BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Pro sau contra externalizarii serviciilor IT

    Serviciile de sisteme de stocare a datelor din Romania sunt
    subutilizate, iar cheltuielile pentru intretinerea lor incep sa
    depaseasca bugetele alocate din cauza consumului mare de curent,
    consumabile si intretinere.

    Din aceasta cauza, o mare parte din companiile importante de la
    noi au inceput sa recurga la externalizarea serviciilor IT. “Ca
    urmare a cresterii explozive a cantitatii de informatii din
    companii si a diversificarii tipului de date ce trebuie stocate,
    firmele au nevoie de un mod nou prin care sa isi administreze
    unitar atat aplicatiile, cat si fisierele de date, adaptandu-se
    astfel mai usor dinamicii pietei”, a afirmat Radu Enache,
    directorul general al Hewlett-Packard Romania, precizand ca
    sistemele de stocare de astazi nu au fost create pentru nevoile de
    maine ale IT-ului. |n 2005 au fost 150 de milioane de terabiti de
    date generate la nivel mondial, potrivit companiei de cercetare
    IBM. Anul trecut au fost de opt ori mai multe ca acum cinci ani,
    motivul principal al cresterii fiind numarul tot mai mare de
    dispozitive conectate la internet.

    “|n prezent este un numar de date mult mai mare si care ocupa
    mult mai mult spatiu, precum filme de inalta definitie, poze
    digitale si pe care trebuie sa le organizezi cu un numar mai mic de
    oameni. Trebuie sa fim mult mai rapizi”, a adaugat Mihai Guran,
    ESSN Manager la HP. Anul trecut HP a livrat 224 de sisteme de
    stocare dintr-un total de 893 livrate in Romania.

    Externalizarea infrastructurii IT in centre de date duce la
    cresterea productivitatii personalului intr-o companie, reduce si
    elimina potentialele costuri devastatoare in caz de intreruperi
    dupa un dezastru, protejeaza datele de la pierderi si compromisuri
    accidentale sau deliberate si permite reluarea rapida a
    operatiunilor critice in urma unei intreruperi pe scara larga.

    “Centrele de date creeaza un mediu responsabil, reducand
    totodata costurile cu energia electrica atat prin abordarea
    spatiului fizic, cat si prin infrastructura IT”, este de parere
    Mihail Petrov, Global Technology Services Data Center Operations
    Maganer la IBM. “|n ultima vreme, energia electrica necesara atat
    infrastructurii hardware, cat si sistemului de racire a acesteia
    este in crestere semnificativa, creand un puternic efect de sera si
    marind emisia de gaze”, a completat acesta. Printre dezavantajele
    sistemelor de stocare se numara pretul de achizitie, cuprins intre
    cateva mii si peste un milion de dolari, si adaptabilitatea
    dificila la cerintele imprevizibile ale mediului de afaceri.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din Romania, a incheiat un
    contract de cateva milioane de dolari prin care si-a externalizat
    centrul de date catre subsidiara locala a IBM in a doua jumatate a
    anului trecut. “Petrom va beneficia de cunostintele unui jucator de
    pe piata experimentat in administrarea centrelor de date, iar
    utilizarea in comun a spatiului si a facilitatilor vor avea un
    impact pozitiv asupra costurilor noastre”, declara la vremea
    respectiva Reinhard Pichler, fostul director financiar al Petrom.
    |n urma contractului, incheiat pe o perioada de zece ani, IBM ofera
    o gama larga de servicii specifice unui centru de date, cum ar fi
    servicii de gazduire, de instalare, de cloud computing, dar si
    servicii suplimentare precum cele de continuitate in business, de
    back-up si de recuperare a datelor in cazul unei calamitati.
    “Acordul va ajuta OMV Petrom sa diminueze costurile de operare a
    centrului de date, permitand IBM sa le ofere clientilor sai o
    intreaga suita de servicii IT intr-o maniera eficienta din punctul
    de vedere al timpului si costurilor”, a precizat Mihai Tudor,
    fostul country general manager al IBM Romania. Acesta a explicat
    faptul ca acordul arata importanta data de IBM dezvoltarii
    operatiunilor sale in pietele in curs de dezvoltare si ca se
    asteapta ca pana in anul 2015 circa 25% din veniturile companiei sa
    provina din pietele emergente, printre care se afla si Romania.

    Dar piata serviciilor de stocare, aflata la inceput, are si
    neajunsuri. “Exista o lipsa serioasa de profesionisti, de personal
    in masura sa administreze serverele de baze de date si de unelte
    sau interfete de administrare a echipamentelor respective”, spune
    Martin Hingley, research officer al IDC EMEA, precizand ca
    introducerea unor noi idei sau masuri este ingreunata de faptul ca
    piata si serviciile IT sunt inca imature in Romania. “Ca orice
    piata noua are nevoie de timp pentru a se dezvolta, este in
    crestere si previziunile sunt foarte bune in ceea ce priveste
    ascensiunea acestei piete”, a completat acesta. |n plus, analistul
    IDC este de parere ca situatia economica actuala a amplificat
    utilizarea de servicii cloud deoarece firmele vor sa-si reduca
    cheltuielile. Piata de cloud computing a fost pe plan mondial de 16
    miliarde de dolari in 2009, insa ar putea creste la peste 55 de
    miliarde in urmatorii trei ani, conform IDC.

  • Autostrada soarelui a intrat in faza “taurului luat de coarne”. Emil Boc transmite Ministerului Transporturilor “felicitari”

    Duminica, Emil Boc a declarat, in cadrul emisiunii “Dupa 20 de
    ani” de la ProTV, ca ministerul Transporturilor a decis sa ia
    “taurul de coarne”. “Se pare ca Ministerul Transporturilor a luat
    taurul de coarne – si pentru asta eu ii felicit, ca nu mai stau in
    aceasta lancezeala, sa negocieze la nesfarsit cu un constructor
    care nu isi face treaba si nu intra in termene – sa rezilieze
    contractul. Si atunci, probabil, ca va fi o intarziere pe un anumit
    tronson din aceasta autostrada”, a spus premierul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum a ajuns stadionul “Lia Manoliu” sa coste aproape de doua ori mai mult decat valoarea initiala

    Bugetul pentru ridicarea stadionului “Lia Manoliu” a fost
    initial de 119 milioane de euro. Acum, cand este la stadiul de
    finisari, costurile au ajuns la 213 milioane de euro , o depasire
    de buget de 94 de milioane de euro. Bugetul pentru ridicarea
    Stadionului Olimpic din Londra a fost de 552 de milioane de euro,
    din care s-au cheltuit, efectiv, 540,5 milioane – o economie
    bugetara de 11,5 milioane de euro. Ambele stadioane au avut la
    dispozitie 36 de luni pentru finalizarea constructiei. Britanicii
    au terminat treaba in 35 de luni. Pentru “Lia Manoliu” termenul de
    predare s-a prelungit la 42 de luni si nu se stie daca va fi
    respectat. Stadionul Olimpic din Londra are 80.000 de locuri.
    Stadionul “Lia Manoliu” va avea, la finalizare, 55.000.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boagiu: Romania va fi un santier in acest an si va castiga pariul pentru dezvoltarea infrastructurii

    “Romania va fi un santier anul acesta, pot sa va garantez ca
    este un pariu pe care il vom castiga”, a afirmat ministrul, la o
    conferinta pe tema transporturilor. Ea a adaugat ca in prezent sunt
    in executie 243 kilometri de autostrada, sunt pregatite licitatii
    pentru alti 220 kilometri, acesta fiind “cel mai mare program de
    constructii de autostrazi demarat in Romania”. Boagiu a aratat ca
    in ultima perioada au avut loc modificari legislative care au vizat
    remedierea problemelor legate de proiectele de investitii, printre
    care contestarea licitatiilor, exproprierile sau cele legate de
    contractare, dar ca mai exista o problema foarte greu de combatut,
    si anume plecarea personalului specializat de la stat la companii
    private. “Avem nevoie de personal calificat, care sa se intoarca in
    administratie”, a spus ministrul. Ea a adaugat ca in ultima
    perioada CNADNR a angajat 30 de tineri ingineri si vrea sa incheie
    parteneriate cu facultatile de constructie din toata tara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrarile la tronsonul de metrou din Drumul Taberei incep in 50 de zile. Inaugurarea, programata in 2014

    “Este un contract care poate s-a ironizat mult in perioada
    anterioara, dar cand avem manageri seriosi toate proiectele pot sa
    devina realitate”, a spus luni, intr-o conferinta de presa,
    ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Contractul are valoarea de
    215 milioane euro, fara TVA, finantarea fiind asigurata in
    proportie de 50% de la Banca Europeana de Investitii (BEI) si 50%
    de la bugetul de stat. Lucrarile la statii se vor executa in
    galerie deschisa, iar tunelele in subteran. “Sigur vor fi
    restrictii in trafic in zonele unde vor fi statiile, dar nu se va
    aglomera mai mult decat la orice lucrare obisnuita de
    infrastructura in oras”, a declarat directorul general al Metrorex,
    Gheorghe Udriste. El a spus ca nu exista probleme in legatura cu
    exproprierile, iar din 130 de imobile ce trebuie expropriate, doar
    21 sunt in proprietate privata si nicio cladire nu este de locuit,
    ci doar spatii comerciale. Tronsonul va avea noua statii, in
    lungime de 6,2 kilometri, si va deservi 200.000 de locuitori ai
    zonei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anca Boagiu ii acuza ca “zac ca molusca”. De ce nu vor francezii sa construiasca cei 20 km dintre Cernavoda si Medgidia

    La mijlocul saptamanii, Anca Boagiu, ministrul Transporturilor,
    a anuntat ca se va putea circula pe autostrada Bucuresti-Constanta
    (A2) de la un capat la altul, doar ca pe portiunea
    Cernavoda-Medgidia nu se va merge pe autostrada, ci pe variante
    ocolitoare. Motivul este ca firma franceza Colas refuza sa lucreze
    pe un tronson de 19 kilometri, dupa cum sustine Boagiu. Colas a
    castigat licitatia in 2008. Autostrada Soarelui, de 225 km, ar
    putea fi astfel finalizata in aceasta vara doar in proportie de
    90%, fara tronsonul de 20 km dintre Cernavoda si Medgidia. “Exista
    o problema cu una dintre companii, care practic refuza sa lucreze
    (…) si probabil vom ajunge la solutia extrema, aceea a rezilierii
    contractului. Vom relansa licitatia daca, si cred ca aceasta va fi
    solutia, va fi reziliat contractul. Nu putem face curte cuiva care
    nu vrea sa munceasca in Romania”, a declarat miercuri ministrul
    pentru Stirile Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Autostrada Soarelui „va fi gata in 2007”. Ministrii Transporturilor si loteria termenului de finalizare

    Incepute in anii ’80, in regimul Nicolae Ceausescu, lucrarile la
    A2 au fost intrerupte vreme de 5 ani, intre 1993 si 1998. La
    sfarsitul anului 2000, cand a preluat mandatul de ministru al
    Transporturilor, Miron Mitrea s-a angajat ca A2 va fi gata in 2007.
    Succesorul lui Mitrea, democratul Gheorghe Dobre, a declarat, in
    noiembrie 2005, ca termenul pentru finalizarea A2 este anul 2008.
    In luna august 2008, liberalul Ludovic Orban a “impins” termenul
    receptiei finale pentru 2011. In martie 2009, democratul Radu
    Berceanu a confirmat termenul avansat de Orban, declarand, intr-o
    conferinta de presa, ca “Ultimele doua tronsoane din Autostrada
    Soarelui vor fi date in folosinta peste doi ani”. Ulterior,
    Berceanu a revenit cu precizarea ca, in 2011, s-ar putea circula pe
    un singur fir, pe portiunile respective de autostrada. Actualul
    ministru, Anca yBoagiu, a dat asigurari, in repetate randuri,
    inclusiv in cursul lunii februarie, ca in vara aceasta se va putea
    circula pe A2 din Bucuresti pana la Litoral. Cu toate acestea,
    miercuri, Boagiu a anuntat ca segmentul de 20 de kilometri
    Cernavoda – Medgidia nu poate fi terminat, intrucat contractorul
    (firma franceza Colas) “refuza sa lucreze”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

    CITESTE
    SI     Cine sunt regii asfaltului din tara fara
    autostrazi. Cum comentati?

  • Autostrada Bucuresti-Pitesti e gaurita pe 87% din suprafata

    Ori de cate ori un vehicul de mare tonaj trece prin gropi,
    bucati mai mici sau mai mari de asfalt se desprind din gropile care
    ameninta sa se transforme intr-un sant lung continuu. Cat de
    periculoase sunt insa gropile? Putem judeca in centimetri. Cu
    ajutorul unei rulete am masurat 80 de centimetri de groapa in lung,
    40 in lat si 8 centimetri in adancime. Nu era nici cea mai mica si
    adanca, dar nici cea mai mare.

    In momentul de fata din cei 108,98 de kilometri de autostrada, cat
    are Bucuresti-Pitesti, trebuie reabilitati nu mai putin de 95,48 de
    kilometri, dupa cum a declarat pentru Gandul Liviu Costache,
    director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR).

    Mai mult pe www.gandul.info.

  • Cine sunt regii asfaltului din tara fara autostrazi. Cum comentati?

    Anul 2010 nu a fost un an de mari realizari la capitolul
    infrastructura rutiera. S-au finalizat doar 12 kilometri de
    autostrada si numai un singur tronson de autostrada a fost licitat
    si castigat. Cu toate acestea, la finalul lui 2010, Compania
    Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a
    scos la licitatie patru proiecte pentru inca 183 de kilometri din
    Coridorul IV paneuropean, ce traverseaza tara de la vest la est, la
    care se adauga licitatii pentru inca 11 variante ocolitoare ale
    unor orase.

    Asadar, daca in 2010 marii constructori, atat romani, cat si
    straini, s-au plans ca nu au avut parte de contracte prea mari,
    anul acesta ii asteapta proiecte de aproape doua miliarde de euro.
    Cum isi vor imparti insa constructorii proiectele de
    autostrazi?


    Anul trecut, constructorii romani au dominat topul celor mai
    mari contracte de infrastructura atribuite de CNADNR, reusind fie
    pe cont propriu, fie prin asociere, sa isi adjudece cele mai
    importante proiecte. Intrebarea care se pune acum este daca si in
    2011 vor iesi romanii in avantaj, avand in vedere ca se anunta
    proiecte mult mai mari si mai dificile decat cele din anii
    precedenti, dar si ca aceste autostrazi sunt finantate in proportie
    de 85% din bani europeni? “De ce nu? Bineinteles, depinde de
    conditiile care sunt puse in caietele de sarcini, dar consider ca
    si companiile romanesti sunt in stare de astfel de proiecte.
    Probabil se vor face parteneriate intre companii romanesti si
    straine, pentru ca, din punctul de vedere tehnic, putem accepta
    faptul ca exista companii straine care au o putere mai mare decat a
    noastra prin calitatea utilajelor si prin expertiza”, considera
    Razvan Niculescu-Aron, prim-vicepresedinte al Patronatului
    Societatilor din Constructii (PSC).

    REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL


    Pe de alta parte insa, avantajul constructorilor romani, pe
    langa cunoasterea si intelegerea situatiei locale, este faptul ca
    pot executa lucrarile la un cost mai redus, avand in vedere ca tot
    sistemul logistic din afara este mai scump decat cel autohton.
    “Sunt multe societati romanesti de constructii care au baze in
    toata tara”, mai spune Niculescu-Aron.

    Deocamdata, licitatiile pentru autostrazi sunt in curs de
    derulare, castigatorii nu au fost anuntati inca, insa autoritatile
    sustin ca interesul a fost foarte mare. “Licitatiile au atras
    interesul firmelor de constructii si proiectare atat din Romania,
    cat si din strainatate, numarul intentiilor de participare fiind de
    patru ori mai mare decat in cazul procedurilor derulate pana in
    prezent de CNADNR”, au aratat reprezentantii CNADNR. Atat de mare,
    incat institutia a prelungit cu inca doua saptamani termenul de
    depunere a ofertelor pentru cele patru tronsoane de autostrazi
    scoase la licitatie recent, in conditiile in care potentialii
    ofertanti au cerut o serie de clarificari privind documentatia de
    atribuire.

    CNADNR a argumentat amanarea termenului de depunere a ofertelor
    prin faptul ca nu a avut posibilitatea sa raspunda solicitarilor in
    termenul stabilit. Astfel, deschiderea ofertelor va avea loc pe 1
    martie pentru tronsoanele Nadlac-Arad si Timisoara-Lugoj si pe 2
    martie pentru Lugoj-Deva (lotul 1) si Orastie-Sibiu.

  • Viitoarea mega-metropola chineza va costa peste 300 mld. dolari

    Noua zona administrativa rezultata ar avea o suprafata de peste
    40.000 de kilometri patrati, intre Guangzhou si Shenzhen, ceea ce
    echivaleaza cu suprafata Elvetiei. Localitatile incluse – Guangzhou
    (12 milioane de locuitori), Shenzhen (8,6 milioane), Dongguan (6.9
    milioane) si sase orase mai mici realizeaza impreuna 10% din
    economia tarii, iar decizia de creare a acestei structuri a fost
    luata in incercarea de contracarare a avantajului competitiv de
    care se bucura zonele din jurului capitalei Beijing sau al
    Shanghaiului.

    Infrastructurile de transport, telecomunicatii si utilitati ale
    localitatilor alese sa faca parte din noua mega-metropola vor fi
    interconectate pana in 2020, in urma unor investitii de circa 304
    de miliarde de dolari, din care numai lucrarile de cale ferata
    pentru tren de mare viteza vor costa 196 de miliarde. Se va
    construi si o linie expres care sa faca legatura cu Hong Kongul.
    Locuitorii vor putea avea acces mai usor la serviciile si locurile
    de munca din toata zona; de asemenea, se preconizeaza imbunatatirea
    ofertei educationale si din domeniul sanatatii, astfel incat
    cetatenii sa poata alege, de pilda, spitalele mai putin aglomerate
    si sa poata ajunge rapid la ele.

    Criticii afirma insa ca presa occidentala se
    grabeste atunci cand denumeste proiectul ca fiind un “mega-oras”,
    intrucat nu este vorba decat despre unirea administrativa a mai
    multor orase aflate la distanta, separate de plantatii de ceai si
    de zone intinse de paduri cu o viata salbatica foarte bogata,
    incompatibile cu notiunea de metropola. Faptul ca vor fi noua orase
    intre care se va putea calatori mai usor cu trenul nu va duce,
    asadar, la formarea unei zone cu o viata urbana, sociala si
    culturala unitara, despre care sa se poata vorbi in termeni de
    “orasul cu 42 de milioane de locuitori”.