Cateva sute de bucuresteni, de toate varstele, au raspuns deja
invitatiei primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, si au
venit de la prima ora sa vada Pasajul Basarab. Primarul Sorin
Oprescu i-a invitat pe bucuresteni sa vina, sambata, de la ora
10.00, pe Pasajul Basarab si sa participe la o parada prilejuita de
inceperea vacantei. “Pasajul nu-i al lui Oprescu, nu e al
politicienilor, este al bucurestenilor si pe acestia ii invit maine
(sambata, n.r.) sa-l vizite. Ii asigur ca merita, las oamenii sa
judece cu o zi inainte de deschiderea traficului auto”, a spus,
vineri, primarul general, care a anuntat ca Pasajul Basarab va fi
deschis traficului auto incepand de duminica, ora 6.00. Pietonii
pot urca pe Pasajul Basarab numai din rampele de pe Soseaua Nicolae
Titulescu si Bulevardul Vasile Milea, acestia putand merge doar pe
un singur fir, pe sensul dinspre Soseaua Nicolae Titulescu spre
Bulevardul Vasile Milea. Traversarea pietonilor de pe trotuare pe
rampele pasajului se face sub protectia organelor de ordine.
Tag: infrastructura
-
Pasajul Basarab se deschide duminica la ora 6.00 traficului auto
-
Boagiu: Asiguram bilete la business class pentru firmele straine care nu isi respecta contractele
Boagiu a declarat, intr-o conferinta de presa la Husi, ca
“debandada din implementarea contractelor pe constructii de
drumuri, cai ferate si cai navale in Romania trebuie sa se
opreasca”. “Prin noile contracte toti constructorii sunt obligati
sa aiba grafice de executie cu sase termene intermediare.
Nerespectarea unuia dintre ele atrage dupa sine o penalizare de
500.000 de euro, iar pentru fiecare zi de intarziere o suplimentare
de 0,1 la suta pe zi din valoarea contractului. In momentul in care
se ajunge la o valoare de 15 la suta din contract, atunci acesta se
reziliaza. Stiu ca nu a placut acest lucru, nici rezilierile care
au fost pana acum si nici penalitatile care le-am aplicat, de 40 de
milioane de euro in ultimele zile pentru constructorii de drumuri
si inca 24 de milioane de euro pentru firma care executa
reabilitarea caii ferate de pe Valea Prahovei. Nu place nimanui,
dar debandada din implementarea contractelor pe constructii de
drumuri, cai ferate si cai navale in Romania trebuie sa se
opreasca”, a afirmat Anca Boagiu. -
Noul motto al regilor asfaltului: “Si drumurile mici aduc profituri mari”
Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a scos la
licitatie 183 de kilometri de autostrazi, a venit randul
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) sa atraga
constructorii in concurs. Dupa ce a lansat spre licitatie 20 de
pachete de drumuri judetene si locale din toate judetele tarii,
calculele MDRT nu au iesit chiar asa cum erau prevazute initial.
Dar s-au mentinut aproape. Astfel, din cei 10.000 de kilometri de
sosele, anuntati cu surle si trambite ca vor fi reabilitati sau
modernizati in urma cu cateva luni, au fost licitati doar 8.600, al
caror cost total este estimat la 2,6 miliarde de euro fara TVA. Cu
alte cuvinte, lucrarile prin care un kilometru de drum judetean sau
comunal va fi reparat vor costa, in medie, aproximativ 302.000 de
euro. Mult, putin?Potrivit standardelor de cost publicate de Ministerul
Dezvoltarii, modernizarea unui kilometru de drum comunal ar trebui
sa coste circa 165.000 de euro fara TVA, reabilitarea unui
kilometru de drum judetean – 274.000 de euro, in timp ce
modernizarea unui kilometru de drum judetean ar trebui sa coste
330.000 de euro. Daca luam in calcul si faptul ca din cei 8.600 de
kilometri scosi la licitatie, doar 1.700 de kilometri sunt sosele
judetene, restul fiind drumuri de interes comunal sau local,
rezulta ca acest program ar fi trebuit sa coste cel mult 1,7
miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin care iau in
calcul si standardele de cost. Ramane insa de vazut daca
constructorii vor depune oferte de pret mai mici, asa cum s-a
intamplat in cazul celor 183 de kilometri de autostrazi licitati
anul acesta, pentru care ofertele castigatoare valoreaza, insumat,
1 miliard de euro, fata de 1,4 miliarde de euro, cat estimase
initial Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
Proiectul celor 10.000 de kilometri (din care au ramas 8.600)
face parte din Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
care va cuprinde, de asemenea, si modernizarea satului romanesc,
dar si realizarea sistemului de canalizare, epurare a apelor uzate
si alimentare cu apa a localitatilor.Ce este cu adevarat interesant insa la acest program al
drumurilor judetene sI locale este faptul ca difera de clasicele
proiecte licitate de stat, in sensul ca cei care vor castiga
contractele, fie ei constructori romani sau straini, vor fi nevoiti
sa-si finanteze singuri lucrarile timp de circa doi ani, pana in
2013.
Parerile sunt impartite in breasla constructorilor: desi acestia
par a fi dezavantajati de faptul ca vor primi bani pentru lucrari
abia din anul 2013, sunt si firme de profil care sunt dispuse sa
accepte si un astfel de compromis, mai ales ca, in ultimii doi ani,
piata constructiilor s-a redus cu circa 40%, iar constructorii au
nevoie de proiectele licitate de stat ca de aer. Spre exemplu,
Costel Casuneanu, unul dintre regii asfaltului din Romania, ce
controleaza firma PA&CO International, si-a aratat
disponibilitatea pentru acest program, spunand in primele luni ale
anului, cand pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice a aparut
primul anunt de intentie privind licitatiile MDRT, ca il
intereseaza si aceasta varianta, “chiar daca investitiile se fac,
initial, pe banii constructorilor”. -
Compania de Drumuri a semnat contracte de 693 mil. euro pentru autostrazi de pe Coridorul IV
Astfel, asocierea romano-italiana Spedition
UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di Costruzioni va proiecta si
executa primul lot de zece kilometri al sectorului de autostrada
Timisoara-Lugoj, pentru 63,62 milioane euro. Atribuirea
contractului a fost contestata de mai multe consortii, formate din
firme din Romania si din strainatate. Asocierea romano-portugheza
Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct va
proiecta si executa primul lot si drumul de legatura al tronsonului
de autostrada Nadlac-Arad, pentru 115,8 milioane euro. Lotul al
doilea al acestui segment va fi proiectat si executat de compania
germana Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane
euro. -
Berceanu: Autostrada Transilvania nu reprezinta o prioritate pentru Romania
Directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Vest (ADR S-V)
Oltenia, Marilena Bogheanu, a afirmat marti la o intrunire a CND,
ca in judetele din Transilvania, prin Strategia Nationala de
autostrazi si drumuri expres, au fost prevazute sa treaca mai multe
coridoare europene, beneficiind astfel de constructia de
infrastructura rutiera. “Vreau sa va spun ca ne comparam cu alte
regiuni care, oricum, erau mai dezvoltate ca noi si stiti mult mai
bine ca mine ca in strategia Nationala de Autostrazi si Drumuri
Expres trec foarte multe coridoare europene prin Transilvania, dar
nu mai continuu pentru ca se intelege ce vreau sa spun”, a declarat
Marilena Bogheanu. -
16 statii de cale ferata vor fi modernizate cu peste 280 milioane euro
Lucrarile vor fi finantate din fonduri nerambursabile alocate de
Comisia Europeana, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, si
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si
Infrastructurii. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea
statiilor de cale ferata din Giurgiu, Alexandria, Slatina,
Ramnicu-Valcea, Pitesti, Resita Sud, Sfantul Gheorghe, Targu Mures,
Zalau, Bistrita, Piatra-Neamt, Botosani, Vaslui, Braila, Calarasi
si Slobozia. -
Inceperea lucrarilor la Nabucco, amanata pentru 2013. Primele livrari de gaze vor fi in 2017
“Nabucco Gas Pipeline International GmbH anunta revizuirea
calendarului proiectului Nabucco. Acesta se modifica ca rezultat
direct al schimbarilor legate de calendarul aprovizionarilor cu
gaze naturale din regiunea Caspica si Orientul Mijlociu (…)
Constructia este estimata sa demareze in 2013, in vederea alinierii
calendarului Nabucco cu furnizorii de gaze naturale”, se arata in
comunicatul remis de consortiu. Astfel, compania de proiect
anticipeaza ca primele livrari de gaze naturale prin gazoduct vor
avea loc in anul 2017. Anterior, lucrarile de constructie ar fi
trebuit sa inceapa in 2012, iar primul transport de gaze in
2015. -
Colas, Max Boegl si alte firme contesta licitatiile la autostrazile Timisoara-Lugoj si Orastie-Sibiu
Licitatia pentru Timisoara-Lugoj a fost castigata de asocierea
romano-italiana Spedition UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di
Costruzioni, cu o oferta de 210,36 milioane lei pentru primul lot
(10 kilometri) si de asocierea italiana Tirrena Scavi-Societa
Italiana per Condotte d’Acqua-Cossi Costruzioni, cu o oferta de
445,64 milioane lei pentru lotul doi, in lungime de peste 25
kilometri. Ambele loturi sunt contestate de consortiile Confort SA
Timisoara/Monteadriano Engenharia E Construcao, Tehnologica
Radion/Gabriel Couto/Amandio Carvalho/Lena /Rosas/Arcadis si
Construcciones Y Promociones Balzola/Rover Alcisa/Puentes din
Spania, potrivit datelor furnizate de Compania Nationala de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). -
Cum s-a transat lupta de un miliard de euro pentru 183 de kilometri de autostrada
Lupta pentru cei 183 de kilometri de autostrazi de pe Coridorul
IV paneuropean, pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
Nationale din Romania (CNADNR) i-a scos la licitatie la finalul
anului trecut, aproape s-a incheiat. Institutia a anuntat zilele
trecute numele constructorilor care au castigat contractele pentru
cele noua loturi de autostrazi si, daca nu vor exista contestatii,
lucrarile ar urma sa demareze in sase luni, iar in 2013 sa fie
finalizate. Costul la care au fost contractate este cu aproape 30%
mai mic, in medie, fata de suma de 1,4 miliarde de euro pe care
CNADNR prognozase ca o va cheltui din buzunarul propriu si din bani
europeni pentru aceste sosele.Recordul il detine consortiul format din firma romaneasca Straco
Grup, controlata de Alexandru si Traian Horpos, si din italienii de
la Studio Corona, care a venit cu o oferta de pret aproape la
jumatate: daca CNADNR estimase un cost de circa 169 milioane de
euro pentru constructia unui tronson de autostrada de 19,7
kilometri, cele doua companii s-au angajat sa realizeze lucrarile
pentru 91,8 milioane de euro. “Avand in vedere faptul ca au
participat la licitatie un numar ridicat de constructori, dar si
faptul ca a crescut numarul de participanti romani – pentru care
cheltuielile de management, spre exemplu, sunt mult mai reduse
decat in cazul companiilor straine -, costul pe kilometru a putut
scadea cu 30%”, este de parere Florin Popa, managing partner al
companiei de consultanta in constructii Vitalis Consulting.Intr-adevar, peste 100 de companii au depus, pe cont propriu sau
in consortii, 64 de oferte pentru cele noua loturi de autostrazi de
pe ruta Nadlac-Sibiu. Mai mult, numarul de intentii de participare
la licitatii a fost de patru ori mai mare decat la alte proiecte,
spuneau in februarie reprezentantii CNADNR. Doar 17 companii au
fost insa norocoase, printre care Romstrade, controlata de Nelu
Iordache, Spedition UMB si Tehnostrade (ambele controlate de
Dorinel Umbrarescu), Euroconstruct Trading ’98 (Dan Besciu si Sorin
Vulpescu), Astaldi (Italia) sau Tirrena Scavi (Italia). Foarte
putine companii au participat singure si nu in consortii la aceste
licitatii si in niciunul dintre cazuri nu a fost vorba de
constructori romani. Unele au si castigat, precum austriecii de la
Alpine si de la Strabag, care au concurat si pe cont propriu si
si-au adjudecat fiecare cate un contract de 93 milioane de euro,
respectiv 134 milioane de euro fara TVA.Sa nu ne bucuram insa ca am scapat mai ieftin. Lucrarile nu au
inceput, iar in Romania cultura suplimentarii lucrarilor este
puternic inradacinata. “Trebuie sa avem in vedere ca acestea sunt
costurile cu care s-au castigat licitatiile si nu acelea cu care se
vor finaliza lucrarile. Din experienta anilor trecuti, se poate
observa ca de obicei exista destul de multe acte aditionale”,
explica Florin Popa.Pentru a mentine o diferenta cat mai mica intre valorile
licitate si valorile finale, este nevoie de urmarirea adecvata a
proiectarii, a consultantei, a managementului de proiect, a
perioadei de executie, a calitatii, dar si a altor elemente, mai
spune reprezentantul Vitalis Consulting.CNADNR a ales sa imparta cei 183 de kilometri de autostrazi in
noua loturi, fiecare cu o lungime intre 9,5 si 27,4 kilometri. Cel
mai probabil, si lungimea redusa a tronsoanelor a permis mai multor
constructori sa participe la licitatii si a accentuat concurenta,
crede Popa: “Impartirea in mai multe loturi a acestor tronsoane
este benefica. Pentru proiecte de autostrada cu lungimi de 100 sau
200 de kilometri, spre exemplu, este vorba de un volum de lucrari
si de un efort financiar pe care si-l permit putine companii.
Numarul de companii care ar licita in acest caz ar fi probabil de
3-5 per licitatie”.Constructorii care au pierdut lupta pentru constructia celor 183
de kilometri din vestul tarii mai au la dispozitie doar saptamana
aceasta pentru a depune contestatii. Avand in vedere numarul mare
de companii care au licitat, sunt sanse mari ca si numarul de
contestatii sa fie ridicat. Ar fi bine insa ca nemultumirile sa se
rezolve repede, iar proiectul “Autostrada 2011” sa inceapa.
CITESTE
SI De ce asteapta regii asfaltului luna martie. Lupta
pentru 1,4 miliarde de euro
