Tag: deficit

  • UE si FMI vor imprumuta Grecia cu 110 miliarde de euro

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, care reuneste
    ministrii de finante ai eurozonei,
    a declarat
    ca statele membre ale zonei vor contribui cu 80 de
    miliarde de euro, iar FMI cu restul de 30 de miliarde. Programul de
    asistenta va fi acordat pe o durata de trei ani.

    Ministrul de finante Wolfgang Schaeuble s-a declarat increzator
    ca “pana vineri se va finaliza procesul legislativ”, ceea ce
    inseamna ca parlamentul german ar putea aproba
    pana vineri
    acordarea unui prim imprumut pentru Grecia.
    Cancelarul Angela Merkel va incepe de luni consultarile cu liderii
    partidelor, pentru a ajunge la un acord cu ei in cursul saptamanii.
    Ea a afirmat ca UE si FMI vor lucra impreuna pentru monitorizarea
    felului cum sunt puse in practica masurile de austeritate acceptate
    de guvernul grec, asteptate sa conduca la economii bugetare de
    peste 30 de miliarde de euro pana in 2012. Performantele guvernului
    elen vor fi evaluate trimestrial, cu prima evaluare chiar la
    sfarsitul lui iunie.

    Conducerea FMI este asteptata sa aprobe “foarte curand”
    imprumutul pentru Grecia, asa incat banii sa fie eliberati chiar in
    aceasta saptamana, in acelasi timp cu banii de la partenerii
    europeni din zona euro si “mult inainte” de scadenta din 19 mai, a
    declarat Poul Thomsen, seful misiunii FMI la Atena (si fost sef al
    misiunii FMI in Romania intre 1996 si 1998).

    Va trebui insa ca masurile de austeritate sa fie
    ajustate “in permanenta”
    , a adaugat Poul Thomsen, ceea ce
    sugereaza ca e posibil ca in timp sa fie nevoie de noi decizii
    nepopulare, peste cele anuntate duminica de guvernul elen.
    “Strategia este ca guvernul sa treaca treptat la ajustari
    ambitioase, dar realiste de politici si sa se intoarca treptat pe
    pietele financiare, in loc sa se afle de la inceput la bunul-plac
    al pietelor”, a spus Thomsen.

    El a insistat ca nu exista nici un plan de restructurare a
    datoriei Greciei si nici nu s-a pus problema de asa ceva, insa a
    adaugat ca testele de rezistenta la scenarii de criza arata ca
    bancile grecesti vor avea nevoie de capital suplimentar. Este
    probabil ca guvernul sa creeze, in cadrul acordului cu FMI si UE,
    un
    fond de rezerva
    pentru garantarea solvabilitatii bancilor. De
    asemenea, la cererea bancilor grecesti, este probabil sa ceara UE
    sa prelungeasca o facilitate de suport de 28 de miliarde de euro,
    acordata in 2009 pentru sustinerea lichiditatii in sistem.

    Banca Centrala Europeana a publicat la randul sau un comunicat
    in care saluta programul de austeritate aprobat de guvernul grec si
    apreciaza
    ca masurile din program “sunt adecvate pentru a stabiliza situatia
    economica si fiscala si vor contribui la restabilirea increderii si
    la mentinerea stabilitatii in zona euro”. Dar si BCE adauga ca
    “este esential” ca guvernul grec sa fie gata sa ia si alte masuri
    care ar putea deveni necesare pentru atingerea tintelor din
    program.

    NOILE
    TINTE
    ALE AUTORITATILOR ELENE

    – Crestere economica estimata

    2010: -4%

    2011: -2,6%

    2012: 1,1%

    2013: 2,1%

    2014: 2,1%

    – Pondere in PIB a deficitului bugetar

    2010: -8,1%

    2011: -7,6%

    2012: -6,5%

    2013: -4,9%

    2014: -2,6%

    – Pondere in PIB a datoriei publice

    2010: 133,3%

    2011: 145,1%

    2012: 148,6%

    2013: 149,1%

    2014: 144,3%

  • Ce a convenit guvernul grec cu FMI si UE

    – Inghetarea salariilor in sectorul public si privat pentru trei
    ani

    – Inlocuirea celui de-al 13-lea si al 14-lea salariu in sectorul
    public (echivalenta cu o reducere a salariilor cu 10%) cu o prima
    de 1.000 de euro pe an, doar pentru cei ce castiga sub 3.000 de
    euro pe luna

    – Desfiintarea celei de-a 13-a si a 14-a pensii pentru cei cu
    pensii de peste 2.500 de euro. Limitarea la 800 de euro a acestei
    forme de compensatie

    – Eliminarea contractelor colective de munca, eliminarea
    arbitrajului obligatoriu in conflictele de munca

    – Ridicarea plafonului pentru concedierile colective in sectorul
    privat (procentul din salariati care pot fi disponibilizati intr-o
    singura transa creste de la 2% la 4%)

    – Dereglementarea pietei “profesiilor inchise” (in special din
    servicii si liber-profesionisti)

    – Reducerea compensatiilor de concediere

    – Eliminarea oricarei forme de pensionare anticipata

    – Egalizarea din 2011 a varstei de pensionare pentru femei cu
    cea a barbatilor si stabilirea unui mecanism de ajustare a limitei
    de pensionare la speranta de viata

    – Cresterea TVA de la 21% la 23% (dupa ce a fost majorata in
    martie de la 19%)

    – Cresterea cu pana la 10% a accizelor la combustibili, alcool
    si tigari si cresterea cu 10% a taxei pe lux

    – Impunerea unei taxe de solidaritate, platita o singura data,
    pentru afacerile cu profituri mari.

    UPDATE: Ministrul de finante
    Giorgios Papaconstantinou
    estimeaza ca economia va scadea cu 4%
    anul acesta si cu 2,6% la anul, spre a ajunge la crestere (1,1%)
    abia in 2012. Datoria publica va ajunge la 140% din PIB in 2013 si
    va incepe sa scada din 2014. Grecia va taia in total cheltuielile
    publice cu 30 de miliarde de euro in urmatorii trei ani (11% din
    PIB). Anul acesta, deficitul bugetar va fi redus cu 5%, de la 13,6%
    in 2009.

    Masurile vor fi prezentate parlamentului de la Atena luni, spre
    a fi adoptate in procedura de urgenta.

    Pachetul de imprumuturi de la FMI si partenerii din zona euro
    destinat Greciei, a carui valoare ar putea ajunge la 120 de
    miliarde de euro, va fi acordat pe trei ani, cu optiunea de a fi
    extins pentru inca un an.

    “Este un pachet de sprijin fara precedent, pentru un efort fara
    precedent pe care il va face poporul grec (…) Sacrificiile de azi
    sunt dure, dar necesare. Daca nu le vom face, Grecia va fi in
    faliment. Am facut totul si voi continua sa fac totul ca tara sa nu
    ajunga in faliment”, a declarat premierul Giorgios Papandreou,
    citat de Reuters. “Am avut negocieri-maraton si am reusit sa ne
    asiguram de atentia comunitatii internationale asupra problemelor
    poporului grec si a faptului ca nu este doar problema noastra, ci
    si problema modului cum functioneaza pietele si cum trebuie
    protejata moneda euro.” Conform premierului, Grecia are un necesar
    de finantare de 60 de miliarde de euro pe an.

    Decizia finala asupra termenilor asistentei pentru Grecia va fi
    anuntata in cursul serii de comisarul european Olli Rehn si de
    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului.

    Pentru guvernul lui Giorgios Papandreou va fi extrem de greu
    sa-i convinga pe greci ca masurile de austeritate sunt necesare,
    atata vreme cat multi percep intruziunea FMI si a UE drept o
    stirbire a suveranitatii, mergand pana acolo incat sa considere ca
    e vorba de o conspiratie externa menita sa ingenuncheze sau sa
    distruga poporul grec fiindca nu se pliaza suficient politicilor UE
    sau ale SUA, in timp ce altii critica guvernantii pentru starea in
    care a ajuns tara. Un sondaj recent de opinie releva ca doar 35%
    dintre greci sustin noua runda de masuri de austeritate. “Va fi
    foarte greu, fiindca majoritatea grecilor sunt prost platiti.
    Taieri de salarii cu 20% si cresteri de TVA – incearca sa vinzi
    asta unor oameni care trebuie sa-si sustina familia cu 1.200 de
    euro pe luna”, scrie un anume Giorgios din Ioannina pe forumul BBC. Duminica, atat sindicatele din sectorul
    public, cat si cele din sectorul privat au organizat mari
    manifestatii de protest la Atena si in alte orase, iar pentru 5 mai
    este programata greva generala.

    Editia online a ziarului Ta Nea e plina de comentarii iritate ale cititorilor
    la adresa guvernului Papandreou, a guvernarilor precedente, a
    politicienilor greci in general, a FMI si a Angelei Merkel,
    considerati cu totii vinovati de criza actuala. Un comentator cere
    reducerea numarului de membri ai parlamentului, spunand ca si-asa
    multi dintre ei chiulesc de la dezbateri, si abolirea pensiei
    speciale de parlamentar. Altul comenteaza o stire dupa care FMI
    considera ca va avea nevoie de 10 ani ca sa repuna pe fagas
    economia Greciei: “Eu sper sa stea aici nu 10, ci 100 de ani si sa
    nu mai plece niciodata. Abia atunci poate vom deveni si noi o tara
    moderna. Daca FMI pleaca, iar vom esua, din cauza functionarilor
    publici si a coruptiei din aparatul de stat”.

  • PIB pe locuitor al Romaniei la paritatea puterii de cumparare va creste cu 42% pana in 2015

    Astfel, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare va
    creste de la 11.917 dolari in 2009, la 12.131 dolari in acest an,
    12.983 dolari in 2011, 13.928 dolari in 2012, 14.933 dolari in
    2013, 15.955 dolari in 2014 si, respectiv, 16.982 dolari in 2015,
    potrivit estimarilor incluse de FMI in baza de date a Prognozei
    Economice Mondiale pentru 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum am pierdut in 2010 fonduri europene de 875 milioane de euro pentru drumuri si cai ferate

    Limitata de deficitul bugetar impus de FMI si incapabila sa
    reduca cheltuielile cu functionarea statului, Romania a fost
    nevoita sa refuze bani europeni nerambursabili care totalizeaza 875
    milioane de euro.

    Din fondurile nerambursabile de preaderare (programul ISPA) ar
    fi putut fi cheltuti in acest an, pentru proiecte de
    infrastructura, 453 milioane de euro, insa au fost alocate doar 156
    milioane. Totodata, Ministerul Transporturilor ar fi putut investi
    din fonduri europene post-aderare 848 milioane de euro, din care nu
    s-a permis prin bugetul de stat decat cheltuirea a 270 milioane de
    euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Grecia si Bulgaria au mintit privind deficitul. Dar Romania?

    La putin timp dupa ce oficialii europeni au descoperit ca Grecia
    si-a ascuns deficitul bugetar mare prin diverse contracte cu marile
    banci din UE si SUA, Bulgaria a anuntat si ea, la finele saptamanii
    trecute, ca a “uitat” sa treaca in buget cheltuieli de 1,5 miliarde
    de dolari, deficitul bugetar real fiind de doua ori mai mare decat
    cel anuntat. In cazul Romaniei, sustin economistii, metoda aleasa
    pentru a “cosmetiza” deficitul a fost foarte simpla: statul s-a
    angajat sa faca anumite cheltuieli pe care apoi le-a amanat, pentru
    a “da bine” in fata expertilor de la FMI.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB

  • Deficitul public al Frantei a atins in 2009 cel mai ridicat nivel din istorie

    Totodata, datoria publica s-a situat, la sfarsitul anului
    trecut, la aproape 1.490 miliarde de euro, nivel echivalent cu
    77,6% din PIB, superior celui de 67,5% din PIB din 2008.

    Degradarea deficitului public in raport cu cel din 2008 reflecta
    in totalitate efectele crizei mondiale, care a provocat diminuarea
    veniturilor fiscale si a determinat guvernul sa apeleze la
    cheltuieli suplimentare pentru sustinerea cresterii economice, au
    precizat ministerele Economiei si Bugetului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In primele doua luni, statul a cheltuit cu 1,45 miliarde de euro mai mult decat si-a permis

    Minusul la buget vine in conditiile in care veniturile statului
    au fost de 25,2 miliarde de lei, cu 3% mai mici fata de aceeasi
    perioada a anului trecut, in timp ce cheltuielile s-au ridicat la
    31 miliarde lei (+5,8%).

    De departe, la capitolul cheltuieli, cea mai mare crestere se
    constata in privinta asigurarilor pentru somaj. Statul a cheltuit
    cu 133% mai multi bani pentru plata asigurarilor de somaj in
    perioada ianuarie-februarie fata de acelasi interval al anului
    trecut, in timp ce asistenta sociala a necesitat cu 17,6% mai multi
    bani.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Deficitul bugetului de stat in primele doua luni: 1,1% din PIB

    “In primele doua luni ale anului, veniturile bugetului general
    consolidat au fost de 25,2 miliarde lei, inregistrand un decalaj de
    3% fata de aceeasi perioada a anului precedent , respectiv o
    scadere de 0,5 puncte procentuale ca pondere in PIB”, se arata
    intr-un comunicat al Ministerului Finantelor Publice (MFP).


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • CE: Deficitul bugetar ar putea depasi tinta in 2010

    “Deficitul pentru 2010 ar putea fi mai nefavorabil decat cel
    proiectat in program, tinand cont ca unele dintre masurile care au
    ca scop reducerea cheltuielilor, precum reducerea numarului de
    angajati din sectorul public, sunt dificil de realizat din punct de
    vedere social si politic”, se arata intr-un document publicat
    miercuri, care contine comentariile Comisiei Europene (CE) asupra
    Programului de Convergenta al Romaniei pentru perioada
    2009-2012.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro