“Cand am lucrat pentru BCE, am suferit de fiecare data cand
statele nu au indeplinit criteriile. Grecia a trisat pentru a intra
in zona euro si este dificil sa stim cum sa ne purtam cu trisorii
“, a declarat Issing (75 de ani) intr-un interviu. Issing, care a
venit in BCE cu un an inainte de crearea euro, in 1999, si a lucrat
in institutie pana in 2006, a avertizat joi ca Grecia nu va putea,
probabil, sa isi onoreze obligatiile financiare. Capacitatea tarii
de a-si rambursa datoriile este indoielnica, chiar daca guvernul a
aprobat un plan de accelerare a privatizarilor si noi masuri de
reducere a cheltuielilor, pentru a primi o noua transa din planul
de sustinere financiara de 110 miliarde de euro din partea UE si
FMI, aprobat anul trecut.
Tag: imprumut
-
Fost oficial BCE: Grecia a trisat pentru a intra in zona euro
-
Grecia este aproape de un nou imprumut extern, de 60 mld. euro
Grecia, cu o datorie publica de circa 143% din PIB (328,5
miliarde euro) la sfarsitul anului trecut, se confrunta cu costuri
de imprumut prohibitive si nu va reusi sa revina pe pietele
financiare anul viitor, asa cum prevede acordul incheiat cu un an
in urma cu institutiile financiare internationale pentru un
imprumut de urgenta de 110 miliarde euro. Astfel, tara va avea
nevoie de un “plan B” pentru a acoperi datoriile ajunse la
maturitate in 2012. Oficialitatile de la Atena au dezmintit marti
zvonurile ca negociaza un nou acord de finantare externa, de 60
miliarde euro , cu UE si FMI. Costurile de imprumut ale statului
elen au facut un nou salt, din cauza temerilor ca guvernul ar putea
fi nevoti sa restructureze datoria fara o noua runda de sprijin de
la UE. -
Inca 60 de miliarde de euro pentru greci
Grecia a fost prima tara din zona euro care a apelat la ajutor
financiar extern, primind anul trecut sustinere in valoare de 110
miliarde de euro. Executivul de la Atena are nevoie de 27 mld. euro
in 2012 si de 32 mld. euro in 2013.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Bancile fac risipa de energie sa-si promoveze ofertele de primavara
“Iti doresti sa redecorezi casa sau vrei o nunta de vis?! Poate
vrei sa-ti iei un laptop, o motocicleta, ceva prin casa… sau
poate vrei sa calatoresti prin lumea larga”. Asa isi imbie clientii
una dintre bancile de top din Romania. Multi dintre bancheri vin in
aceasta perioada cu oferte de creditare care de care mai tentante
constand in dobanzi mai mici, comisioane zero, “pauza” la plata
ratelor, perioade de gratie. De exemplu, la ING, romanii pot accesa
printr-un credit de nevoi personale o suma cuprinsa intre 4.000 lei
si 60.000 de lei, fara giranti, garantii ipotecare sau avans.
Perioada maxima de creditare este de 6 ani. Dobanda, care este
calculata ca suma intre o marja si rata de referinta, este
variabila si revizuibila trimestrial. Rata creditului poate fi de
maximum 50% din venit, ING acceptand un venit de minimum 750 de
lei. -
Romania a primit a patra transa de la Comisia Europeana, in valoare de 1,2 miliarde de euro
“Uniunea Europeana a virat azi (joi – n.r.) Romaniei 1,2
miliarde de euro. Eliberarea transei are loc ca urmare a evaluarii
pozitive realizata de Comisia Europeana privind implementarea
conditiilor agreate cu autoritatile romane”, se arata intr-un anunt
postat pe pagina de web a Comisiei Europene. Uniunea Europeana a
emis saptamana trecuta obligatiuni in valoare de 4,6 miliarde de
euro, cu scadenta la sapte ani, pentru a finanta programul de
sprijin destinat Irlandei si imprumutul acordat Romaniei. -
Mai avem nevoie de FMI?
De anul trecut incoace, poate chiar din vara, n-a mai fost
pentru multi o noutate ca vom avea din 2011 un acord nou cu FMI.
Bancherii si economistii pledau pentru el in aceiasi termeni in
care s-a referit presedintele Traian Basescu, zilele trecute, la
intelegerea cu FMI ce va fi oficializata la sfarsitul lui martie:
ca va fi nevoie de un nou acord, chiar si fara bani, dar care sa
poate sa asigure un “ghidaj contra derapajelor” (Lucian Anghel,
economistul-sef al BNR). Iar cand erau intrebati de starea
economiei si de perspectiva ei, toti pomeneau de acordul cu FMI ca
de un factor de echilibru, care contribuia cam la orice lucru bun
ce ni s-a intamplat sau urma sa se intample – stabilitatea cursului
de schimb, costuri de finantare acceptabile de pe piata, bunavointa
investitorilor straini si a autoritatilor europene, dornice sa vada
tarile reducand deficite si punandu-si in ordine finantele
publice.Acum, presedintele Basescu a vorbit si mai direct, spunand ca,
in afara de riscul unei noi izbucniri a crizei financiare in zona
euro, celelalte motive pentru care se incheie un nou acord sunt
nevoia de a “impiedica politicienii sa pacaleasca electoratul cu
populisme” si faptul ca statul “are nevoie de asistenta pentru a
realiza programul national de convergenta si cel de reforme in
acord cu obiectivele UE”. Sa le luam pe rand. Din punctul de vedere
al riscului de criza in zona euro, un nou acord ramane justificat,
chiar daca BNR are acum rezerve record, de 32,7 mld. euro. Romania
nu e singura tara cu o astfel de filozofie: Polonia, o tara care a
trecut exemplar de criza si asteapta pentru acest an o crestere
economica de 4%, a ales in ianuarie nu numai sa-si reinnoiasca
linia flexibila de credit cu Fondul, dar si s-o suplimenteze de la
21 la 30 mld. dolari, citand faptul ca riscurile externe pentru
economia poloneza sunt “la nivelul cel mai inalt” (ministrul de
finante Jan Vincent-Rostowski). Pana acum, Polonia n-a folosit
niciun ban din linia de credit.
Al doilea motiv invocat de presedintele Basescu este dorinta de
a evita o intrerupere brutala a cursului actual al politicii
economice de catre niste politicieni care si-ar impune o viziune
diferita, in ajunul alegerilor din 2012. Este vorba in primul rand
de o renuntare la disciplina bugetara, de la nivelul salariilor din
sectorul public si pana la pastrarea cotei unice (ca principiu si
la nivelul la care e acum). Corect este sa observam insa ca nu
numai politicienii si-au pus problema tintelor de deficit bugetar,
ci si analistii care au vazut cum s-a lungit la noi recesiunea;
ultimele declaratii ale presedintelui vorbesc deja de “speranta” ca
Romania sa reinceapa cresterea economica in trimestrul al treilea
din 2011, ceea ce inseamna inca doua trimestre pe minus.
“Amploarea consolidarii fiscale in 2011 este una dintre cele mai
mari in ansamblul noilor membri ai UE, iar ea are loc in contextul
unor asteptari de crestere economica moderate”, atrag atentia
analistii Raiffeisen Bank Romania, referindu-se la faptul ca pentru
2011 este fixata o tinta de deficit de 4,4% din PIB, considerata de
ei drept “ambitioasa, dar acceptabila”. (Adaugam la aceasta si
faptul ca deficitul este prevazut sa ajunga in 2012 la 3% din PIB,
adica limita ceruta de statutul de membru al zonei euro.) Daca
analistii Raiffeisen iau in calcul riscul ca o eventuala prelungire
a recesiunii sa descurajeze actualul guvern de la reforme si sa
scoata sindicatele in strada, Consiliul Investitorilor Straini
chiar a cerut, in programul sau de reforme propus Guvernului toamna
trecuta, ca Romania sa renegocieze cu FMI tinta de deficit bugetar,
dar nu din motive sociale, ci pentru ca statul sa poata face
investitii mai mari in infrastructura si sa grabeasca astfel
iesirea din recesiune. -
Creditorul nostru, stapanul nostru. Ce planuri are Banca Mondiala cu Romania
Dezamagirea FMI apare in pofida faptului ca Guvernul a
indeplinit conditiile asumate cu Fondul si Banca Mondiala: legea
pensiilor, legea salarizarii unitare, reducerea prestatiilor
sociale si un cadru de cheltuieli de la buget proiectat pe termen
mediu.Reprezentantii Bancii Mondiale au luat-o insa deja inaintea
Fondului cu proiectia de viitor, afirmand ca urmatorul acord pe
care Romania il va incheia in primavara cu FMI, Comisia Europeana
si Banca Mondiala va fi probabil pe doi ani (deci nu pe un an, cum
se vehiculase inainte), urmand ca in cadrul lui sa aiba loc
eliberarea ultimei transe din prezentul acord cu BM, respectiv 400
de milioane de euro. Presa a scris ca institutia i-ar fi propus
Guvernului si un fel de suprastructura de control, formata din
economisti straini si romani, politicieni si persoane publice cu o
reputatie buna, care ar urma sa se ocupe de strategia tarii pe
termen lung. Aceasta ar fi o a doua tentativa in doar cateva luni
de a propune Guvernului o strategie care sa nu fi fost elaborata de
el, dupa cea din toamna propusa de Consiliul Investitorilor
Straini.
In ce priveste pozitia Bancii Mondiale fata de posibilitatea ca
Romania sa iasa din recesiune, Banca Mondiala considera ca in 2011
economia va creste cu 1,5%, impulsionata de cresterea exporturilor,
de atragerea fondurilor de la UE si de majorarile salariale ce vor
fi posibile dupa taierile de anul trecut. Estimarea, care coincide
cu cea a FMI, este insa mai rea decat cea din iunie, cand
institutia sustinea ca economia va scadea cu doar 0,5% in 2010 si
va creste cu 3,6% in 2011.In noiembrie, presa a dezvaluit si continutul unui raport al
Bancii Mondiale care critica aspru Romania pentru ca are un buget
cu venituri si cheltuieli nerealiste, cea mai mica absorbtie a
fondurilor europene dintre tarile UE si o administratie fiscala
teritoriala care creste costurile de colectare si care ar trebui
inlocuita cu un sistem informatic bine pus la punct. -
De Sarbatori, Finantele vor un „credit-cadou” de 1,1 miliarde € de la banci
Finantele vor sa vanda obligatiuni de stat in valoare cumulata
de 800 milioane lei si certificate de trezorerie de 3,8 miliarde de
lei. Sumele se adauga la cele imprumutate pana acum de la inceputul
anului, respectiv 33,39 miliarde lei de la banci prin vanzarea de
titluri de stat.Saptamana trecuta, statul a imprumutat 1,3 miliarde de euro de
la bancherii locali, in conditii avantajoase, la o dobanda medie de
4,8% si pe o perioada de trei ani. Banii obtinuti la licitatie prin
vanzarea de obligatiuni au fost folositi pentru plata unui imprumut
mai vechi in valuta, in valoare de 1,42 miliarde de euro. Licitatia
– a doua in euro din acest an – a fost un succes, in conditiile in
care Finantele programasera sa imprumute doar un miliard de
euro.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Romania s-a imprumutat joi cu 1,3 mld. de euro de pe piata locala
La momentul anuntului licitatiei, vinerea trecuta, Finantele au
anuntat ca vizeaza sa plaseze titlurile la o dobanda de 4,5% in
euro.Finantele trebuie sa ramburseze luni, 29 noiembrie, un imprumut
de 1,42 miliarde euro, contractat in noiembrie 2009, prin vanzarea
de titluri de stat in valuta cu scadenta la un an, la un randament
mediu de 4,25% pe an.Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a sugerat joi dimineata ca
Ministerul Finantelor sa amane pentru saptamana viitoare aceasta
licitatie de titluri de stat in euro, intrucat are sumele necesare
rambursarii imprumutului in valuta scadent luni.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro
Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
80-90 de miliarde de euro”.Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
facut necesara
interventia statului cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
teste suplimentare de solvabilitate.Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
Spania.Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
reactia Google, al carei director pentru
Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
imprumutului.Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
finantele publice”, a declarat Cowen.Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:– credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
prea ridicat.– o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
monitorizarii acestora.