condamnat la inceputul lunii octombrie la cinci ani de
    inchisoare pentru ca a prejudiciat grupul Societe Generale cu 4,9
    miliarde de euro. Un interviu al aceluiasi Kerviel din publicatia
    germana Der Spiegel mi-a oferit ceva amanunte suplimentare despre
    istoria omului care trebuie sa inapoieze bancii 4,9 miliarde de
    euro (cum are salariul de 2.300 de euro, ar avea nevoie de 177.000
    de ani pentru a-si plati datoria).

    Sa punem toate cele de mai sus in shaker si sa amestecam: X face
    ceva. Y beneficiaza de ceva-ul acela; mai tarziu Y vrea mai mult si
    gaseste caile necesare pentru a-l determina pe X sa-i ofere mai
    mult. X incearca, de multe ori reuseste. X greseste, Y devine rapid
    frustrat, actioneaza. X la puterea 33 plateste. Ecuatia se aplica
    si in primul si in al doilea caz.

    Sa explic: pot accepta ideea ca investitorii straini, bine
    organizati, actioneaza prin proiectul de Cod al muncii pentru
    transformarea Romaniei intr-un lagar de munca. Ei vor sa nu aiba
    mare bataie de cap cu angajatii, sa castige bine si sa plateasca
    taxe reduse – si vor face, firesc, tot ce le sta in putinta pentru
    a obtine toate acestea, pentru ca au banii fara de care Romania nu
    ar mai insemna chiar nimic in lume. Asa ca pot solicita modificari
    legislative. Nemultumirea patronatelor si a sindicatelor insa nu ma
    convinge, desi aparent este condusa de intentii cat se poate de
    onorabile, de grija pentru poporeanul uvrier.

    Cred ca mai degraba in strafundurile demersurilor lor nu-i vorba
    de uvrier, ci de pastrarea unor privilegii. De 20 de ani orice
    analist economic vorbeste de productivitatea scazuta din Romania,
    de piata neagra a fortei de munca, de atragerea investitiilor. De
    20 de ani Romania are nevoie de bani, de locuri de munca, de
    competente, de un sistem de invatamant care sa ofere specialistii
    de care economia si companiile au nevoie. De 20 de ani baltim intre
    intentii si promisiuni, iar cand cineva incearca sa ne forteze
    cumva mana, ne suparam, ne burzuluim, ba ne lepadam si spunem ca o
    sa facem si o sa dregem. Nu cred ca un investitor ar renunta la
    angajatii corecti si productivi, cel putin asa spune teoria, ci ar
    cauta mijloace prin care sa-l motiveze. Unde s-ar putea ajunge?

    Pai sa-l luam pe Kerviel. Judecatorul a ajuns la concluzia ca a
    manipulat date si tranzactii, iar seful bancii l-a caracterizat
    drept un terorist. Pe de alta parte, tanarul de 33 de ani spune ca
    a folosit metodele pe care le-a invatat ca angajat al bancii. Ca
    supraveghetorul sau a deconectat sistemul de alerta care reactiona
    la depasirea unui prag de expunere de 125 de milioane de euro. Ca
    pentru a investi 150 de milioane de euro este de ajuns numai o
    secunda si alte patru secunde pentru a juca un miliard de euro. Nu
    intru in zona cu cine si ce a stiut si cine si ce a sustinut la
    tribunal. Kerviel a fost o parte a unui angrenaj economic si
    financiar care s-a invartit din ce in ce mai repede si care s-a
    defectat in 2008; cine plateste?

    Undeva la mijloc intre relaxarea din actualul Cod romanesc al
    muncii si patimile lui Kerviel, dar si intre supararea patronatelor
    si a sindicatelor din Romania si dorintele investitorilor straini
    este o relatie corecta intre angajati si angajatori. Propunerile
    investitorilor trebuie ascultate si modificarea Codului muncii
    poate fi facuta, dupa discutii si negocieri intre toti cei
    implicati, nu numai intre patronate care cred ca pot rezolva
    problemele Romaniei impozitand jucatorii de poker online, sindicate
    lipsite de reprezentativitate si guvernanti indecisi (e un
    eufemism).

    Romania are nevoie de masuri mult mai dure decat chiar
    solicitarile investitorilor straini, masuri care sa elimine
    imobilismul, superficialitatea si hotia. Nu exista aici buni si
    rai, curati si murdari sau cinstiti si hoti la modul absolut. Daca
    nu ne plac pretentiile investitorilor straini, sa facem locuri de
    munca cu banii si inteligenta poporului roman. Credem ca unii ne
    muncesc prea rau, sa-i concuram folosind elanurile noastre
    lucrative si obtinand rezultate mai bune.

    Dar sa nu ne burzuluim aiurea si gratuit, pentru ca cineva, X la
    puterea 33, va plati mereu.

  • Noul Cod al Muncii, in dezbatere publica pana la 20 decembrie. Vezi aici ce castiga si ce pierd angajatii


    Proiectul    , pentru care ministerul condus de Ioan Botis asteapta
    opiniile oamenilor inclusiv prin e-mail, liberalizeaza piata
    muncii in spiritul cerut de investitori, in special de cei
    reprezentati in Consiliul Investitorilor Straini, care considera ca
    printr-o flexibilizare a regulilor de angajare si concediere, a
    programului de lucru si a contractelor de munca va fi stimulata
    angajarea cu forme legale in randul companiilor, vor fi atrase noi
    investitii si vor fi create noi locuri de munca.

    Actuala forma a Codului
    Muncii    , pe care ministerul a introdus ulteior succesive

    modificari si completari    , dateaza din 2003, insa a suferit pana
    acum succesive modificari.

    Diferentele de baza introduse de minister in Codul Muncii sunt
    urmatoarele:

    ANGAJAREA

    – toti angajatorii au obligatia de a incheia contractul
    individual de munca, in forma scrisa, inainte de inceperea
    raporturilor de munca

    – se interzice incheierea unui contract de munca pentru
    prestarea unei activitati ilicite (in loc de “ilicite si imorale”,
    ca in vechea forma)

    – perioada de proba la angajare este de cel mult 45 de zile
    calendaristice pentru functiile de executie (in loc de 30) si de
    cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere
    (in loc de 90); este valabil si pentru absolventii nou-intrati in
    campul muncii; nu se mai interzice angajarea succesiva a mai mult
    de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post.

    DERULAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – la drepturile angajatorului se adauga si “sa stabileasca
    obiectivele de performanta individuala, precum şi criteriile de
    evaluare a realizarii acestora” pentru angajat

    – intre atributiile reprezentantilor salariatilor, in companiile
    unde nu exista angajat, intra si negocierea contractelor colective
    de munca

    – delegarea angajatilor poate fi dispusa pentru o perioada de cel
    mult 60 de zile si se poate prelungi, numai cu acordul
    salariatului, din 2 in 2 luni (in loc de “cu cel mult 60 de
    zile”)

    – de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a
    contractului individual de munca va interveni o cauza de incetare
    de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de
    drept va prevala

    – contractul individual de munca nu poate fi suspendat de angajator
    ca sanctiune disciplinara pentru angajat

    – in cazul reducerii temporare a activitatii, “pentru motive
    economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care
    depaşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reducerii
    programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu
    reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea
    situatiei care a cauzat reducerea programului”

    – daca din motive obiective este necesara reducerea sau
    intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an,
    cu obligativitatea reluarii ei, angajatorul poate acorda in aceasta
    perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a
    sindicatului.

    INCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCA

    – daca angajatorul persoana juridica este dizolvat, contractul
    individual de munca inceteaza de la data la care angajatorul şi-a
    incetat existenta conform legii

    – contractul individual de munca inceteaza la data indeplinirii
    cumulative a conditiilor de varsta standard şi a stagiului minim de
    cotizare pentru pensionare (in loc de “data comunicarii deciziei de
    pensionare”)

    – nulitatea contractului individual de munca si stabilirea
    efectelor ei se constata prin hotarare judecatoreasca definitiva
    (in loc de “sau prin acordul partilor”)

    – dispare interdictia pentru angajator de a face noi incadrari pe
    locurile de munca ale celor concediati timp de 9 luni de la data
    concedierii; angajatorul nu mai are nici obligatia de a-i reangaja
    pe cei concediati pe aceleasi locuri, daca intre timp a disparut
    situatia care a dus la concediere

    – preavizul la demisie nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare
    pentru salariatii cu functii de executie (in loc de 15), respectiv
    45 de zile lucratoare (in loc de 30) pentru salariatii cu functii
    de conducere

    – contractul individual de munca pe durata determinata poate fi
    prelungit sau reinnoit succesiv ori de cate ori este nevoie; un
    astfel de contract nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de
    36 de luni (in loc de 24); dupa terminarea unui astfel de contract,
    angajatorul nu mai este obligat ca pe postul respectiv sa faca o
    angajare cu contract pe durata nedeterminata.

    MUNCA TEMPORARA

    – misiunea de munca temporara nu poate fi mai mare de 24 de luni
    (in loc de 12) si poate fi prelungita de mai multe ori, pana la un
    interval total de 36 de luni (in loc de 18)

    – dispare precizarea ca intre doua misiuni de munca temporara,
    salariatul temporar beneficiaza din partea agentului de munca
    temporara de un salariu platit de agent; contractul de munca
    temporara poate inceta si inainte de incheierea unei misiuni, daca
    utilizatorul renunta la un moment dat la serviciile salariatului;
    daca utilizatorul beneficiaza de munca salariatului si dupa
    terminarea contractului, nu se mai considera automat aceasta drept
    contract de munca pe durata nedeterminata

    – perioadele de proba pentru misiunile de munca temporara cresc de
    la 2-5 zile pana la 2-30 de zile, ultimul caz fiind valabil pentru
    salariatii incadrati in functii de conducere pentru contracte de
    munca temporara mai lungi de 6 luni.