Tag: blocaj

  • Romanii, in pericol sa ramana cu banii blocati chiar inainte de Paste!

    Potrivit regulilor BNR, toate bancile au obligatia legala de a
    actualiza si completa informatiile si documentele privind
    identificarea clientilor. “Este o reglementare paneuropeana”, a
    declarat pentru incont.ro Mugur Stet, purtatorul de cuvant al
    BNR.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • “Prima Casa” e blocata pentru 3 saptamani

    Desi regulile nu s-au schimbat pentru locuintele vechi, plafonul
    maxim de garantare ramanand la 60.000 de euro, acestia nu isi mai
    pot depune dosarele pana nu se vor clarifica lucrurile.

    “Mai primim dosare doar care au antecontractul semnat pana la
    data de 15 februarie. Cei care nu au reusit sa faca acest lucru,
    stau si asteapta pana se va definitiva proiectul actual. In opinia
    mea, mai mult de trei saptamani nu ar trebui sa dureze: o saptamana
    pentru forma finala si inca doua pana se stabilesc normele de
    aplicare”, a declarat pentru incont.ro Aurel Saramet, presedintele
    Fondului de Garantare.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Consultantii imobiliari: la tranzactii, mai rau nu se poate. Oare?

    Mai bine? Poate. Mult mai bine? Nu. O intoarcere la nivelul de
    tranzactii din 2007? Cu siguranta nu. O imbunatatire usoara si
    anemica? Cel mai probabil” si “Va fi tot ca in 2009. De fapt va fi
    mai bine, diferenta intre trei tranzactii si zero nu e niciuna, mai
    rau de atat nu se poate”. Acestea sunt doua dintre opiniile
    consultantilor imobiliari specializati pe tranzactii de investitii,
    intrebati fiind cum va arata 2010, dupa un an 2009 compromis.


    Primele semnale ale crizei au aparut inca de acum un an, odata
    cu scaderea puternica a volumului de tranzactii, inregistrata in
    ultimul semestru din 2008, cat si cu oprirea mai multor proiecte
    lansate cu mare fast cu cateva luni inainte, cel mai rasunator
    fiind cazul Sunset Residences, un proiect rezidential din Bucuresti
    care ar fi trebuit sa cuprinda aproximativ 2.100 de
    apartamente.
    Au urmat amanarea sau blocarea mai multor proiecte rezidentiale,
    prima inchidere de centru comercial – Armonia Braila – si ramanerea
    in stadii avansate de constructie a unor proiecte fara ca acestea
    sa mai fie livrate, un exemplu fiind centrul comercial Tiago
    Oradea, a carui deschidere a fost amanata in repetate randuri din
    lipsa de chiriasi.


    Nici proiectele deschise nu o duc foarte bine: exista numeroase
    cazuri de centre comerciale cu un grad de inchiriere mai mic de
    80%, cladiri de birouri care inca isi asteapta chiriasii si
    ansambluri rezidentiale finalizate, dar cu jumatate din apartamente
    nevandute. Segmentul de tranzactii a fost singurul in ultima
    perioada care a imbunatatit un pic tabloul general, prin vanzarea
    centrului comercial European Retail Park Braila catre fondul
    sud-african NEPI, intr-o tranzactie evaluata la 63 de milioane de
    euro plus un schimb de actiuni.

  • Bursa, in cautarea unei directii

    In urma cu un an, prabusirea bancii de investitii americane
    Lehman Brothers arunca in haos sistemul financiar mondial, iar sute
    de miliarde de euro se topeau de pe bursele internationale. Panica
    investitorilor, care a durat sase luni, pana in februarie 2009, a
    creat insa oportunitati nesperate de castig pentru cei care nu
    si-au pierdut capul si mai ales au avut cash, iar in cele sase luni
    care au urmat castigurile au fost fabuloase. Acum, dupa un an de la
    caderea Lehman, pietele de capital stau din nou in cumpana.

    Pe de o parte preturile actiunilor sunt inca mai mici decat inainte
    de izbucnirea crizei, insa pe de alta parte, revenirea din ultimele
    luni a fost nesperat de puternica, astfel ca multi investitori se
    intreaba daca nu cumva s-a ajuns din nou in partea de sus a
    caruselului. Amintirea pierderilor din 2008 este inca vie. Pe Bursa
    de la Bucuresti, investitorii au aceeasi dilema: mai e loc de
    cresteri ca sa intre la cumparare, sau se apropie corectia si e mai
    bine sa astepte. In ultimele sase luni, indicele BET s-a dublat,
    dar este inca cu 20% sub nivelul din septembrie 2008. Deocamdata
    nimeni nu se hazardeaza la un raspuns, in conditiile in care piata
    romaneasca, la fel ca toate din regiune, este legata in mare parte
    de ce se intampla in SUA si Asia, de unde sunt asteptate semnele
    iesirii din recesiune.

    “Principala intrebare este cand merita din nou sa-ti asumi riscuri
    mai mari prin intrarea la cumparare pe Bursa. Sigur ca avem preturi
    mai mici, dar inca nu exista unanimitate privind depasirea crizei
    si in privinta unui mers normal al economiei in momentul in care
    inceteaza sprijinul guvernamental”, afirma Alin Brendea, directorul
    de tranzactionare al firmei de brokeraj Prime Transaction. Bursele
    raman in continuare guvernate de sentimente. Din septembrie 2008
    pana in februarie, panica si incertitudinea erau cuvante de ordine,
    iar orice stire era interpretata negativ ducand la noi scaderi.
    Incepand din martie, investitorii si-au dat seama ca scaderile
    fusesera nejustificat de mari si au inceput sa intre la cumparare
    atrasi de preturile mici ale actiunilor, dar si de rezultatele
    promitatoare pe care injectiile de capital guvernamentale le-au
    avut in sistemul financiar. In scurt timp, optimismul si-a facut
    loc pe piete, iar orice stire era vazuta in roz de
    investitori.

    Acum, investitorii incep din nou sa fie mai sceptici: daca totusi a
    crescut prea mult? In fond, rezultatele companiilor, cel putin in
    cazul celor romanesti, nu au fost grozave, economia nu se simte
    prea bine, iar Guvernul nu are solutii concrete pentru iesirea din
    criza. Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al firmei de
    brokeraj Estinvest, crede ca Bursa a luat-o mult inaintea
    economiei, in ultimele luni, in conditiile in care traversam
    apogeul crizei, si crede ca ar fi normala o temperare a
    entuziasmului. Pe de alta parte, unii administratori de fonduri
    spun ca Bursa mai are unde sa creasca, pentru a ajunge macar la
    nivelul de la inceputul lui septembrie 2008, argumentand ca
    scaderile care au urmat acelui moment au fost determinate de
    conjunctura internationala si nu de elemente fundamentale. Pentru a
    ajunge acolo, indicele BET ar trebui sa mai castige 20-25%, adica
    aproape cat in iulie sI august la un loc.

    Deocamdata, insa, rezultatele companiilor au aratat ca scaderile de
    anul trecut au fost pana la un punct justificate, in conditiile in
    care de regula Bursa intuieste cam cu sase luni inainte evolutia
    economiei. Afacerile companiilor listate au scazut cu peste 40% in
    trimestrul al doilea, iar profiturile multor companii s-au evaporat
    sau au facut loc pierderilor.
    In aceste conditii, cresterile consistente din vara s-au bazat mai
    mult pe convingerea investitorilor ca apogeul crizei a trecut, fara
    a avea insa o baza concreta. “Societatile listate nu au raportat
    castiguri care sa genereze o consolidare a unui trend de revenire.
    Exista in continuare o criza a creditarii si inca nu am asistat la
    cresteri la nivelul indicatorilor de productivitate si al
    investitiilor”, spune Dragos Neacsu, directorul general al Erste
    Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de pe piata
    romaneasca. El mai sustine ca rally-ul de pana acum a fost doar o
    revenire pe un trend descendent.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Blocaj pe piata imobiliara din Romania

    In primul rand din cauza preturilor uriase, spun specialistii, care considera ca anul acesta se vor da numai acele ansambluri rezidentiale foarte bine promovate.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Blocaj pe pietele interbancare; bancile se intreaba “cine urmeaza?”

    Accesul bancilor la creditele negarantate acordate de institutii concurente a scazut semnificativ, iar dealerii considera ca aceasta piata a devenit foarte discriminatorie, imprumuturile depinzand de numele bancii.

    Click aici pentru mai multe amanunte.