Tag: castiguri

  • Câştigul la loto, noroc sau blestem. Povestea femeii care a reuşit să câştige de două ori la loto şi cu toate astea acum locuieşte într-o rulotă

    Evelyn Adams este un caz extrem de rar când vine vorba de câştigurile la loterie. Ea a avut noroc să căştige de două ori la loto doi ani la rând, 1985 şi 1986, strângând suma totală de 5.4 milioane de dolari. Din păcate pentru ea, după încasarea banilor, a reuşit să piardă toată suma după o serie de investiţii şi pariuri nereuşite în Atlantic City. În prezent, Evelyn Adams este falită şi trăieşte într-un parc de rulote.

    Citeşte aici povestea unui britanic care a câştigat la loto 10 milioane de lire sterline, iar acum lucrează într-o fabrică de biscuiţi si doarme în pădure

  • Dezastru LOTO! Au câştigat la loterie, dar statul refuză să le dea banii

    Cetăţenii americani din statul Illinois care au câştigat la LOTO au avut parte de o veste ce a căzut ca un trăsnet. Acest stat din SUA şi-a declarat falimentul, iar o consecinţă este neplata câştigurilor de la loterie.
     
    În total, Illinois trebuie să le plătească norocoşilor de la LOTO suma de 288 de milioane de dolari. Numai că aceşti oameni nu ştiu dacă-şi vor vedea vreodată câştigurile sau măcar o parte din ele. Statul a anunţat că va achita o sumă maximă de 600 de dolari fiecărui câştigător. Adică o sumă infimă pentru cei care au prins jackpot-uri de 50.000, 250.000 sau 1 milion de dolari.

    Câştigătorii s-au organizat într-un grup ce va da în judecată statul Illinois.

  • Cât trebuie să câştige un şef?

    Deja sunt discuţii legate de primele date dezvăluite prin câteva sondaje. Conform celui mai important ziar economic american, The Wall Street Journal, care citează o firmă de cercetare, cea mai mare diferenţă este în retail, unde un CEO câştigă de 669 de ori mai mult decât câştigul mediu al angajaţilor lui.

    Urmează industria alimentară, de băuturi şi tutun, cu o diferenţă de 233 de ori, industria de echipamente, cu o diferenţă de 175 de ori, şi industria de sănătate, cu o diferenţă de 175 de ori.

    Pe medie, directorii din energie sunt plătiţi ”cel mai prost“, cu o diferenţă de câştiguri de 72 de ori; un CEO din asigurări câştigă de 139 de ori mai mult decât un subaltern al său.

    Acum două săptămâni, în Business Magazin a fost un articol pe tema diferenţelor salariale dintre CEO şi un muncitor în diferite state, conform unui studiu al Harvard Business Review, cea mai cunoscută revistă de strategii de business din lume.

    Conform studiului  revistei, cel mai ”prost plătiţi“ CEO sunt în Polonia, unde diferenţa faţă de câştigul angajaţilor lor este de 28 de ori (560.000 de dolari pe an vs. 20.000 de dolari pe an), urmează Austria, cu un multiplu de 36 de ori (1,5 milioane de dolari pe an vs. 43.500 de dolari pe an), şi Danemarca, cu un multiplu de 48 de ori (2,1 milioane de dolari pe an vs. 45.000 de dolari pe an).

    Cel mai bine plătiţi sunt directorii din Statele Unite (să trăiască piaţa bursieră, pentru că acolo câştigurile directorilor sunt legate de evoluţia acţiunilor, iar salariul nici nu mai contează), unde diferenţa este de 354 de ori (12,2 milioane de dolari pe an vs. 34.600 de dolari pe an la un muncitor).

    Dacă privim altfel aceste date statistice, vom vedea că în Austria câştigul unui muncitor este mai mare decât în Statele Unite şi chiar peste nemţi (43.500 de dolari pe an vs. 34.000 de dolari pe an vs. 40.000 de dolari pe an).

    Sper să nu fie o greşeală, dar interesant este că în Cehia câştigul unui director general este de 2,1 milioane de dolari anual, peste câştigul unui CEO din Austria, adică 1,5 milioane de dolari pe an.

    În Germania, cea mai puternică economie din Europa, un CEO câştigă anual 5,9 milioane de dolari, faţă de 40.000 de dolari cât ia un muncitor, deci un multiplu de 147.

    Nu ştiu cum este în România în sistemul privat, dar cred că diferenţa dintre câştiguri este între 20 şi 100.

    Nu sunt foarte mulţi CEO care câştigă peste 2 milioane de dolari pe an, mai ales că aceste câştiguri nu pot fi multiplicate prin evoluţia la bursă a companiei pe care o conduc. Adică nu sunt foarte multe companii listate la bursă.

    Ce ştim este că salariul mediu în România este de 2.600 de lei net, adică 4.600 de lei brut pe lună, adică 55.200 de lei pe an, adică 15.000 de dolari pe an brut.

    Spre exemplu, dacă vă ajută să visaţi, guvernatorul BNR are vreo 350.000 de euro brut pe an, adică 420.000 de dolari brut pe an.

    Cât ar trebui să câştige un CEO?

    Singura certitudine este că salariul unui CEO nu are legătură cu munca depusă sau cu câştigul general.

    Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, a obţinut în 2014 cel mai mare profit pentru o companie din România, 1 miliard de euro. Dar sigur în piaţă au fost directori generali care au câştigat mai mult în acel an decât a câştigat Mariana Gheorghe, deşi au obţinut profituri mult mai mici, poate chiar au avut şi pierderi.

    Salariul şi câştigul unui CEO depind de multe lucruri tangenţiale jobului lui: industria în care activează, cine sunt acţionarii companiei –  austriecii, spre exemplu, sunt mai puţin darnici decât americanii sau britanicii, câţi candidaţi valabili sunt în piaţă care ar putea ocupa poziţia de CEO (uitaţi-vă la CEC, unde Ministerul Finanţelor, adică statul, încearcă de peste trei ani să găsească un CEO care să treacă de BNR, dar cei propuşi se retrag unul câte unul de bunăvoie, deşi salariul anual este în jur de 300.000 de euro net), de influenţa head-hunterilor care recrutează oameni pentru poziţiile de CEO, de dorinţa unei firme de a avea un anumit director în funcţie, de situaţia economică a companiei. De pildă, când trebuie să facă restructurări, directorul general poate să câştige mai bine, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să taie în carne vie şi să dea oameni afară.

    Salariul nu prea are legătură cu studiile directorului general, ci mai mult poate cu imaginea pe care cineva şi-o creează în lumea corporaţiilor.

    Marile companii preferă să ”piardă“ pe mâna unor CEO cunoscuţi, cu background, decât pe mâna unui director necunoscut. 

    Oricum, dacă vreţi să visaţi la un pachet salarial mare, gândiţi-vă că lui Elon Musk, creatorul Tesla, i s-a propus un pachet salarial de 50 de miliarde de dolari (repet, miliarde de dolari!) dacă-şi îndeplineşte aumite ţinte, începând cu creşterea valorii companiei de 10 ori.

    Când vă duceţi la negocieri, daţi şi acest exemplu, ca să aveţi un reper.

    Până una alta, lumea corporaţiilor din America se pregăteşte de revolta angajaţilor faţă de cât de bine sunt plătiţi directorii generali comparativ cu cât câştigă ei.

    Merită sau nu un CEO banii pe care îi câştigă? Niciodată nu se pune acest lucru în discuţie.

  • Samsung Electronics a raportat afaceri de 223,45 mld. Dolari şi un profit operaţional de 50 mld.dolari

    Samsung Electronics a înregistrat o cifră de afaceri de 65.98 trilioane woni (61,54 mld. dolari) şi un profit operaţional de 15.15 trilioane woni (14,13 mld. dolari) în cel de al patrulea trimestru din 2017.

    Rezultatele înregistrate în trimestrul patru al anului trecut s-au datorat diviziei de componente, cea mai mare contribuţie având-o categoria de memorii DRAM şi NAND. Acest lucru s-a datorat cererii puternice de dispozitive performante de memorie pentru servere şi stocare mobile.

    Divizia Display Panel, care produce ecrane OLED şi LCD, a înregistrat o creştere a livrărilor de panouri OLED pentru smartphone-uri premium, dar profitabilitatea pentru panourile LCD a scăzut datorită sezonalităţii slabe, care a atenuat vânzările.

    Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul din divizia Mobile au scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior. Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    De asemenea, divizia Consumer Electronics, care cuprinde televizoare şi electrocasnice, a avut rezultate bune în trimestrul patru. Câştigurile în categoria de televizoare au crescut pe parcursul trimestrelor datorită vânzărilor de produse premium (inclusiv ultra large-size şi QLED). În cazul aparatelor de uz casnic, au fost înregistrate profituri mari pe parcursul anului ca urmare a cererii de maşini de spălat şi cuptoare venită din America de Nord şi din Europa.

    Cheltuielile totale de capital (capex) realizate în 2017 au fost de 43,4 trilioane woni. Investiţiile în segmentul Display Panel au atins suma de 13,5 trilioane woni, în timp ce divizia de semiconductori a ajuns la 27,3 trilioane woni. În total, valoarea investiţiei a crescut anual datorită contribuţiilor realizate în fabrica de la Pyeongtaek şi a eforturilor de a răspunde cererii pentru activitatea din cadrul diviziei de fonderie şi a panourilor flexibile OLED.

    Pentru primul trimestru din an sunt prognozate cereri puternice pentru produsele de memorie utilizate în centrele de date, în ciuda sezonalităţii scăzute care caracterizează această perioadă. Livrările de semiconductoare se vor mări, deoarece comenzile pentru AP şi senzorii de imagine pentru dispozitivele flagship sunt estimate să se îmbunătăţească.
     
    În primul trimestru, compania se aşteaptă ca divizia Mobile să-şi sporească câştigurile, datorită avansului pe vânzările de produse flagship, odată cu lansarea Galaxy S9. Divizia Samsung TV îşi propune să fie profitabilă prin extinderea vânzărilor de produse premium şi prin lansări de modele noi. În acelaşi timp, divizia Digital Appliances se va concentra pe realizarea câştigurilor prin creşterea vânzărilor de produse premium şi consolidarea activităţii de marketing.

    În 2018, cererea pentru dispozitivele de memorie NAND va rămâne puternică, în condiţiile în care piaţa va rămâne stabilă. Samsung va extinde producţia de dispozitive V-NAND în 64 de straturi, în special la fabrica din Pyeongtaek. În ceea ce priveşte memoriile DRAM, compania se aşteaptă la o creştere accentuată a cererii, datorită noilor centre de date şi va mări competitivitatea produselor prin migrarea tehnologiei de 10nm.

    În 2018, pentru divizia Display Panel, compania se aşteaptă ca OLED să fie tot mai dominant în industria smartphone-urilor şi să aibă noi întrebuinţări în domeniile auto şi IT, dar şi pe segmentul de afişaje pliabile. Pe zona de panouri LCD, compania se va concentra pe satisfacerea nevoilor pieţei pentru televizoare de dimensiuni foarte mari şi la rezoluţie mare, dar şi pe consolidarea parteneriatelor cu clienţii strategici.

    În 2018, pentru divizia Mobile, compania va continua să crească câştigurile prin vânzările de produse premium şi prin menţinerea profitabilităţii produselor din gama mid-range şi low-end.

    Pentru divizia CE, în acest an, vânzările de televizoare de dimensiuni mari vor continua să crească pe măsură ce piaţa mondială se pregăteşte pentru evenimente sportive internaţionale importante, printre care Cupa Mondială FIFA şi Jocurile Olimpice de Iarnă. Segmentul Digital Appliances se aşteaptă să îşi îmbunătăţească câştigurile prin extinderea relaţiilor B2B şi a vânzărilor online.

    Pe termen mediu şi lung, Samsung se aşteaptă la o cerere crescută pe divizia de componente. Pentru diviziile stabilite, compania aşteaptă noi oportunităţi pe zona de software, dispozitive interconectate şi servicii bazate pe inteligenţă artificială şi Internet of Things.

    În divizia de semiconductori, deoarece se aşteaptă o creştere a cererii pentru servicii AI, pentru produse de memorie de înaltă densitate pentru serverele cloud, dar şi pentru chipset-urile necesare din sistemul electric auto, Samsung îşi va creşte competitivitatea tehnologică cu procese şi soluţii de vârf.

    Divizia de panouri OLED îşi va consolida competitivitatea în segmentul premium prin lansarea de panouri pliabile şi se va concentra pe extinderea de noi aplicaţii în domenii precum cele auto, prin valorificarea tehnologiei şi a competitivităţii costurilor.

    În ceea ce priveşte divizia Mobile, Samsung îşi va îndrepta eforturile spre a se diferenţia cu telefoanele inteligente ce vor adopta tehnologii de vârf, cum ar fi ecranele OLED pliabile. De asemenea, compania îşi va îndrepta atenţia spre noi divizii legate de AI/IoT prin fortificarea ecosistemului bazat pe Bixby şi tehnologia Samsung 5G.

  • McDonald’s a încasat o lovitură în câştiguri în urma modificărilor fiscale

    McDonald’s a raportat câştiguri de 0,87 dolari per acţiune, departe de valoarea de 1,60 dolari aşteptată. Diferenţa ar proveni dintr-o taxă introdusă odată cu modificările fiscale din SUA care se plăteşte o singură dată şi care a costat compania 0,84 dolari per acţiune.

    Veniturile au fost de 5,34 mld. dolari, mai mari decât veniturile aşteptate de analişti de 5,23 mld. dolari. Vânzările au crescut cu 4,5%, conform aşteptărilor.

    „Am servit mai mulţi clienţi şi mai des şi astfel am atins cele mai bune vânzpri din ultimii 6 ani, valoarea acţiunilor a crescut şi am înregistrat progrese uimitoare privind dezvoltarea platformelor pentru livrări, comenzi şi plăţi de pe telefonul mobil ”, a declarat directorul executiv Steve Easterbrook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezastru LOTO! Au câştigat la loterie dar statul refuză să le dea banii

    Cetăţenii americani din statul Illinois care au câştigat la LOTO au avut parte de o veste ce a căzut ca un trăsnet. Acest stat din SUA şi-a declarat falimentul, iar o consecinţă este neplata câştigurilor de la loterie.
     
    În total, Illinois trebuie să le plătească norocoşilor de la LOTO suma de 288 de milioane de dolari. Numai că aceşti oameni nu ştiu dacă-şi vor vedea vreodată câştigurile sau măcar o parte din ele. Statul a anunţat că va achita o sumă maximă de 600 de dolari fiecărui câştigător. Adică o sumă infimă pentru cei care au prins jackpot-uri de 50.000, 250.000 sau 1 milion de dolari.

    Câştigătorii s-au organizat într-un grup ce va da în judecată statul Illinois.

  • Nu vreţi să cumpăraţi un finicoin?

    De la finalul anului trecut, ne-am trezit într-o isterie pe net, în cafenele, cel puţin din Bucureşti, că toată lumea vorbeşte despre bitcoin, ethereum, despre câştiguri fabuloase de 1.000%, 20.000%, de nu mai ştii unde pui punct şi unde virgulă, despre milioane de euro făcuţi peste noapte, despre conspiraţia finanţelor mondiale etc.

    În caz că nu ştiţi, un bitcoin valorează mai mult de 10.000 de euro (cel puţin marţi seară). Iar lumea vorbeşte despre bitcoin, despre criptomonede, despre blockchain ca şi cum ar vorbi despre politică şi fotbal.

    Toată lumea ştie ce este un bitcoin şi cum poţi să câştigi milioane de euro. Bineînţeles, bazându-se pe ce au auzit (de pildă, mi-a spus cineva că băiatul lui Ţiriac a făcut 20 de milioane de euro, dar ar fi putut să facă 200 de milioane de euro dacă nu vindea – după cum vorbeşte folclorul din cafenele. Nu ştiu dacă este adevărat sau nu, mi-e şi frică să întreb, să nu râdă de mine), pe faptul că euro şi dolarul vor fi înlocuite cu aceste criptomonede, că aşa au decis unii, că băncile centrale vor dispărea, iar lumea va prelua puterea.
    Ceea ce am aflat, după cum spune un specialist în fiscalitate – câştigurile din bitcoin nu sunt impozitate, pentru că reprezintă un activ financiar personal. Şi această informaţie trebuie verificată la ANAF, în caz că aţi făcut milioane pe bitcoin, ethereum, ripple, sau pe cine ştie ce criptomonedă.

    Nu prea am înţeles ce este în spatele acestor criptomonede, în afară că sunt nişte formule, nişte algoritmi, putere de calcul, stocare de date etc. Dar probabil că voi aţi înţeles.

    Am ratat bitcoinul şi am fost foarte aproape de ethereum. Acum trei ani, întâmplător, am vorbit cu un român care a fost printre primii angajaţi la ethereum, în Elveţia. Atunci am aflat prima dată despre Vitali, cel care a creat ethereum. Nu vă spun cât era un ethereum atunci şi cât este acum, ca să nu vă enervez, în primul rând pe voi.

    Nu ştiu cum poţi să te lupţi logic cu creşteri de 10.000-20.000% în câteva luni, când pare atât de uşor să faci bani.

    În mod cert, în viitor vom avea cel puţin o criptomonedă folosită la transferuri de bani, economisire sau plăţi curente. Gândiţi-vă că Facebook sau Google sau Apple lansează propria monedă, care poate fi folosită la schimb pentru a plăti produse şi servicii.

    Oricum, mulţi dintre voi aveţi deja în buzunar, fără să ştiţi, criptomonede: milele de la Lufthansa (dacă s-ar transforma în bani, ar fi a treia monedă a lumii) sau punctele de loialitate acumulate într-un cont sau pe un card. Aceste puncte pot fi folosite în mod curent pentru plata unor bunuri şi servicii din aceeaşi reţea.

    În lumea modernă, cu foarte puţine excepţii, monedele se bazează pe încredere, pe percepţii, şi mai puţin pe nişte active fizice – aur, petrol, argint, pământ etc.

    O monedă facilitează schimburile dintre oameni pentru achiziţia unor bunuri şi servicii. Dacă eu produc/scriu un articol care este vândut prin publicitate, plata mea nu se face în reclame, ci în bani. La fel de bine aş putea să iau o reclamă drept plată, cu care să mă duc ulterior la magazin să cumpăr lapte.

    Facebook are în spate atenţia şi minutele petrecute de voi pe paginile lor şi ale voastre, active, care pot fi monetizate.

    Ce are în spate un bitcoin sau un ethereum, dincolo de celebrele formule matematice?

    În mod cert există un răspuns, care acum trece de puterea noastră de înţelegere prin ceea ce ştim acum, prin ceea ce observăm despre cum funcţionează lumea.

    O monedă capătă putere odată ce oamenii o folosesc, bazându-se pe încredere. |ţi vei primi salariul într-o criptomonedă pe care o vei putea folosi mai departe pentru plata facturilor, spre exemplu. Important este ca acela care îţi vinde acel serviciu să accepte această criptomonedă. Care este valoarea ei? Aşa ca şi acum, totul ţine de o putere economică, politică şi militară, într-un final.

    Dolarul a revenit puternic, ca monedă globală de schimb, după acordul de la Bretton Woods, când s-a înfiinţat FMI, iar hârtia verde a căpătat putere comercială şi de schimburi financiare.

    Euro a devenit mare după ce s-a creat moneda unică, având în spate puterea economică şi politică a zonei euro şi a întregii Europe. Marca germană, francul francez, guldenul olandez erau monede puternice, dar într-un teritoriu limitat. Aşa, euro a câştigat teren după ce a devenit euro.

    Noi putem să cerem un salariu ca în Germania, pentru că poate facem aceeaşi muncă în 8 ore ca un neamţ (cel puţin aşa ne place să credem), dar nu ne plăteşte nimeni aşa, pentru că noi, la rândul nostru, nu putem să ne vindem munca la preţurile unui neamţ.
    Până când vom vedea care criptomonedă va cuceri lumea şi cine o va controla, nu vreţi să cumpăraţi un Finicoin? Sună şi bine, că tot se vând criptomonede pe bandă rulantă. Cine mai ştie ce este în spate? Important este să crească criptomoneda şi să visezi cum câştigi milioane de lei (nu de euro).

    Am înţeles că poţi să închiriezi operaţiuni de minare fără niciun fel de problemă.

  • Povestea uluitoare a femeii care a creat într-un hambar un produs care-i aduce acum câştiguri anuale de milioane

    Joanna Jensen, în vârstă de 47 de ani, a pus bazele Childs Farm în casa ei din Basingstoke, Anglia în 2010. Motivul? Nu găsea şamponul şi balsamul potrivit pentru pielea sensibilă şi părul fin al fiicelor sale.

    La început, a făcut totul în hambarul ei, experimentând rezultatele produselor pe cai. Businessul ei a început să se dubleze anual încă de la lansare datorită preţului redus al acestor produse – între 1,50 şi 10,99 lire sterline. Produsele sunt vândute acum în toată lumea iar valoarea vânzărilor de retail a acestora a ajuns în 2017 la 12 milioane de lire sterline.

    ”În 2017, businessul a crescut cu 175%”, spune ea. Înainte de a avea copii, Jensen a lucrat în investment banking, a renunţat însă la carieră pentru a-şi dedica timpul creşterii copiilor, Mimi şi Bella, în vârstă de 9 şi 11 ani. După ce fiicele ei s-au născut, s-a concentrat pe creşterea cailor de rasă şi şi-a transformat casa într-o pensiune tip B&B.
     

  • Americanii cheltuiesc mai mulţi bani pe bilete la loto decât dau cumulat pe bilete la filme, jocuri video, muzică şi cărţi

    Câştigurile uriaşe la cele două mari extrageri (Powerball şi Mega Millions) de peste 350 de milioane de dolari atrag foarte mulţi oameni deşi şansele de câştig sunt increbil de mici.

    Americanii au 1 şansă din 292 de milioane să căştige marea extragere de la Mega Millions şi 1 din 259 milioane să câştige Powerball, potrivit AWDnews.com

    Potrivit CNN, în 2016, americanii au cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pe bilete la loterie, adică mai mult decât au cheltuit pe filme, jocuri video, muzică, sport şi cărţi împreună.

    În medie, un american cheltuieşte în jur de 325 de dolari pe loterie într-un an, iar în unele state această sumă poate creşte până la 634 de dolari (Massachusetts), iar cel mai puţin cheltuiesc cei din Nord Dakota (34 de dolari).

    Ce se întâmplă cu banii?

    În jur de 63% din bani sunt oferiţi drept premiu, iar restul fondurilor merg către autorităţi. CNN relatează că din aceşti bani pe care autorităţile le primesc, 16,7 miliarde s-au dus pe educaţie, 2,5 miliarde în fonduri diverse, 1,3 miliarde pe programe sociale, alte 1,7 miliarde de dolari către alte programe şi doar 20 de milioane de dolari către un program pentru tratarea problemelor oamenilor cu jocurile de noroc.

  • Ţara europeană în care chinezii şi ruşii cumpără masiv proprietăţi / “Este un moment bun pentru a profita de preţurile scăzute şi de viitoare câştiguri de capital”

    În plus, piaţa imobiliară a ţării şi-ar putea reveni, cei care fac achiziţii putând genera astfel câştiguri semnificative.
     
    „Convingerea este că ce a fost mai rău a trecut şi că acesta este un moment bun pentru a profita de preţurile scăzute şi de viitoare câştiguri de capital odată cu redresarea pieţei“, arată Carrie Law, CEO al Juwai.com, un website chinez.