BusinessMagazin

Tag: piata

  • Romanii pot scapa de rate 18 luni, prin “Prima Casa 2”

    Cei interesati pot obtine o garantie de 70.000 de euro, pentru
    locuinte la care nu au inceput inca lucrarile. Cu toate acestea,
    reprezentantii Fondului de Garantare sustin ca inca nu au primit de
    la banci dosare pentru constructia de case prin programul
    guvernamental.

    “Asteptam ca in cateva zile sa se publice in Monitorul Oficial
    hotararea de Guvern care sa modifice hotararea 717/2009 privind
    aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casa. Nici
    bancile inca nu pot primi dosare pentru aceasta etapa a
    programului”, au declarat pentru Gandul reprezentanti ai
    FNGCIMM.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Piata de publicitate incepe sa isi revina. O urmeaza si economia?

    La inceputul anului, una dintre intrebarile frecvente, dincolo
    de cum vom reusi sa platim datoria la FMI, cati someri vom avea si
    daca vom mai vedea falimente, era legata de momentul cand piata de
    publicitate isi va reveni, pentru ca ar fi fost un semnal clar ca
    ne apropiem de sfarsitul crizei.

    Mai exact, ca firmelor nu le mai este teama sa investeasca in
    promovare, ba, chiar mai mult, ca si-au pregatit terenul pentru un
    nou val de crestere. Despre posibile variante de raspuns, mai mult
    sau mai putin argumentate, se vorbea si se vorbeste inca pe la
    toate colturile – vorbesc si managerii din companii, si
    publicitarii, si oamenii din presa. Caci orice mic semnal de
    revenire este binevenit, mai ales dupa un 2009 dezastruos.

    Chiar daca, la nivel general, piata de publicitate a scazut, au
    fost si segmente care s-au mentinut la un nivel cel putin
    rezonabil. Un exemplu este marketingul direct, o piata a carei
    valoare a fost estimata anul trecut la circa 30-35 de milioane de
    euro, unde o buna parte din companii au pastrat aceleasi bugete ca
    in 2008, in timp ce unele au operat chiar cresteri. Concret,
    potrivit Media & Advertising 2010, raportul anual realizat de
    Mediafax, companiile din servicii financiare, bunuri de larg consum
    sau industria farmaceutica au alocat pentru marketing cele mai mari
    bugete, respectiv sume ce depasesc 250.000 de euro. Probabil tot
    ele vor conduce ierarhia si in 2010.

    In ceea ce priveste retail-ul, publicitarii cred ca marii
    jucatori vor aborda anul acesta o comunicare nisata, care sa
    promoveze mai degraba produsele mai ieftine, din categoria marcilor
    proprii.

  • Dupa apartamentele britanice, vin camerele de hotel frantuzesti

    Din cauza randamentului scazut, fondul britanic de investitii
    imobiliare in domeniul rezidential Tri Investments a anuntat ca va
    parasi Romania. In maximum doi ani de zile, englezii vor sa vanda
    toate apartamentele, iar retragerea societatii Romania European
    Residential Property Fund (ERPF) se va face in cel mai scurt timp
    posibil, potrivit portalului WhatInvestment.co.uk.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Piata televizoarelor in 2010, estimata la jumatate de milion de unitati

    Romanii ar putea cumpara anul acesta aproape 500.000 de
    televizoare, cele mai multe dintre ele cu tehnologie LCD sau cu
    plasma, dupa cum sustin reprezentantii firmelor de profil, care au
    precizat ca acesta este insa scenariul optimist. Piata ar urma sa
    creasca anul acesta cu 5-10% fata de 2009, cand s-au vandut doar
    450.000 de televizoare si datorita faptului ca in vara va avea loc
    campionatul mondial de fotbal din Africa de Sud.

    “Piata de televizoare a scazut anul trecut cu circa 28%, iar pe
    segmentul consumer scaderea a fost de aproximativ 30%, dupa ce ani
    la rand aceasta a crescut cu pana la 200-300%, ajungandu-se la
    aproximativ 450.000 bucati vandute in 2009”, a spus directorul de
    marketing al Panasonic Romania, Bogdan Gheorghiu.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Parcul auto a scazut in martie cu 27.300 de vehicule

    “La data de 31 martie 2010 parcul auto inmatriculat in Romania
    era de 5.305.721 unitati, cu 27.279 mai putine fata de inceputul
    lunii”, se arata intr-un document al DRPCIV.

    “Cel mai probabil, cele peste 27.000 de autovehiculele au fost
    radiate”, a declarat Mihai Enache, subcomisar in cadrul DRPCIV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au incercat Polonia si Ungaria sa previna prabusirea pietei imobiliare

    Romania este codasa Europei in ce priveste masurile luate pentru
    sprijinirea pietei rezidentiale. In timp ce majoritatea statelor
    din UE au aplicat masuri de stimulare a cererii, Romania a fost
    inclusa in “grupul tarilor cu 0-1 masuri in vigoare”, alaturi de
    Letonia, Slovacia si Irlanda, potrivit unui studiu realizat de
    Deloitte in UE.

    La polul opus se afla Franta, Germania, Marea Britanie si
    Spania, cu 4-5 masuri de impulsionare a pietei de profil. In tara
    noastra, singura decizie de sprijinire a pietei de profil este cea
    legata de programul “Prima Casa”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Topul celor mai scumpe electrocasnice vandute in 2009

    Un sertar special pentru branzeturi, o zona Perfect Fresh pentru
    fructe si legume, distribuitor de apa si cuburi de gheata pe usa si
    un volum de 1.225 de litri – acestea sunt patru dintre dotarile
    enumerate in fisa celui mai scump produs electrocasnic vandut in
    2009, o combina frigorifica marca Miele, formata din trei corpuri
    si care a costat 93.000 de lei, mai mult de 100 de ori fata de
    pretul unei combine frigorifice adresate consumatorului de
    rand.


    “Perceptia legata de cat de scump este un produs tine mai mult
    de raportarea subiectiva a fiecarui client decat de un standard
    unanim acceptat de piata”, sustine Catalin Neagu, trade marketing
    manager Sony Vaio Romania si Moldova, precizand ca exista mai multe
    paliere de pret. Putem vorbi de produse entry level, mainstream sau
    premium, adauga el, insa de cele mai multe ori, un pret mai mare
    inseamna caracteristici superioare, finisaje mai bune.

    In prezent, piata produselor electronice si electrocasnice de
    lux este in Romania destul de restransa, cu vanzari de cateva
    milioane de euro anual, raportat la 1,42 miliarde, cat a fost piata
    totala, conform GfK. Proportia produselor premium vandute este insa
    mai mare aici fata de alte tari din Europa de Est, beneficiind in
    continuare de interesul consumatorilor cu venituri mari, atenti la
    specificatiile tehnice, dar mai ales la design si brand, sustine
    Neagu: “Produsele premium au fost mai putin afectate de criza fata
    de celelalte produse, fiindca se adreseaza unei categorii de
    clienti care nu face rabat la pret cand este vorba de
    calitate”.

    Comerciantii confirma spusele lui Catalin Neagu, sustinand
    faptul ca, in ciuda crizei, exista in continuare cerere pentru un
    cuptor sau un televizor de mii de euro, iar afacerile lor continua
    sa creasca. Situatia economica nu are de fapt legatura cu decizia
    individuala de achizitie, sugera pentru Ziarul Financiar Leo
    Popescu, director de vanzari al Miele Apliances Romania, fiindca
    mereu vor fi clienti care se ghideaza dupa dictonul “Sunt prea
    sarac ca sa-mi cumpar ceva ieftin”. In 2009, Miele Romania a
    inregistrat vanzari de 1,9 milioane de euro.

  • Ministerul Agriculturii: Jumatate din vinuri sunt „golanii puse in raft”

    Jumatate din vinurile comercializate pe piata romaneasca, in
    special cele foarte ieftine, sunt falsuri, a avertizat ieri
    secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Adrian
    Radulescu.

    “Ele sunt vandute la preturi foarte mici, de 3-5 lei sticla de
    plastic de doi litri, sub denumirea de bautura fermentata linistit.
    De fapt sunt niste falsuri, dar pe timp de criza omul este tentat
    sa cumpere, neglijand problema calitatii. Se folosesc in general de
    diminutive, cum ar fi Muscatel sau Crasmarita, dar intalnim si
    Cetera”, a declarat Radulescu, intrebat de Gandul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Planurile italienilor de la Enel pentru Romania

    Zambetul cu care Fulvio Conti, presedintele Enel, incepe
    prezentarea rezultatelor anuale este intotdeauna acelasi. Desi in
    2010 CEO-ul Enel pare putin obosit, zambetul are de-a face si cu un
    start al prezentarii mai sprintar decat de obicei: “Vad aici in
    sala o multime de bancheri zambitori si multumiti. Parca nici n-ar
    fi criza economica. Dar eu inteleg atitudinea, pentru ca nici pe
    noi nu ne-a afectat criza economica”. |n 2009, veniturile Enel au
    crescut cu 4,7% (pana la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a
    crescut cu 12% (pana la 16 miliarde de euro), iar planurile
    anuntate de investitii pana in 2014 ating 30 de miliarde de euro.
    Fulvio Conti are motive sa fie multumit. Doar ca si-a stabilit
    foarte clar prioritatile, iar discursul sau se concentreaza pe
    planuri pentru America Latina, Endesa, Rusia si Slovacia.

    Daca Rusia este pentru Conti piata in care va investi “11
    miliarde de euro in proiecte de productie de energie” si unde va
    “avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale”,
    Slovacia este “speciala”. Enel construieste in Slovacia o centrala
    nucleara si a transformat tara intr-un fel de centru regional al
    Enel, de unde pot fi alimentate tari precum Germania, Cehia,
    Ungaria sau orice alta tara din regiune. “Slovacia este o
    combinatie ideala intre eficienta si profit, este un partener de
    dialog excelent si mai ales are o pozitionare geografica
    excelenta”, spune Conti.

    La mijloc intre Rusia si Slovacia, cel putin din punct de vedere
    geografic, Romania a intrat cumva intr-un con de umbra in strategia
    internationala a Enel. Spre diferenta de anii anteriori, cand mai
    multe estimari si cifre despre evolutia afacerilor Enel in Romania
    apareau in raportul anual, acum Romania apare sporadic. Dar cifrele
    din raport sunt de bine si arata ca veniturile diviziei
    internationale a Enel, care include si operatiunile din Romania, au
    crescut anul trecut cu 17,7%, pana la 5,54 miliarde de euro, iar
    EBITDA cu 36,4%, cresterea fiind datorata avansului veniturilor in
    Europa Centrala cu 221 de milioane de euro, in Rusia cu 464 de
    milioane de euro, iar in sud-estul Europei cu 147 de milioane de
    euro, “in mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare
    pentru Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia”.

    Spre diferenta insa de Slovacia, Fulvio Conti nu considera
    Romania un partener de dialog egal cu alte tari din regiune:
    “Guvernul de la Bucuresti nu a reactionat pozitiv la prezenta Enel
    in Romania. Suntem acolo de cinci ani si inca suferim din cauza ca
    CFR nu isi plateste datoriile, iar productia de energie este
    impartita intre actori predefiniti. Va trebui sa presam guvernul
    Romaniei pentru a ne putea continua planurile de investitii”.
    |mpartirea pietei de energie intre actori predefiniti, sintagma
    neexplicata de Conti, se poate referi atat la accesul foarte greu
    al companiei la proiecte in zona productiei de energie (cele trei
    mari proiecte de productie ale Enel sunt blocate din cauza
    negocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind in
    parteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul ca Enel nu
    poate cumpara energie ieftina pe care sa o furnizeze clientilor.
    Neavand nici productie proprie si nici acces la energie la preturi
    avantajoase, Enel nu a putut sa isi dezvolte baza de furnizare,
    afacere mai profitabila.

  • Seful Romtelecom: N-am intrat pana acum in razboiul preturilor si nici n-avem de gand

    “E aproape imposibil sa sustii un razboi al preturilor pe termen
    lung. Ca operator, risti sa-ti pierzi rapid profitabilitatea,
    primele afectate in aceasta situatie fiind investitiile atat de
    necesare industriei telecom”, considera Yorgos Ioannidis,
    justificand astfel strategia companiei de a nu intra intr-un astfel
    de razboi.

    Operatorul telecom va continua investitiile pe piata locala si
    in acest an, in ciuda peisajului economic din 2009, cand veniturile
    companiei s-au redus cu 7% pana la 808 milioane de euro, in linie
    cu deficitul bugetar, in conditiile in care piata telecom a avut
    mai mult de pierdut, minusul fiind in ansamblu de 20%. De altfel,
    perioada economica dificila pe care o traverseaza Grecia nu va avea
    impact in afacerile OTE si, implicit, nici in activitatea
    Romtelecom, companie detinuta in proportie de 54% de grupul elen,
    Ioannidis estimand o stabilizare a Piatei telecom din Romania anul
    acesta.

    “Avem lichiditati si continuam sa facem investitii la fel ca in
    anii precedenti. Cat in ceea ce priveste veniturile, ne asteptam la
    o evolutie mai buna decat anul trecut”, a spus Ioannidis. “O
    estimare corecta este insa imposibila, in conditiile in care sunt
    multi parametri de luat in calcul, iar situatia poate lua orcand o
    intorsatura spre mai rau. Un dezechilibru in orice industrie poate
    crea o adevarata reactie in lant”, apreciaza acesta.

    Romtelecom a inaugurat saptamana aceasta magazinul online,
    extinzand astfel platforma de comenzi prin internet la una de
    comert online in toata regula, asteptarile pentru acest an vizand
    ca aproximativ 5% din vanzari sa fie realizate prin intermediul
    magazinului. Operatorul a lansat astazi si un nou concept de
    magazine, pe stilul Deutsche Telekom, primele doua magazine fiind
    deja deschise in Bucuresti si Constanta, urmate anul acesta de un
    al doilea magazin in Capitala si unul la Braila. Deocamdata,
    magazinele cu o suprafata cuprinsa intre 50 si 100 de metri
    patrati, care necesita o investitie de cateva sute de mii de euro,
    vor fi deschise in locatii noi, dar compania evalueaza
    posibilitatea implementarii conceptului si in celelalte 75 de
    magazine detinute, strategie care ar putea implica relocarea si
    redimensionarea anumitor unitati, potrivit lui Yorgos
    Ioannidis.

    Un alt element din strategia companiei pentru acest an il
    reprezinta si achizitiile, Romtelecom avand in plan sa continue sa
    integreze in NextGen furnizori mai mici, in incercarea de a forma
    “o retea de cartier nationala”. Pe partea de servicii de internet
    broadband, operatorul a inregistrat anul trecut o crestere de 24% a
    veniturilor, in portofoliu urmand sa fie adaugate saptamana
    viitoare trei tipuri noi de abonamente – Surf (viteze de 2 Mbps,
    pentru 2,9 euro pe luna), Play (viteze intre 4 si 50 Mbps, pentru
    4,4 euro pe luna) si Power (viteze intre 8 si 100 Mbps, pentru 5,9
    euro pe luna)