BusinessMagazin

Tag: covid

  • 6 milioane de chinezi din „oraşul iPhone” sunt blocaţi din cauza COVID.Vineri, noi record de cazuri

    Autorităţile au ordonat locuitorilor din 8 districte din Zhengzhou, unde se află cea mai mare fabrică de telefoane iPhone din lume, să nu părăsească zona în următoarele 5 zile, construind bariere în jurul clădirilor “cu risc ridicat” şi înfiinţând puncte de control pentru a restricţiona călătoriile, relatează AFP.

    În oraş s-au înregistrat doar câteva cazuri de coronavirus.

    Ordinele vin în urma protestelor a sute de angajaţi faţă de condiţiile şi salariile de la vasta fabrică de iPhone a Foxconn.

    Tulburările din Zhengzhou au loc pe fondul unei frustrări tot mai mari a populaţiei în legătură cu politica zero Covid, care obligă autorităţile locale să impună închideri epuizante, restricţii de călătorie şi testare în masă.

    Între timp, numărul zilnic de cazuri din China a ajuns vineri la 33.000 – un record pentru această ţară.

    În Guangzhou, centrul de producţie din sud-estul ţării, milioane de oameni au primit ordin să nu-şi părăsească locuinţele fără un test COVID.

    Imagini publicate vineri pe reţelele de socializare arată locuitori din districtul Haizhu din oraş care demontează baricade şi aruncă cu obiecte în poliţiştii îmbrăcaţi în haine de protecţie.

  • China e în haos: Poliţia a bătut muncitorii iPhone care protestează, în timp ce cazurile Covid au atins un nivel record

    Poliţia chineză a bătut muncitorii care protestau împotriva condiţiilor de muncă şi a salariilor de la cea mai mare fabrică de iPhone-uri, în timp ce cazurile Covid-19 din China au atins un nou record zilnic, a raportat The Guardian.

    Mai multe videoclipuri online au arătat mii de oameni cu măşti înfruntând trupe de poliţie echipate în costume anti-Covid. Poliţia a lovit cu picioarele şi cu bâtele un protestatar după ce acesta a apucat un obiect de metal care fusese folosit pentru a-l lovi. Persoanele care au realizat imaginile au declarat că au fost filmate la faţa locului.

    Alte înregistrări video au arătat protestatari pulverizând extinctoare spre poliţie.

    Foxconn, cel mai mare asamblor de smartphone-uri şi alte produse electronice, se străduieşte să onoreze comenzile pentru iPhone 14, după ce mii de angajaţi au părăsit luna trecută fabrica din oraşul Zhengzhou, situat în centrul ţării, în urma unor plângeri privind condiţiile de muncă nesigure.

    Protestele au început marţi, după ce angajaţii s-au plâns că firma a schimbat condiţiile de plată, potrivit unui lucrător din fabrică, Li Sanshan.

    “Foxconn a lansat oferte de recrutare foarte tentante, iar muncitori din toate colţurile ţării au venit, doar pentru a descoperi că au fost luaţi peste picior”, a declarat Sanshan.

    Foxconn a declarat joi că o “eroare tehnică” a fost responsabilă pentru confuzia legată de salarizare, oferind scuze celor afectaţi de neînţelegere.

    Protestele au loc şi pe fondul unei frustrări severe din cauza restricţiilor Covid din China, care au închis mai multe magazine şi birouri şi au limitat milioane de oameni în casele lor.

    China a raportat joi cel mai mare număr de cazuri noi de Covid, cu 31.444 de noi infecţii.

    În timp ce numărul de cazuri şi decese este relativ scăzut în comparaţie cu cel al altor ţări, Partidul Comunist Chinez rămâne angajat în strategia “Covid zero”, care are ca scop izolarea fiecărui caz şi eliminarea completă a virusului.

    Miercuri, guvernul a ordonat izolarea efectivă a mai multor cartiere din Zhengzhou, locuitorii din centrul oraşului neavând voie să plece decât dacă au un test Covid negativ şi permisiunea autorităţilor.

    Restricţiile, care vor dura cinci zile începând de vineri la miezul nopţii, afectează peste şase milioane de persoane – aproximativ jumătate din populaţia oraşului.

    Guvernul încearcă să limiteze ultimul val de infecţii fără a împune măsuri care să zdruncine economia, aşa cum a făcut la începutul anului 2020. Tacticile sale includ “managementul în circuit închis”, în cadrul căruia muncitorii trăiesc în fabricile lor fără niciun contact cu exteriorul.

  • China introduce noi restricţii COVID în marile oraşe, în timp ce tensiunile de la fabrica Apple au degenerat în violenţe şi au sporit îngrijorările legate de economie

    Autorităţile chineze au impus miercuri mai multe restricţii pentru a ţine în frâu creşterea rapidă a infecţiilor cu COVID-19, sporind îngrijorarea investitorilor cu privire la economie. Tulburările care au loc la cea mai mare fabrică de iPhone din lume au evidenţiat preţul social şi financiar al acestor restricţii.

    Autorităţile din oraşe mari precum capitala Beijing şi centrul financiar Shanghai au închis mall-uri şi parcuri şi au impus limite privind circulaţia persoanelor care sosesc din alte părţi, în condiţiile în care infectările s-au apropiat de maximele record înregistrate în aprilie.

    Măsurile diminuează speranţele că ţara va atenua semnificativ politica sa privind coronavirusul.

    „Deşi există puţine perspective ca autorităţile să opteze pentru a face un pas înapoi de la politica zero-COVID în timpul iernii, există un risc semnificativ ca eforturile de limitare să eşueze”, au scris analiştii de la Capital Economics. Un astfel de eşec ar putea duce la mai multe blocaje care ar provoca daune fără precedent economiei, au adăugat analiştii.

    Restricţiile COVID din China, cele mai stricte din lume, au alimentat nemulţumirea în întreaga ţară şi au afectat producţia economică, inclusiv la Foxconn, cel mai mare furnizor de iPhone al Apple Inc.

    Miercuri, scene transmise în direct pe reţelele de socializare au arătat persoane care se descriau ca fiind muncitori de la Foxconn dărâmând bariere şi luptându-se cu autorităţile în costume de protecţie, scandând „daţi-ne salariul”. Violenţele urmează unor săptămâni de tulburări în care zeci de angajaţi au părăsit fabrica din cauza controalelor COVID. Incidente asemănătoare au avut loc la fabrici din oraşul Guangzhou în sudul ţării.

    Chiar dacă cifrele privind epidemia sunt scăzute în comparaţie cu standardele globale, China a rămas la abordarea zero-COVID, o politică autorizată de preşedintele Xi Jinping, despre care oficialii susţin că „salvează vieţi şi împiedică sistemul medical să fie copleşit. În ultimele 24 de ore, în China au existat 28.883 de noi cazuri COVID, potrivit datelor oficiale.

    În Shanghai, un oraş de 25 de milioane de locuitori care a fost închis timp de două luni la începutul acestui an, cea mai importantă asociaţie auto din China a anunţat miercuri că va anula cea de-a doua zi a Summitului privind dezvoltarea industriei auto din străinătate, din cauza îngrijorărilor legate de COVID.

    De asemenea, autorităţile din Shanghai au anunţat noi restricţii privind sosirile, în timp ce Chengdu, cu 428 de cazuri marţi, a devenit cel mai recent oraş care a anunţat teste în masă.

    Marile centre de producţie Chongqing şi Guangzhou au înregistrat în mod constant un număr ridicat de infecţii timp de câteva zile, reprezentând cea mai mare parte a numărului de cazuri din China.

    Investitorii sunt îngrijoraţi că ultimul val de infectări ar putea încetini redeschiderea economică. Mulţi analişti spun că o redeschidere semnificativă este puţin probabilă înainte de martie sau aprilie.

    „Următoarele săptămâni ar putea fi cele mai grele în China de la primele săptămâni ale pandemiei, atât pentru economie, cât şi pentru sistemul de sănătate”, au precizat analiştii de la Capital Economics.

  • Infecţiile COVID în China, cea mai mare creştere de la sfârşitul lunii aprilie

    China a raportat sâmbătă cel mai mare număr de noi infecţii COVID de la sfârşitul lunii aprilie, la o zi după ce Beijingul a relaxat restricţiile, introducând inclusiv carantina mai scurtă.

    Măsurile stricte s-au dovedit a fi o povară pentru a doua economie ca mărime din lume, perturbând activitatea industrială şi frustrând rezidenţii cu blocaje, carantine, testări frecvente şi întreruperi ale călătoriilor.

    Comisia Naţională de Sănătate a raportat 11.950 de noi infecţii cu COVID-19 pentru ziua precedentă, dintre care 1.504 au fost simptomatice şi 10.446 asimptomatice, faţă de 10.729 de cazuri noi cu o zi înainte – 1.209 infecţii simptomatice şi 9.520 asimptomatice.

    Investitorii au fost încurajaţi de restricţiile mai uşoare de vineri, printre care o carantină mai scurtă pentru călătorii care sosesc în ţară şi pentru cei care sunt în contact strâns cu persoanele infectate. Acestea au fost reduse cu două zile, ajungând la un total de opt, primele cinci zile fiind petrecute într-o unitate centralizată.

    De asemenea, China va înceta să mai încerce să identifice contactele “secundare”, o practică care a vizat mulţi locuitori din mediul urban în eforturile de depistare a contactelor după ce a fost descoperit un caz, identificând în continuare contactele apropiate.

    Guangzhou, o metropolă sudică de aproape 19 milioane de locuitori care a pus sub izolare câteva districte, a raportat 3.180 de infecţii transmise local pentru vineri, în creştere de la 2.583 cu o zi înainte.

    Beijing, capitala, a raportat 68 de cazuri simptomatice şi 48 asimptomatice, faţă de 64 de cazuri simptomatice şi 54 asimptomatice în ziua precedentă.

    Într-o notă publicată vineri de televiziunea publică CCTV, agenţia guvernamentală pentru sănătate a anunţat mai multe măsuri de relaxare. Pe lângă scurtarea carantinei, “actorii economici importanţi” şi membrii “delegaţiilor sportive” vor fi scutiţi de carantină dacă rămân într-o “bulă” sanitară pe durata şederii lor. De asemenea, se va renunţa la regula potrivit căreia zborurile internaţionale către China erau anulate timp de una sau două săptămâni în cazul descoperirii, la sosirea zborurilor anterioare, a unui număr considerat prea mare de persoane infectate la bordul lor.

  • Premieră mondială. China lansează primul vaccin inhalabil COVID

    Shanghai a introdus deja săptămâna aceasta noul tip de vaccin împotriva COVID-19, care se inhalează în loc să fie injectat, relatează Reuters.

    Autorităţile de reglementare chineze au aprobat vaccinul, produs de firma farmaceutică chineză CanSino Biologics, pentru a fi utilizat ca doză de rapel în septembrie.

    Iar acum, primele persoane încep să primească vaccinul, care este inhalat prin gură dintr-un recipient care arată ca o ceaşcă de cafea.

    “Prima linie de apărare a organismului nostru este membrana mucoasă a sistemului respirator. Vrem ca aceasta să fie stimulată direct pentru a îmbunătăţi imunitatea şi folosirea vaccinului inhalat face acest lucru”, a declarat pentru Reuters Dr. Zhao Hui, medic-şef la Shanghai United Family Hospital Pudong.

    La rândul său, Erwin Loh, director medical la St. Vincents Health Australia, a declarat că apariţia vaccinurilor inhalate este importantă nu numai datorită potenţialului de a proteja împotriva infecţiilor, ci şi pentru că ar putea reduce numărul persoanelor care ezită să se vaccineze: “Există o proporţie mare de persoane care ezită să se vaccineze pentru că au fobia acelor”.

    Creşterea gradului de vaccinare este vitală pentru China, care rămâne un caz izolat la nivel mondial, deoarece păstrează politica “zero-COVID”, care vizează eliminarea focarelor.

    Shanghai, care nu a raportat niciun caz nou de coronavirus simptomatic transmis pe plan intern pentru data de 27 octombrie şi are 11 cazuri asimptomatice locale, este în continuare într-o semi-închidere cu impact asupra clădirilor rezidenţiale şi a întreprinderilor.

    Potrivit datelor oficiale ale guvernului chinez, peste 90% din populaţia sa a fost vaccinată.

  • România va plăti peste 1 miliard de euro pe zeci de milioane de doze de vaccin împotriva Covid

    România urmează să mai primească în acest an aproape 20 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID 19, deşi până în septembrie au fost folosite doar 16,9 milioane de doze dintr-un total de peste 94 de milioane achiziţionate. Valoarea totală a dozelor de vaccin depăşeşte 1 miliard de euro.

    De la începerea campaniei de vaccinare împotriva COVID 19 în România şi până în prezent, doar puţin peste 16,8 milioane de doze au fost folosite pentru imunizarea românilor, dintr-un total de peste 94 de milioane achiziţionate de statul român conform memorandumurilor succesive semnate de miniştrii Sănătăţii.

    Potrivit documentelor consultate de MEDIAFAX, România trebuie să mai primească anul acesta 11,2 milioane de doze Pfizer, în valoare de 1,075 miliarde lei, 4,5 milioane de doze Moderna şi 3,6 milioane de doze Johnson&Johnson, iar în 2023 alte 19,5 milioane doze Pfizer, în valoare de 1,982 miliarde lei.

    Pe 27 decembrie 2020 Ministerul Sănătăţii achiziţionează 4,2 milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech. Acestea se adaugă celor 32,1 milioane doze vaccin AstaZeneca, Moderna, Johnson&Johnson, Pfizer/BioNTech, pe care România le achiziţionase deja.

    După trei luni, pe 10 martie 2021, România a mai cumpărat încă 8 milioane de doze, din acelaşi vaccin Pfizer/BioNTech. Motivul invocat pentru necesitatea acestor achiziţii succesive era interesul românilor pentru imunizarea cu vaccinul produs de această firmă, precum şi reticenţa populaţiei la alte vaccinuri.

    În totală contradicţie cu justificarea achiziţiilor anterioare, pe 18 martie 2021, se decide să achiziţioneze încă 6,4 milioane de doze de vaccin de la Moderna, la un preţ de 151.500.000 euro. La această dată, din cele 3,4 milioane de doze Moderna achiziţionate deja de statul roman, nici măcar 1 milion de doze nu fuseseră utilizate până atunci în campania de imunizare împotriva COVID-19.

    Guvernul a aprobat pe 15 aprilie 2021 un alt memorandum care invoca <necesitatea> cumpărării a încă alte 4,3 milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech.

    În prezent, peste 8 milioane de doze AstraZeneca au expirat deja în depozitele producătorului. Costul dozelor expirate se ridică la peste 75 de milioane de lei, la care se adaugă alte 156.000 de lei pentru distrugerea lor, bani pe care tot statul român trebuie să-i plătească.

    „450.000 doze de Moderna din lotul suplimentar comandat de Voiculescu au fost donate de Mihăilă Coreei de Sud, aproape un milion de doze de vaccin Moderna au fost vândute Germaniei de actualul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rafila. Alt million din acelaşi lot comandat de Vlad Voiculescu, expiră în depozite, iar statul român nu a mai găsit niciun cumpărător pentru ele”, spun surse din MS pentru MEDIAFAX.

    Potrivit surselor citate, comenzile pentru milioanele de doze de vaccin împotriva Covid-19 care expiră acum în depozite au fost semnate de miniştrii USR Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă

    Conform datelor oficiale, pe data de 13 mai 2021 România avea cumpărate deja 55 de milioane doze de vaccin, din care administrase populaţiei doar 6.409.083 de doze.

    Potrivit datelor oficiale, săptămâna trecută (03-09 octombrie 2022) doar 1.140 de români s-au vaccinat. Vaccinurile folosite au fost cele de Pfizer/BioNTech şi Johnson&Johnson, nici un român nu a optat pentru vaccinurile produse de Moderna sau AstraZeneca. Totalul dozelor administrate de la începutul campaniei de vaccinare în România se ridică la 16.896.277 doze. Totalul dozelor achiziţionate de statul român este de 94.318.232 doze.

    Parchetul european confirmă, vineri, că desfăşoară o investigaţie privind achiziţia de vaccinuri anti-COVID în Uniunea Europeană, ca urmare a „interesului public extrem de ridicat”.

    „EPPO confirmă că are în curs de desfăşurare o investigaţie cu privire la achiziţia de vaccinuri COVID-19 în Uniunea Europeană. Această confirmare excepţională vine ca urmare a interesului public extrem de ridicat”, se precizează într-un anunţ postat pe pagina Facebook a instituţiei.

    Parchetul european precizează că nu vor fi făcute publice alte detalii în această etapă.

  • Jurma: Săptămâna trecută am ieşit formal din valul 6, însă pandemia nu s-a terminat

    „Nu trebuie să uităm că valul 6 este doar primul val de vară prin care a trecut România de la debutul pandemiei. Ieşirea timpurie din valul 6 lasă loc pentru un val de toamnă şi e posibil să asistăm la tranziţia către un nou stadiu al pandemiei cu 3 sau chiar 4 valuri pe an”, susţine medicul într-o postare pe Facebook.

    Aceata arată că valul 6 este cel mai lent dintre ultimele 4 valuri, dar se încadrează în cele 3 luni tipice (80-90 zile) ale unui val COVID-19.

    Octavian Jurma susţine că valul 6 a acumulat oficial apoximativ 350.000 de cazuri noi, aproape identic cu valul 3-Alpha, dar la un număr mult mai scăzut de teste.

    „Valul 7 poate debuta la finalul lunii octombrie sau începutul noiembrie în funcţie de momentul în care versiunile dominante din noile generaţii vor ajunge în ţară. Dintre acestea, versiunile BA.4.6, BQ.1.1, BA.2.3.20 şi BA.2.75.2 sunt cele mai infecţioase în acest moment, însă la nivel global asistăm la un fenomen unic de convergenţă spre anumite mutaţii avantajoase, dublată de o divergenţă care produce numeroase variante într-un timp tot mai scurt. Dintre noile generaţii de viruşi, până acum doar versiunile BA.2.75 <Centaurus> şi BA.4.6 au fost confirmate în România în august”, susţine Jurma.

    Acesta mai arată că cea mai importantă măsură de protecţie este vaccinarea cu noile versiuni ale vaccinului anti-COVID, la care se adaugă măsurile familiare, de bun simţ, care definesc noua normalitate în pandemie: testarea, masca în spaţiile publice închise, distanţarea, igiena şi calitatea aerului.

  • Rafila: România a distrus până acum 3 milioane de doze de vaccin anti-COVID. Alte 3 milioane expiră

    România a distrus până acum 3 milioane de doze de vaccin anti-COVID, iar alte 3 milioane expiră până la sfârşitul acestui an, declară ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. Serurile nu pot fi donate, deoarece mecanismul COVAX nu primeşte varianta actuală a vaccinurilor. 

    Întrebat, duminică seara, la Antena 3, despre declaraţia unui oficial OMS, care a avertizat ţările bogate că vor avea „mâinile pătate de sânge” dacă renunţă la lupta împotriva COVID, Rafila a spus că acesta se referea la ţările care nu au posibilitate de diagnostic şi de tratament pentru pacienţi.

    „În ceea ce priveşte vaccinarea, sigur că acolo este o discuţie puţin mai largă, pentru că – noi suntem într-o astfel de situaţie – vrem să donăm, de exemplu, vaccinurile pe care le avem în stoc sau o parte din ele, iar Mecanismul Naţiunilor Unite nu mai primeşte în acest moment varianta actuală a vaccinului”, a spus Rafila.

    Întrebat ce face România cu aceste doze, ministrul Sănătăţii a răspuns: „sincer să fiu, deocamdată le păstrăm în limita valabilităţii. Probabil că până la sfârşitul acestui an aproape 3 milioane de doze care vor expira”.

    Rafila a precizat că una e să fie distrusă o cantitate mică de vaccinuri, şi alta e să fie distruse milioane de doze: „cred că e o problemă la care ar trebui să ne gândim mai mult”.

    Întrebat, mai departe, cât a pierdut România pe banii daţi pe vaccinuri care nu mai folosesc la nimic acum, Rafila a răspuns: „Până acum cred că au fost distruse vreo 3 milioane de doze şi probabil alte 3 milioane de doze vor expira până la sfârşitul acestui an. E o socoteală complicată, pentru că trebuie să adun şi dozele care sunt încă în stoc şi pe care nu le-am folosit şi e puţin probabil să le folosim. În stoc cred că mai avem vreo 7, 8 milioane în momentul de faţă şi cu celelalte despre care v-am spus ajungem probabil la o la o cifră consistentă. Dacă discutăm de vreo 15 milioane de vaccinuri, sigur sunt 100 – 200 de milioane de euro. Nu pot să vă spun exact, pentru că nu ştiu exact”.

  • Oficial OMS: Veţi avea mâinile pătate de sânge dacă renunţaţi la lupta împotriva COVID

    „Veţi avea mâinile pătate de sânge dacă renunţaţi la lupta împotriva COVID”, avertizează naţiunile bogate un oficial OMS. 

    Dacă naţiunile bogate consideră că pandemia s-a încheiat, ar trebui să ajute ţările sărace, a declarat pentru Reuters un înalt oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Consilierul principal al OMS, Bruce Aylward, a avertizat că naţiunile mai bogate nu trebuie să facă un pas în spate în abordarea COVID ca problemă globală acum, în faţa viitoarelor valuri potenţiale de infecţie.

    În ultimele săptămâni, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că se întrevede sfârşitul pandemiei, iar preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că pandemia s-a încheiat.

    “Când îi aud spunând: <Ei bine, ne simţim atât de bine aici>, mă gândesc: <Minunat, acum chiar ne puteţi ajuta să facem ca restul lumii să se descurce>”, a spus Aylward.

    Aylward a declarat că grupul pe care îl coordonează, care se concentrează pe accesul echitabil la vaccinurile, tratamentele şi testele COVID-19 în întreaga lume, nu este încă pregătit să iasă din faza de urgenţă a pandemiei şi că ţările trebuie să fie pregătite şi să aibă tratamente pentru orice valuri viitoare de infecţie.

    “Dacă vă culcaţi acum şi acest val ne loveşte peste trei luni… Veţi avea mâinile pătate de sânge “, a spus el.

    El a subliniat, de asemenea, că Biden a avut dreptate pe plan intern, deoarece Statele Unite au un acces bun la toate mijloacele COVID. De asemenea, nu şi-a redus angajamentul global de a lupta împotriva COVID, a adăugat el.

  • OMS, îngrijorată de cazurile COVID din Ucraina. Penurie de oxigen şi griji din cauza poliomielitei

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii se aşteaptă ca valul COVID-19 în Ucraina să atingă vârful în octombrie, ceea ce ar putea aduce spitalele aproape de pragul de capacitate, a declarat luni directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Reuters.

    “Observăm acum o creştere a numărului de cazuri de COVID-19 în Ucraina. Estimăm că transmiterea ar putea atinge un vârf la începutul lunii octombrie, iar spitalele s-ar putea apropia de pragul lor de capacitate”, a declarat Ghebreyesus la conferinţa Comitetului Regional al OMS pentru Europa, desfăşurată la Tel Aviv.

    “Se preconizează o penurie de oxigen, deoarece principalele surse de aprovizionare se află în părţile ocupate ale ţării”, a spus el.

    Oxigenul este esenţial pentru pacienţii cu o serie de afecţiuni, inclusiv COVID-19 şi pentru cei cu alte boli critice care provin din complicaţii ale sarcinii, naşterii, septicemiei, etc.

    Invazia Rusiei în Ucraina din februarie a avut un impact major asupra asistenţei medicale, OMS confirmând peste 500 de atacuri asupra infrastructurii sanitare din această ţară, soldate cu aproximativ 100 de decese.

    Ghebreyesus a spus că războiul ar putea creşte răspândirea poliomielitei.

    “Suntem, de asemenea, profund îngrijoraţi de potenţialul de răspândire internaţională a poliomielitei din cauza deficienţelor în acoperirea vaccinală şi a mişcărilor masive de populaţie legate de război”, a spus el.

    Ucraina are o acoperire vaccinală scăzută atât pentru COVID, cât şi pentru poliomielită, o boală infecţioasă care afectează în principal copiii şi care poate provoca paralizie şi poate ucide în cazuri rare.

    Două cazuri de poliomielită au fost raportate în Ucraina în 2021.

    În acest an, Israelul, Marea Britanie şi SUA au raportat cazuri de transmitere a poliomielitei în marile oraşe, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la răspândirea mai largă a infecţiei.