Tag: finante

  • Statul asumă reducerea consumului după majorarea accizei la benzină, dar crede că va investi mai bine

     “Impactul estimat din creşterea nivelului accizei la carburanţi (benzină, motorină, kerosen) asupra veniturilor bugetare, începând cu 1 aprilie 2014 este de 2.009 milioane lei, din care 1.620 milioane lei se referă la accize şi 389 milioane lei la TVA. Transpunerea majorării accizei s-a efectuat luând în calcul şi scăderea consumului. Veniturile bugetare suplimentare reprezintă practic un transfer de fonduri din mediul privat către bugetul statului, ceea ce va permite finanţarea suplimentară a investiţiilor publice, cu efect de antrenare ridicat în economie, dar şi pe piaţa forţei de muncă”, se arată într-un document al Ministerului Finanţelor.

    Finanţele arată că majorarea costurilor ca urmare a creşterii impozitării nu atrage creşterea direct proporţională a preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat

     “Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat, dar care ne ajută să nu mai înnebunim oamenii cu 70 de proceduri şi 70 de drumuri birocratice”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern, adăugând, într-o discuţie cu ministrul Finanţelor, că el crede că mai pot fi găsite încă 30-40 taxe care pot fi eliminate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a lansat pe pieţele externe o emisiune de euroobligaţiuni pe 10 ani

     Titlurile sunt oferite la 225 puncte de bază (2,25 puncte procentuale) peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei), aflat în prezent la 1,74%, ceea ce echivalează cu un randament indicativ de 3,99%.

    Potrivit surselor citate, România intenţionează să atragă de pe pieţele internaţionale între un miliard de euro şi 1,5 miliarde euro.

    Ministerul Finanţelor a mandatat, în urmă cu aproape două săptămâni, băncile Citigroup, Societe Generale, UniCredit şi ING să pregătească emisiunea de obligaţiuni denominate în euro, cu maturitate de peste zece ani.

    Cea mai recentă licitaţie pe pieţele externe a fost în luna ianuarie, când Ministerul Finanţelor au atras 2 miliarde dolari prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lider PNL Suceava: Din acciza suplimentară la carburanţi se va construi autostrada Paşcani – Siret

     Niţă a spus, într-o conferinţă de presă organizată de Consiliul Judeţean Suceava, că masterplanul de transport prevede ca până în 2020 să fie realizat şi tronsonul de autostradă Siret – Suceava – Paşcani, pentru finanţarea acestuia urmând să fie alocate fonduri colectate prin acciza suplimentară la carburanţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă, în calitatea sa de lider PNL, susţine acciza suplimentară la carburanţi, Niţă a spus că doar a prezentat care este sursa de finanţare pentru acest tronson de autostradă şi a evitat să spună dacă susţine personal această acciză.

    “Nu eu am susţinut şi venit cu propunerea accizei la carburant. Guvernul a găsit-o, pentru a se face din aceste fonduri tronsoane scurte, cu valoare mică”, a spus Ilie Niţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 au discutat despre “nevoile de finanţare” ale Ucrainei

     La finalul unei reuniuni “informale şi scurte”, miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale din statele membre G7 – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – au anunţat că au trecut în revistă “evoluţiile importante şi recente ale economiei mondiale”, inclusiv în Ucraina.

    Riscând probleme financiare grave, ţara a cerut ajutorul comunităţii internaţionale. La sfârşitul lui martie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a dat acordul pentru un împrumut în valoare de 14 până la 18 miliarde de dolari, care va fi completat prin finanţări la nivel bilateral.

    Criza din Ucraina, pe care Moscova a ameninţat-o joi cu tăierea gazelor naturale, se află în centrul unor discuţii ale marilor creditori la nivel mondial, reuniţi în cadrul Adunării Generale a FMI şi Băncii Mondiale (BM) la Washington.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 se reunesc la Washington pe tema impactului crizei din Ucraina

     La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).

    Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.

    Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul elen de Finanţe: Grecia nu se grăbeşte să revină pe pieţele de obligaţiuni

     “Vom reveni pe piaţă până în vară, în prima jumătate a acestui an. Nu este nicio grabă”, a spus Stournaras la postul de radio Vima FM, relatează Kathimerini.

    Surse apropiate situaţiei au declarat că Grecia vrea să obţină peste 2 miliarde de euro în prima sa emisiune de obligaţiuni de după anul 2010.

    “Nu avem nevoie de aceşti bani pentru a acoperi un deficit de finanţare. Testăm apa şi încercăm să reducem randamentele. Nu avem nevoie de bani şi nu avem nevoie să ne grăbim”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul elen de Finanţe: Grecia nu se grăbeşte să revină pe pieţele de obligaţiuni

     “Vom reveni pe piaţă până în vară, în prima jumătate a acestui an. Nu este nicio grabă”, a spus Stournaras la postul de radio Vima FM, relatează Kathimerini.

    Surse apropiate situaţiei au declarat că Grecia vrea să obţină peste 2 miliarde de euro în prima sa emisiune de obligaţiuni de după anul 2010.

    “Nu avem nevoie de aceşti bani pentru a acoperi un deficit de finanţare. Testăm apa şi încercăm să reducem randamentele. Nu avem nevoie de bani şi nu avem nevoie să ne grăbim”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a decis ca transporatorii să primească înapoi o parte din acciză timp de cinci ani

     În forma prezentată public, ordonanţa prevedea că măsura de restituire a accizei se acordă pentru motorina achiziţionată după data intrării în vigoare a actului normativ.

    În şedinţa de miercuri, Guvernul a decis, însă, să completeze acest paragraf în sensul de a stabili că facilitatea va fi menţinută cinci ani.

    “Măsurile instituite se aplică cu respectarea procedurilor specifice în domeniul ajutorului de stat, pentru motorina achiziţionată după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 martie 2019, cu încadrarea în creditele de angajament şi bugetare aprobate prin legea bugetului de stat pentru Programul «Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii din cadrul bugetului Ministerului Finanţelor Publice”, este decizia Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Balcerowicz: Societatea civilă să monitorizeze guvernele; politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată miercuri, 9 aprilie, de Coface şi Agenţia de presă Mediafax.

    El vorbeşte în interviu despre importanţa societăţii civile în monitorizarea guvernelor şi despre necesitatea reformelor înaintea intrării în zona euro, pentru a nu ajunge în situaţia Greciei. Leszek Balcerowicz mai spune că “a avea euro nu garantează succesul economic”.

    În prima parte a interviului acordat MEDIAFAX, difuzată în 3 aprilie, Balcerowicz s-a referit la disputa Ucraina-Rusia şi la faptul că aceasta este o problemă europeană, apreciind că ar fi o greşeală să fie ignorat pericolul reprezentat de acţiunile lui Putin şi susţinând ideea unor sancţiuni economice dure.

    Prezentăm a doua parte a interviului acordat MEDIAFAX de Leszek Balcerowicz:

    Reporter: Aţi vorbit despre reforme şi despre necesitatea lor. Ce au învăţat statele din Est din criza economică izbucnită cu şase ani în urmă şi ce ar mai avea de învăţat?

    Leszek Balcerowicz: Situaţia statelor respective în UE a fost diferită, în funcţie de politicile lor anterioare. Dacă ne uităm la zona euro, vedem că ţări precum Germania şi Austria nu au avut foarte mult de suferit, comparativ cu Grecia sau Spania. Care este explicaţia acestor diferenţe? În mare măsură, politicile diferite: în Grecia, cheltuiau, şi cheltuiau şi cheltuiau cu preţul creşterii datoriei publice şi în final au plătit preţul. Germania a beneficiat de pe urma reformelor făcute de Schroder cu zece ani în urmă, astfel încât cred că lecţia principală este aceea că politicile greşite sunt sancţionate, mai devreme sau mai târziu, inclusiv în zona euro. Cea mai bună protecţie este să ai politici bune. Pentru o politică bună într-o democraţie este necesară monitorizarea constantă a guvernului de către oameni care cred în ideile de libertate şi menţinerea sub control a acţiunilor guvernamentale. Astfel, societatea civilă este crucială pentru a preveni politicile greşite. Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor.

    Reporter: Credeţi că toate statele est-europene au învăţat asta?

    Leszek Balcerowicz: Guvernele şi politicienii sunt întotdeauna sub presiunea diferitelor grupuri de interese care solicită cheltuieli mai mari sau mai multe reglementări şi sunt active peste tot, nu doar în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste grupuri de presiune au o influenţă exagerată, atunci guvernele introduc politici greşite. Care este soluţia? Soluţia este construirea unei contraponderi la nivelul societăţii civile.

    Reporter: Statele est-europene ar trebui să grăbească aderarea la zona euro sau ar trebui să mai aştepte câţiva ani?

    Leszek Balcerowicz: Ar trebui să se grăbească să finalizeze reformele, pentru că dacă intră în zona euro fără prea multă reformă, vor sfârşi ca Grecia. Aşa că ce trebuie să învăţăm – permiteţi-mi să repet – este că politicile greşite sunt greşite pe termen lung, pentru că sfârşeşti prin stagnare economică precum Italia, sau în criză precum Grecia şi a avea politici bune este cea mai bună protecţie, dar politicile bune în democraţie necesită o societate civilă care să monitorizeze clasa politică. Şi de aceea doar câteva ţări au succes în mod constant.

    Reporter: Dar zona euro are propriile probleme, aşa cum aţi menţionat, cum ar fi situaţia din Grecia.

    Leszek Balcerowicz: Sunt probleme în unele state din zona euro. După cum există probleme şi în state din afara zonei euro. De exemplu, Marea Britanie a cunoscut boom economic şi a avut o recesiune profundă pentru că a permis dezvoltarea bulei speculative în ceea ce priveşte creditarea şi deficitul fiscal. Nu zona euro este cea care poate fi blamată direct pentru politicile greşite din Grecia.

    Reporter: Credeţi în euro? Ce îmbunătăţiri ar trebui să aducă uniunea monetară?

    Leszek Balcerowicz: Permiteţi-mi să repet că a avea euro nu garantează succesul economic. A avea euro ajută ţările puternice, în sensul că sunt reformate, dar a avea euro pe fondul unor politici greşite poate aduce unele beneficii pe termen scurt şi probleme pe termen lung. Astfel încât nu există garanţii europene pentru politici naţionale bune. Trebuie să vă faceţi treaba, fiecare ţară trebuie să-şi facă treaba.

    Reporter: Ar trebui Uniunea să înăsprească sau să relaxeze unele politici în privinţa euro?

    Leszek Balcerowicz: Acum vorbiţi despre Banca Centrală Europeană, singura instutţie europeană care se ocupă cu politicile zonei euro. Nu cred că imitarea sau copierea politicilor Fed este o soluţie bună pe termen lung. Nu cred că cineva poate rezolva probleme structurale cu bani câştigaţi uşor; poţi amâna problemele, dar nu le rezolvi, ci le faci mult mai complicate.

    Reporter: Ar trebuie înăsprite criteriile pentru aderarea la zona euro după problemele din Grecia?

    Leszek Balcerowicz: După cum ştiţi, Grecia a fost admisă din raţiuni politice. Astfel, raţiunile politice nu ar trebui să prevaleze asupra raţiunilor economice. Dacă ţările îndeplinesc criterii economice convingătoare şi vor să adere la zona euro, nu ar trebui oprite. Estonia şi Letonia au aderat de curând pentru că au aplicat politici bune.

    Leszek Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm