BusinessMagazin

Tag: finante

  • Şefa delegaţiei FMI nu a fost de acord ca presa să asiste la discuţia cu membrii comisiilor de buget

     “Este o premieră, e prima dată când întâlnirea cu delegaţia FMI are loc la începutul misiunii, nu în penultima zi. Nu ştiu dacă e bine sau rău, era bine şi în penultima zi, pentru că aflam concluziile. Dat fiind că e la începutul misiunii, aş propune să fiţi de acord ca întâlnirea să aibă două părţi, o parte în care să ne prezentaţi obiectivele misiunii, parte la care propun colegilor mei să fie de acord să participe şi presa, şi a doua parte cu întrebări şi răspunsuri la care, cu scuzele de rigoare, rog reprezentanţii mass-media să ne lase între noi”, a spus vicepreşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din Cameră, Viorel Ştefan, la începutul întâlnirii.

    Şefa delegaţiei FMI, Andrea Schaechter, i-a răspuns că preferă ca întrevederea cu parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe să se desfăşoare în acelaşi cadru ca şi până acum, adică fără presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scăderea CAS de la 1 iulie, plătită cu taxa pe stâlp

    Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, a asigurat însă că reducerea CAS cu 5% va intra în vigoare la 1 iulie, conform promisiunii Guvernului, iar scăderea consecutivă a veniturilor la buget, estimată la 1,5 mld. lei, ar urma să fie contracarată prin încasările suplimentare din taxa pe construcţii speciale (“taxa pe stâlp”) şi majorarea accizei pe carburanţi, precum şi prin eventuala tăiere a altor cheltuieli, în funcţie de rezultatul negocierilor cu FMI.

    Misiunea FMI soseşte la 2 iunie la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

    Deocamdată, execuţia bugetară arată corect, cu un deficit de 0,28% din PIB pe primele 4 luni, faţă de 1,19% în aceeaşi perioadă din 2013, provenit în special din scăderea cheltuielilor. Cât priveşte taxa pe stâlp, secretarul de stat în MFP Dan Manolescu a arătat că Ministerul Finanţelor a înregistrat la 26 mai din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe construcţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an. El a afirmat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari.

    Taxa pe stâlp a fost extrem de criticată de multiple voci din mediul de afaceri. La conferinţa ZF Construction & Infrastructure Summit ‘14, avocatul Gabriel Biriş a declarat că taxa este în realitate un impozit pe investiţii şi a fost aprobată de Guvern fără consultarea mediului de afaceri şi în lipsa unei analize temeinice a impactului financiar, care ar putea fi în realitate de 4-5 ori mai mare decât estimările autorităţilor.

    “Sunt foarte curios câţi bani a strâns Ministerul Finanţelor din acest impozit. Ei au prevăzut că vor strânge 488 milioane lei tot anul. Dintr-un studiu AmCham a rezultat că doar de la primele 38 de companii care au răspuns survey-ului ar avea de colectat 1,1 miliarde lei, ceea ce ne poate duce cu gândul că în realitate în loc de jumătate de miliard de lei vor strânge anul acesta peste jumătate de miliard de euro, bani scoşi din economie”, a spus Biriş.

  • Ucraina a primit 750 de milioane de dolari de la Banca Mondială

     Aceste fonduri “vor fi utilizate pentru reforme strategice şi instituţionale”, în vederea, în primul rând, unei “stabilizări a situaţiei economice şi financiare a ţării”, a precizat ministerul.

    Creditele instituţiei se înscriu în planul de ajutor de 27 de miliarde de dolari promis de comunitatea internaţională Ucrainei, afectată de o profundă criză politică şi economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele spun că numirea conducerii dualiste la CEC este trend european, dar nu şi pentru Eximbank

     “M-am uitat cu foarte multă atenţie la activitatea CEC. Ceea ce am în vedere sunt două lucruri, să trecem la un sistem dualist cu CA şi Directorat. Am discutat cu foarte mulţi specialişti, este un trend european, iar legislaţia a fost deja transpusă intern. Separarea între Consiliul de Supraveghere şi Directorat are mai multe avantaje (…) Este o separare foarte bună. Majoritatea băncilor din România are un astfel de sistem”, a spus ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu.

    Întrebată dacă un astfel de model avangardist va fi aplicat şi la cealaltă instituţie bancară controlată de stat, EximBank, Ioana Petrescu a râs şi l-a rugat să răspundă pe secretarul de stat Dan Manolescu, care a precizat că nu există nicio astfel de intenţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

     Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu Ţara (Country Partnership Strategy – CPS) pentru România în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

    Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul României în următorii patru ani.

    Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani.

    Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Ungariei înăspreşte condiţiile pentru împrumuturile contractate de populaţie

     Banca Naţională a Ungariei vrea să introducă o limită superioară a raportului între valoarea împrumutului şi venituri pentru toate creditele de retail şi să impună reglementări mai stricte privind dovedirea venitului disponibil, potrivit raportului de stabilitate financiară al instituţiei publicat joi, scrie Bloomberg.

    Instituţia ar putea adopta reguli mai ferme în domeniul creditării şi să creeze o “bancă rea”, care să preia activele neperformante.

    Băncile din Ungaria, care plătesc cea mai mare taxă specială impusă instituţiilor financiare din Europa, fac eforturi să ţină sub control creşterea împrumuturilor neperformante, care au reprezentat la sfârşitul anului trecut 18% din totalul creditelor corporatiste şi 18,6% din împrumuturile pentru populaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din energie. De ce a renunţat la antreprenoriat şefa Nuclearelectrica

    Daniela Lulache este o femeie de carieră. Te lămureşti de acest lucru destul de repede după ce o cunoşti, din acel ansamblu de mesaje, gesturi şi priviri greu de descris, dar uşor de înţeles, din ştiinţa de a spune – nu mereu, ci doar când trebuie – „nu”, din felul cumpănit în care îşi alege cuvintele şi îşi exprimă ideile.

    A terminat ASE, în urmă cu două decenii, şi visa să lucreze în comerţul exterior, un domeniu la modă în acea perioadă. A prins în facultate trecerea de la comunism la capitalism, iar comerţul exterior era o dovadă a libertăţii şi a deschiderii dobândite atunci de societatea românească. „Ulterior părea că e foarte important să lucrezi în zona financiar-bancară. Cert este că nu mi-am dorit deloc să lucrez în finanţe, deşi am terminat facultatea de finanţe şi am lucrat mare parte din cariera mea în acest domeniu. Apropo de cine sunt eu, sunt un om care a constatat, în timp, că trebuie să fac bine tot ceea ce nu am vrut să fac.”

    Primul job a fost de contabil la întreprinderea de transporturi turistice auto, iar primul salariu de 1.200 de lei, unul dintre cele mai mici salarii care existau pe piaţă la acel moment. „La acest job am renunţat, următorul a fost businessul meu, o firmă de contabilitate, iar primul client a fost un coleg de facultate. După aceea, am deschis cu soţul meu un alt business. Ne-am gândit că putem aduce aici produsele Disney, dar s-a dovedit că nu este chiar aşa. Drepturile de autor erau foarte scumpe, iar România s-a dovedit nepregătită la ora aceea să plătească produse licenţiate real şi corect, competiţia era cu produsele chinezeşti, iar preţurile nu puteau fi comparate. N-a fost cea mai bună afacere a noastră.”

    În acel moment s-a terminat şi „cochetăria” cu zona antreprenorială. Cu doi copii mici, a decis să îşi ia o slujbă „de la 9 la 5″, iar soţul să rămână în zona antreprenorială. „Nu mi-a ieşit, niciodată nu am reuşit să am un job 9 to 5, dar am constatat că mă simt mult mai bine în organizaţiile mari, care pot avea un alt fel de impact decât cele din zona antreprenorială.”

    LECŢIA 1: CRIZA DE SUPRACREŞTERE

    A început să lucreze într-o organizaţie relativ mică, în investment banking. Se numea Expandia şi era o bancă de investiţii cehească. „Era o perioadă în care în partea asta de lume descopeream investment bankingul, prin 96 sau 97. Expandia nu cred că mai trăieşte acum decât în Cehia, iar lecţia pe care am învăţat-o de la ei se numeşte criza de supracreştere. Creşterea trebuie să fie şi ea controlată, trebuie să ştii întotdeauna în ce etapă eşti, pentru că s-ar putea să creşti spectaculos şi să nu faci faţă creşterii.„ A avut trei interviuri pentru ocuparea postului, cu analistul-şef, CEO-ul şi country managerul. „E un job de care sunt foarte mândră, pentru că noţiunea de investment banking atunci am întâlnit-o. M-am gândit: cu câtă contabilitate ştiu ar trebui să pot să fac şi analiză financiară, informaţia este acolo; s-a dovedit că este aşa pentru că la un interval de 6 luni am devenit analist-şef, iar la un an după aceea country manager şi singura femeie membru în boardul companiei-mamă.„

    Prima tranzacţie la care a lucrat a fost cea prin care AIG a intrat acţionar în Luxten. Cum lucra pe atunci un investment banker? „Era o plajă mare de clienţi potenţiali şi te duceai din uşă în uşă.„

    După Expandia s-a mutat la Erste, divizia din România, care a existat până la finalul anilor ‘90. Formal, a mai existat o perioadă, dar a fost unul din momentele dramatice ale acestei industrii, care aproape dispăruse. Rămăseseră doi sau trei jucători în piaţă.

    La sfârşitul anilor ‘90, investment bankingul nu traversa cea mai fericită perioadă şi a urmat o nouă schimbare de direcţie în carieră. „Din punctul meu de vedere, în perioada aia commercial bankingul era în expansiune. AVAB a fost trecerea de la investment banking la commercial banking, apoi Raiffeisen, apoi Fondul Proprietatea. La Raiffeisen m-am ocupat de restructurare şi recuperare.„

  • Ioana Petrescu: Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Fiscal au abordări diferite privind impactul profitului reinvestit

     “Opiniile MFP (Ministerul Finanţelor Publice – n.r.) şi Consiliului Fiscal au plecat de la abordări diferite. Tendinţa generală este ca din toţi agenţii economici care obţin profit, aproximativ 30% din profitul brut va fi folosit în investiţii. Dintre aceştia, 30,5% reinvestesc în instalaţii tehnice şi maşini, iar din acest procent doar 70% investesc în echipamente tehnologice incluse în subgrupa 2.1, pentru care se poate aplica facilitatea fiscală”, a afirmat Petrescu, după ce preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat că Finanţele au subestimat impactul, respectiv 500-600 milioane lei anual, pe când Consiliul a calculat cel puţin 2 miliarde lei.

    Dumitru a afirmat vineri că, raportat la PIB, impactul de peste 2 miliarde lei are o pondere de 0,3-0,4%, o sumă “deloc de neglijat”.

    “La nivel anual, Ministerul de Finanţe spune că impactul este undeva în jur de 500-600 milioane lei, după calculele noastre, într-un scenariu conservator, discutăm de cel puţin 2 miliarde de lei”, a spus Dumitru după conferinţa “Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?”, organizată de Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa pe tranzacţii financiare ar putea fi introdusă din 2016. Proiectul este sprijinit de 11 ţări euro

     Ministrul francez al Finanţelor, Michel Sapin, a declarat că detaliile ar putea fi prezentate până la sfârşitul acestui an, iar noua taxă ar putea intra în vigoare la începutul lui 2016.

    “O masă critică” s-a dezvoltat cu sprijinul mai multor ţări, printre care Franţa, Germania, Italia şi Spania, a afirmat Sapin la Bruxelles, după şedinţa de luni a miniştrilor Finanţelor din zona euro, potrivit Bloomberg.

    Oficialii europeni lucrează de mai mult de un an la taxa pe tranzacţii financiare, propunere sprijinită de 11 state din zona euro, deşi proiectul a picat la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Până în prezent, cele 11 ţări participante au continuat să-şi afirme angajamentul pentru introducerea unei astfel de taxe, fără a reuşi însă să cadă de acord asupra modului în care va funcţiona.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta spune că Jiru a fost propus de o lună la conducerea CEC, dar este aşteptat acordul lui Cinteză

    “Propunerea este făcută de ministrul Finanţelor de o lună şi aşteaptă avizul Băncii Naţionale, al domnului Cinteză. Jiru a mai fost preşedinte al aceleiaşi bnci, şi vicepreşedinte deci sunt convins că va lua avizul, dar este o procedură şi nu vreau să intru în curtea altora”, a spus Ponta la România TV.

    La jumătatea lunii aprilie, premierul declara că o soluţie de înlocuire a lui Radu Gheţea la conducerea CEC poate fi găsită în acea săptămână, având în vedere că acesta are un contract care expiră abia la anul şi trebuie găsită o soluţie prin care banca să nu plătească aceste despăgubiri.

    În urmă cu două luni, premierul Victor Ponta, atunci ministru interimar de Finanţe, a declarat agenţiei MEDIAFAX că l-a propus pe secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru la conducerea CEC Bank, în locul lui Radu Gheţea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro