BusinessMagazin

Tag: Codul Muncii

  • Iohannis a retrimis Parlamentului Legea pentru descurajarea prestării orelor suplimentare peste limita legală. Preşedintele cere clarificări

    Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii vizează sancţionarea contravenţională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situaţia nerespectării dispoziţiilor privind munca suplimentară „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

    ”În expunerea de motive a legii menţionate, iniţiatorii subliniază că modificarea este necesară pentru generarea unui efect disuasiv, de natură să determine o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, în condiţiile în care norma în vigoare nu stabileşte o corelare a cuantumului amenzilor şi numărului de ore suplimentare efectuate cu numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Menţionăm că potrivit reglementării actuale, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: <Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: (…) i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei>”, se arată în cererea preşedintelui Klaus Iohannis.

    El mai arată că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanţierea acestei sancţiuni, prin indicarea în mod expres a situaţiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenţionale, având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancţionator doar pentru situaţia prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii – respectiv de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare sau, în cazuri excepţionale peste 48 de ore pe săptămână – dar cu îndeplinirea condiţiilor stabilite de art. 114 alin. (2) din Codul muncii.

    ”În acest sens, semnalăm că, potrivit dispoziţiilor art. 120 – 124 din Codul muncii există şi alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaţilor; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum şi orice alte situaţii de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică. Faţă de cele arătate, apreciem că Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancţiunii pentru încălcarea dispoziţiilor privind munca suplimentară vizează doar situaţia urmărită de iniţiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică şi altor situaţii ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii. De asemenea, tot în scopul clarităţii, dar şi al predictibilităţii reglementării, apreciem că ar fi necesar ca sintagma „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanţiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispoziţiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înţelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deşi dispoziţiile legii se aplică numai în cazul unor angajaţi”, se mai menţionează în cererea şefului statului.

    Conform documentului, potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, în celelalte cazuri de răspundere contravenţională în care încălcările sunt raportate la „fiecare persoană identificată”, amenda contravenţională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii, exemple în acest sens fiind dispoziţiile art. 260 alin. (1) literele e), e1), e2), e3) şi o).

    ”Din această perspectivă, apreciem că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare şi sub aspectul stabilirii, şi în acest caz, a unei valori maxime cumulate, soluţie legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce priveşte regimul sancţionator din cadrul Codului muncii. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii”, mai solicită preşedintele Iohannis.

     

     

  • Codul Muncii, modificat din nou. Ce se întâmplă cu vechimea angajaţilor, dacă angajatorul intră în faliment

    Raportul favorabil cu amendamente la iniţiativa legislativă a deputaţilor PMP Corneliu Bichineţ şi Petru Movilă a fost adoptat cu 80 de voturi „pentru” şi patru abţineri.

    Iniţiativa vizează completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, în sensul introducerii unui nou alineat, 6¹): „În cazul în care angajatorul se află în faliment, lichidare sau radiere, conform prevederilor legilor în vigoare, deţinătorul autorizat al arhivei fostului angajator este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, conform prevederilor alin. 5”.

    „Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.34 din legea numărul 53 per 2003- Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare intervenţia legislativă vizând ca deţinătorul autorizat al arhivei fostului angajator să fie obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de fostul salariat, în ipoteza în care respectivul angajatul se află în faliment lichidare sau radiere”, se arată în raportul Comisie pentru muncă a Senatului.

    Articolul 34 al Legii 53/2003 Codul Muncii prevede, în forma în vigoare că:

    (1) Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor.

    (2) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se va înregistra în prealabil la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dată de la care devine document oficial.

    (3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă.

    (4) Registrul general de evidenţă a salariaţilor este păstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând să fie pus la dispoziţie inspectorului de muncă sau oricărei alte autorităţi care îl solicită, în condiţiile legii. (5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitat

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este OFICIAL: Schimbări majore în Codul Muncii. Anunţul venit cu puţin timp în urmă

    “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.56 alin.(1) lit.c) teza întâi din Legea nr.53/2003 – Codul muncii şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
     
    Pentru a decide astfel, Curtea a apreciat că încetarea de drept a contractului individual de muncă pentru femei la o vârstă mai mică decât cea a bărbatului poate dobândi valenţe discriminatorii pe criterii de sex şi încalcă dreptul la muncă al femeii, atât timp cât nu rămâne o opţiune a acesteia să înceteze raporturile de muncă la o vârstă mai mică decât bărbatul, respectiv la vârsta când poate solicita deschiderea dreptului la pensie”, se arată în comununicatul Curţii Constituţionale.
     
    Prin urmare, la vârsta de 63 de ani, femeia trebuie să aibă dreptul de a opta pentru continuarea raportului de muncă până la vârsta la care legea prevede încetarea de drept a contractului individual de muncă şi pentru bărbaţi, respectiv 65 de ani.
     

  • Bullying-ul reglementat prin lege: două iniţiative legislative au fost depuse în Parlament

    Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 si Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni şi a interzice violenţa psihologică – bullying-ul în spaţiile destinate educaţiei, formării profesionale şi muncii. De asemenea, modificarea legii educaţiei, prevede şi posibilitatea ca cei implicaţi în acţiuni de bullying, atât agresorii, cât şi victimele, să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.

    În sensul iniţiativelor legislative, violenţa psihologică – bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni verbale, relaţionale, cibernetice şi fizice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.

    Aceasta definire a bullying-ului a rezultat în urma mai multor mese rotunde de lucru, între reprezentanţi ai statului şi ai societăţtii civile, iniţiate încă din 2017 şi organizate de Asociaţia Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP Group. În ultimele şase luni, în campania de prevenire a bullying-ului, s-au implicat reprezentanţi din Parlament, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Avocatul Poporului, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Ambasada SUA în România, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roşie, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Ana Maria Diceanu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.

    Aceste întalniri de lucru între reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi experţi în gestionarea fenomenului de bullying au fost demarate ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte bullyingul în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
    Efectele bullyingului sunt negative pentru dezvoltarea copiilor, precum şi pentru un traseu educaţional şi emoţional normal. Copiii – victime ale violenţei psihologice –bullying, pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul şcolar, scăderea rezultatelor la învăţătură, ajungându-se chiar până la sinucideri.

    Pentru conştientizarea fenomenului şi al impactului real asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, ONG-uri, autorităţi, media au făcut în ultimii ani mai multe campanii sociale, adresate copiilor, parinţilor, cadrelor didactice sau publicului larg. Un istoric al lor este ilustrat săptămâna aceasta în Camera Deputaţilor.

    Proiectele de legi iniţiate de deputatii Andrei Pop si Petre-Florin Manole sunt susţinute de zeci de parlamentari cu orientari politice diverse. Ele îşi vor urma cursul legal în Parlament până la momentul votului final. Între timp, grupul de iniţiativă va continuă demersurile în crearea unui program naţional de prevenţie şi conştientizare a fenomenului de bullying.

  • Românii ar putea avea încă o zi liberă în 2018

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive.

    Citeşte continuarea pe  www.mediafax.ro

     

  • Opinie Florin Caşotă: Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Cum pot românii să transforme cinci zile de concediu în 29 de zile de vacanţă anul acesta

    Anul 2017 aduce 14 zile libere pentru bugetari, prevăzute în Codul Muncii. Dintre acestea, 11 sunt în timpul săptămânii. De primele două zile libere, 1 ianuarie şi 2 ianuarie, fiecare persoană s-a bucurat cum a ştiut mai bine. Pentru restul zilelor libere rămase în calendar, specialiştii motorului independent şi gratuit de căutare a ofertelor de călătorie momondo.ro au analizat cele mai bune opţiuni prin care românii să le transforme în vacanţe prelungite către destinaţii de călătorie ieftine. 
     
    Astfel, ei oferă câteva sfaturi prin care cinci zile de concediu se pot transforma în 29 de zile de vacanţă. Totodată, ei recomandă câteva de călătorie cu buget redus în funcţie de fiecare sezon.
     
    24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române
    Recomandare de vacanţă: 21-24 ianuarie 2017, Sofia, Bulgaria
    Pe timp de iarnă, Sofia se transformă într-o destinaţie magică, unde un zbor al zânelor deasupra capului nu ar surprinde pe nimeni. După ce ai descoperit cupolele aurii ale catedralei Alexander Nevsky, porneşte spre Lacul Ariana pentru a încălţa o pereche de patine. Pentru iubitorii de schi, la 30 de minute cu maşina se află Muntele Vitosha, cu cele mai bune condiţii pentru acest sport. Mai mult, în zonă găseşti centre spa unde te poţi relaxa cât ai clipi.
     
    16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) – Paştele
    Recomandare de vacanţă:  14-17 aprilie 2017, Thessaloniki, Grecia
    Oraşul-port Thessaloniki este locul în care poţi să te bucuri de plăcerile simple ale vieţii. Explorează rămăşiţele romantice ale timpurilor trecute şi încearcă porţiile de mâncare generoase din capitala culinară a ţării, alături de un cocktail la malul apei. Aici poţi privi localnicii cum joacă domino în tavernele greceşti tradiţionale „ouzeri” cu influenţe turceşti. Totodată, poţi descoperi paleta largă de culori ale florile din piaţa Louloudadika sau te poţi lăsa purtat de val într-o croazieră prin port cu feribotul. Tot aici, ai parte de plaje cu nisip fin şi mare turcoaz în apropiatul Halkidiki iar spre apus, vizitatorii care călătoresc cu un rucsacul în spate dau startul unei noapţi pline de dans.
     
    1 mai (luni) – Ziua Muncii
    Recomandare de vacanţă:  28 aprilie–1 mai 2017, Las Palmas de Gran Canaria, Spania
    Când viaţa îţi oferă plajă, soare şi bucătărie spaniolă, nu îţi mai rămân prea multe de cerut. Începe cu o plimbare pe faleza Paseo de las Canteras, continuă pe plaja cu acelaşi nume şi, apoi, fă o baie în valurile Mediteranei. Pe Avenida Maritima, drumul ce duce la satul pescăresc San Cristóbal, se zvoneşte că s-ar găsi cea mai bună bucătărie pescărească din toată staţiunea. După masă, se cuvine să faci o plimbare pe străzile Triana sau Pérez Gáldos, să mergi la cumpărături sau să te revigorezi cu un pahar de limonadă în Vagueta, cel mai vechi cartier din oraş.
     
    1 iunie (joi) – Ziua Copilului, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) – Rusalii
    Recomandare de vacanţă:  1–5 iunie 2017, Barcelona, Spania
    O plimbare pe tărâmul lui Gaudí merită din plin onoarea unui city-break la început de vară. Fie că alegi să vizitezi Sagrada Familia, Casta Batllo, Parcul şi Palatul Guell sau Cascada fântână din parcul La Ciutadela, nu uita să iei cel puţin o gustare în Mercado de la Boquería.
    Pentru o pauză de cafea, mergi în cafeneaua Els Quatre Gats, o altă comoară arhitectonică şi un loc devenit faimos în perioada modernistă de către artiştii care obişnuiau să-i calce pragul, precum Pablo Picasso, Antoní Gaudí, Julio González şi Rubén Dario.
     
    15 august (marţi) – Adormirea Maicii Domnului
    Recomandare de vacanţă: 12–15 august 2017, Porto, Portugalia
    Porneşte la plimbare din Piaţa Ribeira, un sit al patrimoniului mondial UNESCO, situat lângă Râul Douro. Este locul ideal pentru observatori, de la artiştii de stradă la cuplurile de vârstnici, care îşi fac plimbarea de dimineaţă pentru o ”bica” (espresso portughez). La mică distanţă se află Grădinile Palatului de Cristal, care te vor ajuta să te reconectezi cu natura, în prezenţa păunilor şi a altor păsări încântătoare. Nu departe, vei descoperi Muzeul Romantic, cu galerii pline de obiecte şi decoraţiuni fine ale epocii romantice din secolul al XIX-lea. Lasă-te ademenit şi de Livraria Lello & Irmão, o librărie de cărţi în stil Art-Nouveau, unde vei putea descoperi tot felul de obiecte la modă în Porto.
     
    30 noiembrie (joi) – Sfântul Andrei, 1 decembrie (vineri) – Ziua Naţională a României
    Recomandare de vacanţă: 30 noiembrie–3 decembrie 2017, Kalamata, Grecia
    Orice vizită în Kalamata ar trebui să înceapă cu o promenadă pe ţărmurile Mediteranei, urmărind caiacele care se scufundă în zare şi se ascund după stânci. Totodată, băile ocazionale făcute în apele călduţe ale Golfului Messinian n-ar trebui amânate. Între plimbările pe plajă, nimic nu se potriveşte mai bine decât vizitarea centrului istoric al oraşului şi a grădinilor de la Castelul Kalamata. Oraşul mai găzduieşte recolte nesfârşite de măslini, care acoperă toată această bucată de peninsulă Peloponeză. 
     
    25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) – Prima şi a doua zi de Crăciun
    Recomandare de vacanţă: 23–26 decembrie 2017, Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina
    Gazdă a Jocurilor Olimpice din 1984, se poate spune despre Sarajevo că într-adevăr ştie cum să definească iarna. Dă o fugă pe una dintre pârtiile Muntelui Jahorina şi închiriază echipamente la un preţ de mai mare dragul. Dacă vezi că soarele rămâne pe cer, aşază-te la o terasă din Baščaršija, centrul istoric al Imperiului Otoman. Continuă vizita cu rămăşiţele Asediului din Sarajevo de la 1992, care rămân împrăştiate, dar de neclintit, prin toate colţurile oraşului. Ca să cunoşti decorul natural bosnian, porneşte într-o drumeţie prin Lukomir. Aici se află un sătuc izolat din Munţii Bjelesnica, undei vei găsi casele din piatră îmbrăcate în plăci de lemn, adăposturile unei mici comunităţi ce-şi duce traiul din creşterea oilor, tricotatul ciorapilor de lână şi sculptatul în lemn.
     

  • Cum pot românii să transforme cinci zile de concediu în 29 de zile de vacanţă anul acesta

    Anul 2017 aduce 14 zile libere pentru bugetari, prevăzute în Codul Muncii. Dintre acestea, 11 sunt în timpul săptămânii. De primele două zile libere, 1 ianuarie şi 2 ianuarie, fiecare persoană s-a bucurat cum a ştiut mai bine. Pentru restul zilelor libere rămase în calendar, specialiştii motorului independent şi gratuit de căutare a ofertelor de călătorie momondo.ro au analizat cele mai bune opţiuni prin care românii să le transforme în vacanţe prelungite către destinaţii de călătorie ieftine. 
     
    Astfel, ei oferă câteva sfaturi prin care cinci zile de concediu se pot transforma în 29 de zile de vacanţă. Totodată, ei recomandă câteva de călătorie cu buget redus în funcţie de fiecare sezon.
     
    24 ianuarie (marţi) – Ziua Unirii Principatelor Române
    Recomandare de vacanţă: 21-24 ianuarie 2017, Sofia, Bulgaria
    Pe timp de iarnă, Sofia se transformă într-o destinaţie magică, unde un zbor al zânelor deasupra capului nu ar surprinde pe nimeni. După ce ai descoperit cupolele aurii ale catedralei Alexander Nevsky, porneşte spre Lacul Ariana pentru a încălţa o pereche de patine. Pentru iubitorii de schi, la 30 de minute cu maşina se află Muntele Vitosha, cu cele mai bune condiţii pentru acest sport. Mai mult, în zonă găseşti centre spa unde te poţi relaxa cât ai clipi.
     
    16 aprilie (duminică), 17 aprilie (luni) – Paştele
    Recomandare de vacanţă:  14-17 aprilie 2017, Thessaloniki, Grecia
    Oraşul-port Thessaloniki este locul în care poţi să te bucuri de plăcerile simple ale vieţii. Explorează rămăşiţele romantice ale timpurilor trecute şi încearcă porţiile de mâncare generoase din capitala culinară a ţării, alături de un cocktail la malul apei. Aici poţi privi localnicii cum joacă domino în tavernele greceşti tradiţionale „ouzeri” cu influenţe turceşti. Totodată, poţi descoperi paleta largă de culori ale florile din piaţa Louloudadika sau te poţi lăsa purtat de val într-o croazieră prin port cu feribotul. Tot aici, ai parte de plaje cu nisip fin şi mare turcoaz în apropiatul Halkidiki iar spre apus, vizitatorii care călătoresc cu un rucsacul în spate dau startul unei noapţi pline de dans.
     
    1 mai (luni) – Ziua Muncii
    Recomandare de vacanţă:  28 aprilie–1 mai 2017, Las Palmas de Gran Canaria, Spania
    Când viaţa îţi oferă plajă, soare şi bucătărie spaniolă, nu îţi mai rămân prea multe de cerut. Începe cu o plimbare pe faleza Paseo de las Canteras, continuă pe plaja cu acelaşi nume şi, apoi, fă o baie în valurile Mediteranei. Pe Avenida Maritima, drumul ce duce la satul pescăresc San Cristóbal, se zvoneşte că s-ar găsi cea mai bună bucătărie pescărească din toată staţiunea. După masă, se cuvine să faci o plimbare pe străzile Triana sau Pérez Gáldos, să mergi la cumpărături sau să te revigorezi cu un pahar de limonadă în Vagueta, cel mai vechi cartier din oraş.
     
    1 iunie (joi) – Ziua Copilului, 4 iunie (duminică), 5 iunie (luni) – Rusalii
    Recomandare de vacanţă:  1–5 iunie 2017, Barcelona, Spania
    O plimbare pe tărâmul lui Gaudí merită din plin onoarea unui city-break la început de vară. Fie că alegi să vizitezi Sagrada Familia, Casta Batllo, Parcul şi Palatul Guell sau Cascada fântână din parcul La Ciutadela, nu uita să iei cel puţin o gustare în Mercado de la Boquería.
    Pentru o pauză de cafea, mergi în cafeneaua Els Quatre Gats, o altă comoară arhitectonică şi un loc devenit faimos în perioada modernistă de către artiştii care obişnuiau să-i calce pragul, precum Pablo Picasso, Antoní Gaudí, Julio González şi Rubén Dario.
     
    15 august (marţi) – Adormirea Maicii Domnului
    Recomandare de vacanţă: 12–15 august 2017, Porto, Portugalia
    Porneşte la plimbare din Piaţa Ribeira, un sit al patrimoniului mondial UNESCO, situat lângă Râul Douro. Este locul ideal pentru observatori, de la artiştii de stradă la cuplurile de vârstnici, care îşi fac plimbarea de dimineaţă pentru o ”bica” (espresso portughez). La mică distanţă se află Grădinile Palatului de Cristal, care te vor ajuta să te reconectezi cu natura, în prezenţa păunilor şi a altor păsări încântătoare. Nu departe, vei descoperi Muzeul Romantic, cu galerii pline de obiecte şi decoraţiuni fine ale epocii romantice din secolul al XIX-lea. Lasă-te ademenit şi de Livraria Lello & Irmão, o librărie de cărţi în stil Art-Nouveau, unde vei putea descoperi tot felul de obiecte la modă în Porto.
     
    30 noiembrie (joi) – Sfântul Andrei, 1 decembrie (vineri) – Ziua Naţională a României
    Recomandare de vacanţă: 30 noiembrie–3 decembrie 2017, Kalamata, Grecia
    Orice vizită în Kalamata ar trebui să înceapă cu o promenadă pe ţărmurile Mediteranei, urmărind caiacele care se scufundă în zare şi se ascund după stânci. Totodată, băile ocazionale făcute în apele călduţe ale Golfului Messinian n-ar trebui amânate. Între plimbările pe plajă, nimic nu se potriveşte mai bine decât vizitarea centrului istoric al oraşului şi a grădinilor de la Castelul Kalamata. Oraşul mai găzduieşte recolte nesfârşite de măslini, care acoperă toată această bucată de peninsulă Peloponeză. 
     
    25 decembrie (luni), 26 decembrie (marţi) – Prima şi a doua zi de Crăciun
    Recomandare de vacanţă: 23–26 decembrie 2017, Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina
    Gazdă a Jocurilor Olimpice din 1984, se poate spune despre Sarajevo că într-adevăr ştie cum să definească iarna. Dă o fugă pe una dintre pârtiile Muntelui Jahorina şi închiriază echipamente la un preţ de mai mare dragul. Dacă vezi că soarele rămâne pe cer, aşază-te la o terasă din Baščaršija, centrul istoric al Imperiului Otoman. Continuă vizita cu rămăşiţele Asediului din Sarajevo de la 1992, care rămân împrăştiate, dar de neclintit, prin toate colţurile oraşului. Ca să cunoşti decorul natural bosnian, porneşte într-o drumeţie prin Lukomir. Aici se află un sătuc izolat din Munţii Bjelesnica, undei vei găsi casele din piatră îmbrăcate în plăci de lemn, adăposturile unei mici comunităţi ce-şi duce traiul din creşterea oilor, tricotatul ciorapilor de lână şi sculptatul în lemn.
     

  • Noi drepturi pentru salariaţi începând din decembrie 2016

    In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 a fost publicata Legea nr. 218/2016 pentru modificarea art. 3, alin. (1) din Legea nr. 142 din 8 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa, respectiv, Legea nr. 220 din 17 noiembrie 2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea Nr. 53/2003 – Codul muncii.

    In ceea ce priveste art. 3, alin (1) din Legea nr. 142 din 8 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa, modificarea consta in schimbarea valorii nominale a unui tichet de masa, care, odata cu intrarea in vigoare in data de 1 decembrie a.c. a Legii nr. 218/2016 de modificare a Legii nr. 142/1998, nu va putea depasi suma de 15 lei la data aplicarii prevederilor legii, aminteste CNIPMMR.

    De asemenea, e reamintit faptul ca respectiva completare adusa art. 139, alin. (1) din Codul Muncii prin Legea nr. 220/2016 vizeaza introducerea zilei de 1 iunie intre zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, acestea fiind, in prezent:

    – 1 si 2 ianuarie;
    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane;
    – prima si a doua zi de Pasti;
    – 1 mai;
    – prima si a doua zi de Rusalii;
    – Adormirea Maicii Domnului;

    – 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
    – 1 decembrie;
    – prima si a doua zi de Craciun;
    – doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

    Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.