BusinessMagazin

Tag: covid

  • Noi descoperiri despre COVID. Ce se întâmplă de fapt cu persoanele care s-au vindecat

    În timp ce oamenii de ştiinţă lucrează pe mai multe fronturi în pandemia de COVID, imunitatea dezvoltată de pacienţi rămâne o cale importantă pentru a măsura recuperarea şi rezistenţa la virus. Un studiu realizat de specialiştii „Regina Maria” arată că sub 80% dintre peroane au anticorpi detectabili

    Reţeaua de sănătate „Regina Maria” a lansat în august un studiu pentru a investiga răspunsul imun al pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, prin aplicarea informaţiilor internaţionale şi contextulizarea acestora la nivel local.

    „Memoria” organismului este un element fundamental pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, la fel cum se întâmplă cu răspunsul imun al pacienţilor în alte afecţiuni dezvoltate în urma infectării cu diferite tipuri de viruşi.

    Când vorbim despre imunitate, ne referim la posibilitatea de a genera un răspuns imun care ne protejează. Şi acest răspuns poate fi sau nu de lungă durată. Primele

    „Există agenţi patogeni care nu stimulează producţia de anticorpi şi un episod de boală nu ne asigură imunitate împotriva lor. Ei «păcălesc» sistemul imun, iar acesta nu îi detectează ca particule străine pentru ca apoi să-i elimine, aşa cum este învăţat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizează» şi reuşeşte astfel să ajungă în interiorul celulelor umane. În cazul noului coronavirus, nu se cunoaşte foarte bine mecanismul prin care invadează organismul şi, de aceea, el trebuie studiat în continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi”, declară dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical la divizia Laboratoare Clinice al reţelei medicale.â

    Intervin aşadar mai multe întrebări legate de modul în care se comportă în prezent organismul după infectarea cu noul coronavirus, cum funcţionează şi cât timp suntem protejaţi de o a doua infectare.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria a desfăşurat un studiu în perioada august – septembrie 2020, pentru a afla mai multe despre impactul virusului asupra unei persoane care s-a vindecat de infecţie, prin urmărirea răspunsului imun al pacienţilor afectaţi de virus.

    Studiul s-a realizat în Bucureşti, Cluj, pe un număr de 239 de pacienţi testaţi pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie.

    „Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării Pacienţii care au făcut parte din studiul Regina Maria au fost testaţi pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceştia au avut forme uşoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici”, se arată într-un comunicat transmis luni.

    „Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceştia sunt de tip IgM şi sunt produşi în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu <inamicul>, în acest context cu virusul COVID-19, şi de tip IgG, produşi după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescenţă. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele şi sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi („o armată de soldaţi bine instruiţi să recunoască un anumit tip de inamic şi să lupte cu el“)”, completează dr. Andreea Alexandru.

    Specialiştii spun că, pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creşte, scade numărul pacienţilor care prezintă anticorpi.

    Pacienţii testaţi în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienţii stestaţi în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obţină un rezultat negativ.

    Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienţi.

  • Europa de Est depăşeşte pragul de 5 milioane de cazuri de COVID-19

    Numărul cazurilor de coronavirus din Estul Europei a trecut de 5 milioane sâmbătă, anunţă Reuters, în timp ce guvernele din întreaga Europă iau măsuri pentru a încerca să limiteze cazurile în creştere.

    Regiunea, care cuprinde Belarus, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Moldova, România, Rusia, Slovacia şi Ucraina, are cel mai mare număr de cazuri raportate COVID-19 din Europa.

    Europa de Est a raportat peste 82.000 de cazuri într-o singură zi, în medie, în ultima săptămână, şi a înregistrat în medie peste 1.500 de decese zilnic.

    Rusia, Polonia şi Ucraina sunt printre primele 20 de ţări cu cele mai multe cazuri din lume.

    O creştere recentă a cazurilor a făcut ca Rusia să depăşească pragul de 2 milioane de cazurri, ceea ce o situează după Statele Unite, India, Brazilia şi Franţa în ceea ce priveşte totalul infecţiilor. Autorităţile nu au impus o carantină generală, aşa cum au făcut la începutul acestui an, şi au preferat măsuri regionale specifice.

    Până în prezent, Europa a raportat peste 15 milioane de cazuri de COVID, devenind astfel regiunea cu cel mai mare număr de cazuri. A înregistrat peste 346.000 de decese, a doua cea mai mare valoare din lume pe regiuni, după America Latină, potrivit unui bilanţ al Reuters.

  • Carantina închide mallurile pentru a doua oară. Centrul comercial Vivo! din Constanţa îşi suspendă activitatea în weekend

    Mallul Vivo! din Constanţa, deţinut de austriecii de la Immofinanz, îşi suspendă activitatea în weekend, ca urmare a intrării oraşului în carantină. În restul săptămânii el va funcţiona cu program normal.

    Situaţia este identică celei de la Baia Mare, unde de asemenea Immofinanz deţine un mall care nu are program în weekend, după ce oraşul a intrat în carantină pe 11 noiembrie. Excepţie fac, la fel ca în perioada stării de urgenţă din primăvară, farmaciile şi supermarketurile.

    „Centrele comerciale Vivo! ale Immofinanz din Constanţa şi Baia Mare îşi suspende temporar activitatea în zilele de sâmbătă şi duminică, cu excepţia supermarketurilor şi a farmaciilor, pe fondul situaţiei de carantină din cele două judeţe. Siguranţa vizitatorilor şi a angajaţilor în centrele comerciale reprezintă prioritatea noastră şi respectăm măsurile stabilite de către autorităţile locale şi centrale”, spun reprezentanţii Immofinanz.

    În mallul Vivo! din Constanţa, supermarketul-ancoră este Auchan, iar în cel din Baia Mare este Cora.

    Cele patru centre comerciale Vivo! au fost trecute la începutul anului 2017 sub acest brand, anterior fiind cunoscute ca Polus Center Cluj, Piteşti Mall, Gold Plaza Baia Mare şi Maritimo Shopping Center. Acestea au realizat împreună o cifră de afaceri de 180 de milioane de lei anul trecut, similar cu cel precedent, însă un profit de 16 milioane de lei, de peste şase ori mai mare, potrivit unei analize ZF.

    Şi oraşe precum Sibiu, Satu Mare şi Bistriţa au intrat în carantină în ultimele zile, alături de mai multe localităţi din jurul Capitalei, printre care Berceni, Chiajna, Bragadiru, pe fondul numărului foarte mare de cazuri de infectare cu coronavirus.

    Prima jumătate a anului 2020 a fost cea mai dificilă din istoria de 20 de ani a pieţei locale de retail modern, în condiţiile în care autorităţile au decis la finalul lunii martie suspendarea activităţii pentru toate magazinele considerate neesenţiale care îşi desfăşoară activitatea în centre comerciale, ca măsură de prevenţie pentru stoparea extinderii pandemiei Covid-19. Începând cu 15 iunie, activitatea comercială a fost reluată treptat.

     

  • OMS nu recomandă Remdesivirul în tratarea pacienţilor cu COVID-19

    Remdesivirul, medicamentul produs de Gilead, nu este recomandat pacienţilor spitalizaţi cu Covid-19, indiferent de cât de bolnavi sunt, deoarece nu există dovezi că îmbunătăţeşte supravieţuirea sau reduce nevoia de ventilaţie, a precizat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Recomandarea a fost publicată vineri în jurnalul britanic medical BMJ. „Grupul de cercetare a constatat lipsa dovezilor că Remdesivir are rezultatele care să conteze pentru pacienţi, cum ar fi reducerea: mortalităţii, nevoia de ventilaţie mecanică, timpul până la îmbunătăţirea clinică şi altele”, a spus ghidul.

    Recomandarea este un alt obstacol pentru medicament, care a atras atenţia la nivel mondial ca tratament potenţial eficient pentru Covid-19 în vară, după ce studiile preliminare erau promiţătoare.

    La sfârşitul lunii octombrie, Gilead şi-a redus prognoza veniturilor din 2020, invocând o cerere mai mică decât cea aşteptată şi dificultăţi în prezicerea vânzărilor de Remdesivir.

    Antiviralul este unul dintre singurele două medicamente autorizate în prezent pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19 din întreaga lume, dar un mare studiu condus de OMS, cunoscut sub numele de Solidarity Trial, a arătat luna trecută că a avut un efect redus sau deloc asupra mortalităţii sau asupra duratei spitalizării pentru pacienţii cu Covid-19.

    Medicamentul a fost unul dintre cele utilizate pentru tratarea infecţiei cu nooul coronavirus a preşedintelui american Donald Trump. Este autorizat sau aprobat pentru utilizare ca tratament Covid-19 în mai mult de 50 de ţări, inclusiv în România.

    Gilead a pus la îndoială rezultatele studiilor OMS.

    „Veklury este recunoscut ca un standard de îngrijire pentru tratamentul pacienţilor spitalizaţi cu Covid-19 în liniile directoare de la numeroase organizaţii naţionale credibile”, au precizat reprezentanţii Gilead într-o declaraţie, referindu-se la numele de marcă al medicamentului, relatează Reuters.

    „Suntem dezamăgiţi că orientările OMS par să ignore aceste dovezi într-un momentul în care cazurile cresc dramatic în întreaga lume şi medicii se bazează pe Veklury ca primul şi singurul tratament antiviral aprobat pentru pacienţii cu Covid-19”, a adăugat compania.

    Grupul OMS, Guideline Development Group, a precizat că recomandarea sa se bazează pe o analiză a dovezilor, care a inclus date din patru studii internaţionale care au implicat peste 7.000 de pacienţi spitalizaţi cu Covid-19.

    După examinarea dovezilor, s-a concluzionat că Remdesivirul, care trebuie administrat intravenos şi, prin urmare, este costisitor şi complex de administrat, nu are niciun efect semnificativ asupra ratelor de deces sau a altor rezultate importante pentru pacienţi.

    Ultimele sfaturi ale OMS vin după ce unul dintre organismele de top din lume care reprezintă medicii de terapie intensivă a anunţat că antiviralul nu ar trebui utilizat pentru pacienţii cu Covid-19 din secţiile de ATI.

    Recomandarea OMS, care nu este obligatorie, face parte din ghiduri, proiectate pentru a oferi îndrumări medicilor pentru a-i ajuta să ia decizii clinice cu privire la pacienţii aflaţi în situaţii aflate în mişcare, cum ar fi pandemia Covid-19. Orientările pot fi actualizate şi revizuite pe măsură ce apar noi dovezi şi informaţii.

    Uniunea Europeană a comandat peste 500.000 de doze în valoare de 1 miliard de euro luna trecută.

  • Coronavirus în România LIVE UPDATE 18 noiembrie: 10.269 cazuri noi şi 168 decese. Câte teste au fost prelucrate. Noul bilanţ COMPLET

    România a depăşit din nou 10.000 de cazuri de noi infecţii cu Covid-19, în 24 de ore. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, au fost înregistrate şi 168 de decese.

    Potrivit GCS, până miercuri au fost confirmate 383.743 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 261.387 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 10.269 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.207 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până miercuri, 9.429 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 168 de decese (102 bărbaţi şi 66 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 4 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 42 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 62 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

    163 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 5 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.179. Dintre acestea, 1.174 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.771.316 teste. Dintre acestea, 37.906 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 23.269 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 14.637 la cerere.

  • Aproape o treime din cazurile de Covid, înregistrate în Bucureşti, Cluj, Sibiu, Constanţa şi Ilfov

    Aproape o treime din cazurile de Covid din perioada 9-15 noiembrie au fost înregistrate în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Sibiu, Constanta şi Ilfov, arată analiza săptămânală realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    „În săptămâna 9 – 15 noiembrie, 31.9% din totalul cazurilor s-au înregistrat in Bucureşti, Cluj, Sibiu, Constanţa şi Ilfov. 30.7% din totalul deceselor au fost înregistrate în Arad, Bucureşti, Timiş, Mureş şi Sibiu”, se arată în analiză.

    Potrivit acesteia, de la începutul epidemiei, un caz din 52 a fost înregistrat la personalul medical.

    Datele mai arată că 83.1% din totalul deceselor au fost la persoane de peste 60 de ani, iar 59.2% din decese au fost la bărbaţi.

    De asemenea, 95.3% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

  • Oraşul din România care este tot mai sufocat de pandemie. Astăzi tocmai a depăşit rata de incidenţă de 9 la mia de locuitori, cea mai mare din ţară

    Oraşul Cluj-Napoca a ajuns la o rată de incidenţă a cazurilor de Covid-19 de 9,04 la mia de locuitori, potrivit datelor anunţate luni de Prefectură, în creştere de la 8,74, cât era joi. Cea mai mare incidenţă din judeţul Cluj se înregistrează însă în comuna Mintiul Gherlii, de 12,14 la mie.

    Potrivit datelor publicate luni de Prefectura Cluj, în judeţ rata de incidenţă este de 7,37 la mia de locuitori. Sătpmâna trecută, rata în judeţ era de 7,30.

    În patru localităţi, trei comune şi un oraş, rata a depăşit 10 la mie. Este vorba de oraşul Gherla (10,64) şi de comunele Chinteni (10,22), Izvoru Crişului (12,03) şi Mintiu Gherlii (12,14).

    În Cluj-Napoca, rata a ajuns luni la 9,04 la mie, în creştere de la 8,74 săptămâna trecută.

    Comuna Măguri-Răcătău din judeţ este singura în care rata de infectare este de 0.

  • Criza Covid-19: Franţa se pregăteşte de restricţii care vor fi impuse până în vara anului viitor

    Austria intră în a doua carantină, pentru două săptămâni şi jumătate, după ce cazurile cresc de 10 ori mai repede decât era anticipat. Cancelarul Sebastian Kurz a anunţat măsurile într-o conferinţă de presă la Viena sâmbătă, recunoscând că guvernul nu reuşeşte să oprească noile infecţii. 

    Premierul Franţei, Jean Castex, a anunţat că pregăteşte restricţii până în vara anului viitor. „Va trebui să trăim cu virusul pe termen lung”, a spus prim-ministrul care a precizat că strategia de luptă anti-Covid va fi prezentată până la finalul lunii noiembrie.

    „Va trebui să trăim cu virusul pe termen lung”, a declarat premierul Jean Castex sâmbetă, cotidianului Le Monde. El a anunţat că specialiştii lucrează la „reguli” pentru ţară până la sosirea unui vaccin împotriva coronavirusul.

    „Atât timp cât nu vom avea vaccin, trebuie să oferim perspective asupra regulilor jocului,” a mai spus Jean Castex, care a prezentat strategia care va fi valabilă până la sfârşitul lui 2020. Următoarele restricţii ar putea fi impuse până în vara anului 2021.

    „Un lucru este sigur: întrunirile festive şi de familie din sălile de petrecere nu vor mai putea fi reluate mult timp. La fel, barurile şi restaurantele care fac, de asemenea, parte din locurile cu puternică contaminare nu vor putea fi redeschise de la 1 decembrie, spre deosebire de magazinele de jucării, de exemplu,” a explicat premierul Franţei.

    În timp ce Pfizer şi German BioNTech au anunţat luni, 9 noiembrie, că vaccinul lor are o „eficienţă de 90%” împotriva Covid-19, guvernul francez rămâne în gardă.

    „Se apropie perspectiva unui vaccin. Există proiectul Pfizer, dar şi multe altele în faza de testare. Trebuie să te pregăteşti în timp ce rămâi precaut”, a precizat premierul Castex.

    „Mi-e teamă că mulţi francezi nu se vor vaccina,” a subliniat el, în contextul în care, potrivit unui sondaj publicat de Ipsos în septembrie, Franţa se află printre ţările în care intenţia de a utiliza vaccinul este cea mai scăzută.

  • Peste 10 milioane lei amenzi într-o săptămână pentru cei care nu au respectat măsurile anti-COVID-19

    Aproape un milion de persoane şi zeci de mii de firme au fost verificate în ultima săptămână  de autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus. Au fost date amenzi în valoare de pete 10 milioane de lei.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, împreună cu autorităţile locale, au verificat, în ultima săptămână, 57.947 de operatori economici, 3.275 de operatori transport persoane, 99.341 locaţii ale obiectivelor de interes, precum restaurante şi terase tip autoservire, şi 865.463 persoane.

    Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), au fost aplicate 66.821 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 10.419.512 lei.

    Cele mai multe amenzi, 63.081 dintre ele, în valoare de 8.876.347 lei, s-au aplicat pentru nerespectarea măsurilor de asigurare a rezilienţei comunităţilor.

    Alte 4.312 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.541.740 lei, s-au aplicat pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, iar 68 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 165.975 lei, pentru fapte de natură economică în context COVID-19. Un număr de 52 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 14.500 lei, au fost aplicate pentru alte contravenţii în context COVID-19..

    Totodată, au fost întocmite 50 de dosare penale, în care sunt cercetate 54 de persoane. Dintre acestea, 45 de dosare au fost deschise pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

    MAI precizează, în comunicatul de presă transmis sâmbătă că, în perioada 6-14 noiembrie, la linia telefonică TEL VERDE au fost primite 278 de apeluri telefonice dintre care 41 confirmate, care au fost direcţionate pentru verificări la nivelul municipiului Bucureşti şi a 18 de judeţe, şi alte 137 sesizări însoţite de imagini foto/video, dintre care opt confirmate, ce au fost direcţionate pentru verificări la nivelul municipiului Bucureşti şi a 10 judeţe, fiind semnalate în special nereguli privind purtarea măştii de protecţie şi păstrarea distanţării fizice.

    La controale au participat, în medie zilnică, 6.669 de poliţişti, 4.303 de jandarmi, 166 de poliţişti de frontieră, 2.500 cadre ISU, trei cadre IGAv, un cadru IGI, 2.600 de poliţişti locali, 35 reprezentanţi ANSVSA, nouă inspectori ANPC, 25 de reprezentanţi ai structurilor Ministerului Sănătăţii, 24 de angajaţi ai Ministerului Muncii, nouă angajaţi ai Ministerului Transporturilor şi 18 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.

    Astfel de acţiuni de control vor continua, precizează sursa citată.

  • Incă un medic român renumit a murit din cauza COVID-19

    Medicul neonatolog Emilia Biber, în vârstă de 70 de ani, personalitate marcantă a neonatologiei şi pediatriei din Hunedora a murit, după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2.

    Reprezentanţii Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” din Hunedoara au anunţat, vineri, că medicul Emilia Biber a decedat, din cauza COVID-19.

    Emilia Biber, în vârstă de 70 de ani, s-a născut în judeţul Alba, a absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca şi a lucrat în Spitalul Municipal Hunedoara timp de peste 40 de ani.

    A deţinut, în ultimii ani, funcţia de medic coordonator al Compartimentului de Neonatologie din cadrul spitalului

    În anul 2018 s-a pensionat, dar a păstrat legătura strânsă cu foştii colegi.