Bianca Andreescu (Canada; 15 WTA) a dat o adevărată lovitură după ce s-a impus la ultimul Mare Şlem al anului, US Open.
După victoria destul de uşoară în faţa, poate, celei mai mari sportive din istoria tenisului feminin, Serena Williams (SUA; 8 WTA), ea şi-a asigurat un cec în valoare de peste 3.8 milioane de dolari. Astfel, la capitolul câştiguri pe 2019, Bianca Andreescu ajunge la un total de 6 milioane de dolari. Ca o comparaţie, Simona Halep a câştigat 5 milioane de dolari în 2019.
Pe locul patru în topul câştigurilor s-a plasat în T1/2019 ING Bank, iar următoarele poziţii au fost ocupate de UniCredit, Raiffeisen, Garanti Bank şi OTP Bank.
Şoferi ai companiilor de ridesharing Uber şi Lyft din Statele Unite şi Anglia au organizat săptămâna aceasta greve coordonate în cel puţin 10 oraşe, pentru a atrage atenţia asupra salariilor mici şi a altor probleme, potrivit celor 10 grupări care organizează demonstraţiile, citate de Business Insider.
Pentru prima dată şoferii au ridicat problema referitoare la cât de puţin câştigă sau la statutul lor de contractori independenţi, spre deosebire de angajaţii cu drepturi depline, care beneficiază de prestaţii precum concediul plătit sau concediul medical. Cu toate acestea, greva pare să atragă mai multă atenţie decât altele, datorită proximităţii sale faţă de primul raport al câştigurilor, obţinut de Lyft, ca o companie publică, şi înainte de debutul lui Uber pe bursa din New York.
„Menţionăm că şoferii sunt angajaţi ca contractori independenţi faţă de angajaţi cu drepturi depline, ceea ce înseamnă că sunt responsabili pentru propriile cheltuieli cu autovehiculul, întreţinere, combustibil, asigurări şi este dificil pentru ei să mărească suma câştigurilor pe oră dincolo de un anumit nivel, având în vedere dinamica actuală a industriei,” a spus Daniel Ives, analist la Wedbush Securities.
Uber, cât şi Lyft s-au luptat din greu de ani de zile pentru a se asigura că şoferii rămân calificaţi drept contractori şi nu angajaţi, iar în procesul de depunere a prospectului pentru IPO, ambele companii au menţionat statutul de angajare al conducătorilor auto ca factor de risc. Astfel, clasificarea lucrătorilor ca contractori poate reduce costurile platformelor cu 20-30%, estimează experţii din industrie, iar de aceea
Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.
„Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.
În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.
„Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.
Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?
„Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.
În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.
„Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.
Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.
„Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.
În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.
„Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.
Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?
„Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.
În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.
„Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.
Le Slip Français, o firmă franţuzească de lenjerie intimă premium, a luat naştere în urma unui pariu pe care Guillaume Gibault l-a făcut cu un prieten în 2011. Amicul său era convins că Gibault nu va reuşi să vândă nici măcar un produs în online. Cu un master în business şi un an experienţă într-un magazine de produse alimentare bio, Gibault era însă convins că şi hainele bio pot avea acelaşi succes pe care l-a avut mâncarea de acest tip. De asemenea, el a anticipat cât de mult va transforma social media industria modei în următorii ani.
Ideea de a vinde lenjerie intimă a avut o motivaţie practică: „Are dimensiuni reduse, este uşor de vândut online, nu trebuie să o probezi şi rămâi fidel brandului ales”, îşi motivează el alegerea.
Înarmat cu 10.000 de euro din economii, Gibault a comandat 600 de perechi de chiloţi de la o fabrică din Dordogne, iar în septembrie 2011, se năştea Le Slip Français, care avea să intre pe piaţă în 2012, chiar în preajma alegerilor prezidenţiale din acel an. „Nu aveam nimic de pierdut. În caz că lucrurile nu ar fi mers bine, aveam lenjerie intimă pentru o viaţă”, glumeşte antreprenorul.
Conceptul de “fabricat în Franţa” este esenţial pentru companie. Gibault spune că producţia locală trebuie susţinută, şi în acest sens şi-a propus ca fiecare element al produselor pe care le vinde, de la bumbacul folosit ca material, până laambalaj, totul să fie produs 100% în Franţa. Cea mai ieftină pereche de chiloţi vândută de companie are un preţ de aprox. 30 de euro.
Iniţial, afaceristul francez şi-a dezvoltat businessul din apartamentul bunicii sale, situat în Paris. Vânzările au crescut odată cu atenţia primită în mass-media. Într-un singur an, din 2012 până în 2013, cifra de afaceri a crescut de la 40 de mii la 300 de mii de euro, iar peste încă un an, ajunsese la 900 de mii de euro.
În 2014, Gibault s-a hotărât să colaboreze şi cu investitori externi. În urma parteneriatului cu compania 360 Capital Partners, Le Slip Français şi-a ridicat veniturile la 2 milioane de euro, iar în prezent, are vânzări de peste 13 milioane de euro anual. Compania numără 62 de angajaţi şi colaborează cu 42 de furnizori locali. Momentan, 90% din vânzări provin din magazinele din plan local, însă Le Slip Français are succes şi în U.K., S.U.A, Germania şi Japonia, ţări în care plănuieşte să se extindă.
În Franţa, industria textilă a scăzut de la 451.000 de locuri de muncă în 1990 la puţin peste 58.000 în 2016, potrivit Union des Industries Textiles. Dintre cele peste 100 de milioane de perechi de lenjerie intimă cumpărate de francezi anual, doar 5% sunt produse pe piaţa internă, potrivit unui firme de cercetare de piaţă.
Criptomoneda Ethereum a scăzut cu aproape 12% în cadrul unui declin masiv înregistrat de piaţă în ultimele săptămâni, potrivit platformei Coinmarketcap.
Astfel, Ethreum înregistra miercuri la ora 14.30 o scădere de 11,5%, tranzacţionându-se la 170 de doalri per monedă digitală, la o capitalizare de piaţă de 17,4 mld de dolari, un nivel nemaiîntâlnit din perioada aprilie-mai 2017, când Ethereum se bucura de primele creşteri ale anului trecut.
Criptomoneda a scăzut cu aproape 30% în ultimele 7 zile, reflectând o scădere masivă la nivel de piaţă în ultimele două săptămâni. Fluxurile de ştiri care acoperă sectorul continuă să raporteze un trend negativ, potrivit Business Insider. Cea mai recentă lovitură pentru piaţă vine în contextul în care un judecător american a decis marţi că legislaţia din SUA cu privire la active se aplică şi în cazul criptomonedelor, ceea ce dă startul unui nou val de potenţiale creşteri de costuri.
În timp ce întregul sector de criptomonede a fost pus sub presiune în ultimele săptămâni, Mati Greenspan, analist în cadrul eToro, firmă care urmăreşte sectorul, susţine că piaţa urmează doar „acelaşi trend”.
„Cred că ceea ce a declarat Vitalik (n.red: Vitalik Buterin este fondatorul Ethereum) în urmă cu puţin timp are legătură cu scăderea monedei. El a spus că zilele în care monedel înregistrau creşteri de ordinul miilor sunt probabil pe sfârşit”, spune Greenspan.