BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Romania s-a imprumutat joi cu 1,3 mld. de euro de pe piata locala

    La momentul anuntului licitatiei, vinerea trecuta, Finantele au
    anuntat ca vizeaza sa plaseze titlurile la o dobanda de 4,5% in
    euro.

    Finantele trebuie sa ramburseze luni, 29 noiembrie, un imprumut
    de 1,42 miliarde euro, contractat in noiembrie 2009, prin vanzarea
    de titluri de stat in valuta cu scadenta la un an, la un randament
    mediu de 4,25% pe an.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a sugerat joi dimineata ca
    Ministerul Finantelor sa amane pentru saptamana viitoare aceasta
    licitatie de titluri de stat in euro, intrucat are sumele necesare
    rambursarii imprumutului in valuta scadent luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

    Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
    zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
    Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
    Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
    iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
    fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
    vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
    doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
    sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
    80-90 de miliarde de euro”.

    Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
    decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
    recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
    facut necesara
    interventia statului     cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
    este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
    ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
    in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
    23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
    miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
    19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
    recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
    teste suplimentare de solvabilitate.

    Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
    Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
    indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
    contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
    ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
    speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
    urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
    finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
    Spania.

    Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
    principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
    impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
    excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
    mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
    guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
    lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

    Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
    mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
    reactia Google, al carei director pentru
    Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
    afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
    pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
    interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
    operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
    publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
    Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
    dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
    sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

    De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
    niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
    Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
    majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
    imprumutului.

    Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
    imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
    FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
    periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
    populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
    nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
    finantele publice”, a declarat Cowen.

    Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
    de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
    ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
    la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
    scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
    eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
    lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
    resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
    costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
    prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
    monitorizarii acestora.

  • Finantele accepta dobanzi peste 7% la obligatiunile pe trei ani

    Finantele au avut in vedere sa vanda obligatiuni in valoare de
    300 de milioane de lei, valoarea subscrisa a fost de 591,2
    milioane, insa cea adjudecata nu a depasit 120,1 milioane de
    lei.

    Din primavara incoace, MF a refuzat sa se mai indatoreze la dobanzi
    mai mari de 7%, cu exceptia emisiunilor de obligatiuni de stat cu
    dobanda, ceea ce a impins statul sa contracteze cu precadere
    imprumuturi pe termen scurt, prin licitatii de titluri de stat cu
    scadenta intre sase luni si un an, pentru a-si satisface nevoile de
    finantare.

    Bancile, in schimb, au presat constant in directia majorarii
    dobanzii, invocand mereu riscurile asociate cu tensiunile politice
    si cu asteptarile privind o inflatie mai mare.

    BNR a anuntat joi ca modifica estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 sa treaca la o tinta centrala stationara,
    de 2,5%.

    In septembrie, inflatia anuala a urcat la 7,7%, peste asteptarile
    analistilor financiari.

    “Se pare ca Ministerul a renuntat la plafonul de 7%, intrucat
    cantitatea de datorie contractata pe termen scurt se acumuleaza.
    Cred ca exista presiuni pentru randamente mai mari la titlurile cu
    scadenta la un an, trei ani si cinci ani; 7% este suficient pentru
    titlurile la sase luni”, a declarat agentiei Bloomberg Vlad Muscalu, economist al ING Bank
    Romania.

    Pe primele opt luni, fata de perioada ianuarie – august 2008, cel
    mai rapid a crescut datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la
    17,14 miliarde de euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei
    pe termen lung (7,5%), conform datelor BNR.

    De la inceputul anului, Ministerul Finantelor a vandut titluri de
    stat si obligatiuni in valoare de 32 de miliarde de lei (7,4
    miliarde de euro). Pentru luna noiembrie, programul de finantare
    prevede vanzarea de titluri de 4,6 milioane de lei (peste un
    miliard de euro), dupa 3,1 milioane in octombrie.

  • Revista presei economice din Romania

    Pe langa acordul de tip preventiv pe care Romania il va semna in
    scurt timp cu FMI, guvernul de la Bucuresti intentioneaza sa
    semneze si un nou acord cu Comisia Europeana, acord similar cu
    cel semnat in 2009, cand Romania a imprumutat 5 miliarde de euro,
    anunta Gandul. Autostrada Timisoara-Arad si centura
    ocolitoare a Aradului vor fi construite cu bani europeni
    nerambursabili, in total 124,4 milioane de euro.

    Un sfert din tigarile de pe piata romaneasca sunt de
    contrabanda, situatie pentru care marile companii de pe piata
    legala de profil acuza masurile de austeritate ale Guvernului,
    inclusiv intentia acestuia de a valorifica tigarile confiscate,
    ceea ce ar crea o “piata paralela neloiala”, scrie Evenimentul
    Zilei    . Bugetarii ar putea reveni la salariile netaiate din
    iunie 2010, in urmatorii doi ani, sustin liderii sindicali, insa
    cresterile se vor realiza treptat.

    Targul de Turism al Romaniei, care se
    desfasoara in aceste zile in Bucuresti, are oferte de Revelion
    pentru orice fel de buget, cu preturi care incep chiar si de la 30
    de euro de persoana pe zi, relateaza Adevarul, iar
    destinatiile preferate sunt aceleasi: Romania, Bulgaria si Austria.
    Conducerea Oltchim crede ca, intr-un an, compania poate fi scoasa
    la privatizare, asa cum vrea FMI, dupa finalizarea majorarii de
    capital si a programului de investitii.

    Comuna constanteana Pestera este pe punctul de a deveni noul
    Eldorado al energiei eoliene, afirma Romania
    Libera    : cu o populatie de circa 3.500 de persoane si cu mai
    putin de o mie de locuinte, localitatea a atras investitori
    importanti in eoliene. Daca benzina in UE este mai ieftina decat la
    noi doar in Bulgaria, unde pretul mediu a fost in august 1,025 euro
    pe litrul cu cifra octanica 95, fata de 1,057 euro la noi, exista
    cinci tari europene unde motorina este mai ieftina.

    Discutiile de ieri dintre reprezentantii ministerelor Economiei si
    Finantelor si cei ai Fondului Monetar International au vizat,
    printre altele, initierea proceselor de privatizare la Oltchim si Cuprumin, alaturi de
    alte proiecte de vanzare de actiuni la companii din sectorul
    energetic, releva Ziarul Financiar. Petrom inregistreaza
    rezultate dezamagitoare in Kazahstan, ceea ce a dus la o reevaluare
    in minus a activelor respective cu circa 100 de milioane de
    euro.

  • Datoria externa a Romaniei a crescut la 87,7 miliarde de euro dupa primele opt luni

    Fata de perioada ianuarie – august 2009, cel mai rapid a crescut
    datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la 17,14 miliarde de
    euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei pe termen lung
    (7,5%), ceea ce confirma avertismentele analistilor, conform carora
    necesitatile mari de finantare rapida ale Romaniei majoreaza
    ponderea indatorarii pe termen scurt.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut, din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    Din totalul datoriei externe, imprumutul de la FMI a reprezentat
    8,41 miliarde de euro, in crestere de la 5,68 miliarde in
    ianuarie-august 2009. Serviciul datoriei in contul acestui imprumut
    au reprezentat 118 milioane de euro in primele opt luni ale
    anului.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung (raportul
    intre serviciul datoriei si exportul de bunuri si servicii) a fost
    33,4% in perioada considerata, comparativ cu 33,1% in 2009. Gradul
    de acoperire a datoriei (raportul dintre rezerva valutara si de aur
    si importul mediu lunar de bunuri si servicii) era la 31 august de
    8,8 luni de importuri de bunuri si servicii, comparativ cu 8,6 luni
    la 31 decembrie 2009.

    La finele lui august, rezerva valutara si de aur aflata la BNR era
    de 34,8 miliarde de euro.

  • Croitoru: Un nou acord cu FMI asigura finantari ieftine, Romania trebuie sa se imprumute la extern

    “Daca Romania nu reuseste sa faca ajustarile programate, sursele
    de capital vor scadea. Oricum, Romania trebuie sa se imprumute de
    pe pietele externe. In opinia mea, noul acord cu FMI ar fi bine de
    incheiat de tipul precautionar, ar da credibilitate si ar asigura
    costuri mai mici”, a spus Croitoru.


    Cititi mai multe     despre acordul cu FMI pe www.zf.ro.

  • Bancile refuza sa crediteze statul sub 7%

    Motivul anuntat oficial de catre Finante este ca celelalte
    oferte au depasit dobanda maxima de 7% pe an, pe care statul este
    dispus sa o acorde bancherilor. Lucrurile au stat la fel si la
    licitatia de titluri de stat cu maturitatea de un an pe care
    ministerul a facut-o pe 12 august. Din suma initiala programata de
    800 de milioane de lei, ministerul a reusit sa imprumute doar 115
    milioane de lei, motivul fiind acelasi: refuzul bancherilor de a
    credita statul sub o dobanda de 7% pe an.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ion Tiriac: Anul viitor o vom duce si mai greu!

    In plus, daca vom continua sa ne imprumutam pentru a plati
    pensii si salarii, spune omul de afaceri, “nu am facut nimic” si ne
    “subjugam” degeaba pentru alti 10 – 20 de ani. Dimpotriva, daca
    banii ar merge catre investitii, atunci un nou imprumut de la FMI
    ar fi justificat.

    “Noi am stiut ca vine criza, inca de acum 3 ani. Dar nu am stiut
    ca vine in halul asta! Ne-am pregatit pentru aceasta criza si am
    facut tot ce era de facut pana in momentul de fata, avand insa in
    spate si in ziua de azi resurse sa o mai ducem. Pentru ca dupa
    parerea mea mai dureaza!”, a declarat Ion Tiriac.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Basescu: In octombrie trebuie analizata posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI

    “Propunerea mea catre dumneavoastra este ca, cu ocazia vizitei
    din octombrie, sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI,
    sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau
    de a avea un acord de tip precautionary. In acelasi timp, cautam sa
    continuam impreuna reformele structurale si absorbtia fondurilor
    europene. Este necesara crearea spatiului fiscal necesar pentru
    absorbtia fondurilor”, a spus Traian Basescu.

    Jeffrey Franks si-a exprimat acordul cu seful statului roman.
    “Asa cum va amintiti, la ultima noastra vizita, am subliniat faptul
    ca exista nevoie disperata de multi bani europeni pentru
    infrastructura de aici si cheia este eliminarea barierelor din
    sectorul public care ingreuneaza absorbtia fondurilor bugetare”, a
    spus Franks.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro.

  • FMI ar putea incepe din octombrie discutii cu Romania pentru un nou imprumut

    “Am putea incepe anumite discutii preliminare, dar nu am decis
    daca vom si incepe negocierile”, a afirmat Franks intr-un interviu
    pentru Bloomberg. El a adaugat ca la sfarsitul lui
    octombrie va incepe analiza trimestriala a actualei linii de credit
    pentru Romania, care expira in mai 2011.

    Eliberarea urmatoarei transe, de 914 milioane de euro, din
    imprumutul FMI ar urma sa se faca numai cu conditia ca Romania sa
    achite datoriile restante catre firmele private si sa aprobe pana
    la sfarsitul lui septembrie modificarea sistemului de pensii, cu
    cresterea varstei oficiale de pensionare.

    Guvernul va trebui sa ateste cu documente ca a platit arieratele
    de circa 1,9 miliarde de lei catre companiile private, arieratele
    fiind motivul de ingrijorare nr.1 al Fondului, “pentru ca apare un
    cerc vicios atunci cand guvernul nu-si plateste datoriile”, a
    declarat zilele trecute Tony Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania
    si Bulgaria. Aceeasi ingrijorare a fost exprimata si sambata de
    Jeffrey Franks.

    Ministerul Finantelor a anuntat ca la 31 august a aprobat
    deschideri de credite din bugetul Fondului national unic de
    asigurari de sanatate in suma de 1 miliard lei, intr-o prima
    transa, din care suma de 616,5 milioane lei pentru unitatile
    sanitare publice cu paturi si 383,5 milioane lei pentru plata
    medicamentelor. “In zilele urmatoare se vor realiza deschideri de
    credite bugetare de inca 947 milioane lei, pentru plata datoriilor
    la medicamente, cu si fara contributie personala, la servicii
    medicale si la dispozitive medicale”, a anuntat ministerul intr-un
    comunicat publicat joi.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din
    creditul stand-by care expira in primavara anului viitor si mai are
    de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare
    debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea anul acesta cu 2%,
    pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de circa 1,5%. “In al
    treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o mica scadere,
    pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect negativ
    temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o reluare
    a cresterii”, a declarat Lybek.