BusinessMagazin

Tag: medici

  • Divizia pentru medici a Băncii Transilvania a finanţat până acum proiecte de 740 mil. lei

    DPM a propulsat banca pe poziţia de lider al pieţei privind finanţarea domeniului medical, prin plasamente totale de peste 820 de milioane de lei. Divizia a lansat primul card de credit de pe piaţă adresat medicilor, cu poliţă de malpraxis inclusă, şi are în portofoliu peste 20 de produse dedicate medicilor specialişti, rezidenţi si tehnicieni dentari.

    Prin Divizia pentru medici, Banca Transilvania susţine medicii întreprinzători, facilitând accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora. Banca a dezvoltat o reţea de 10 sedii dedicate colaborării cu reprezentanţii comunităţii medicale, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Craiova, Oradea, Galaţi, Constanţa şi Braşov.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România cu capital majoritar privat autohton, ocupa la sfârşitul anului trecut locul al treilea pe piaţă în funcţie de mărimea activelor, cu 25,7 ml. lei, corespunzător unei cote de piaţă de 7,27%. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din peste 550 de sedii şi 1,5 milioane de clienţi activi.

  • Medicii pot elibera, începând de vineri, reţete electronice

    Reprezentanţii CNAS au explicat modul de funcţionare a noului sistem, pentru ca acesta să le fie clar atât medicilor şi farmaciştilor, cât şi pacienţilor.

    “Reţeta va avea două componente: componenta de prescripţie şi componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcţiona, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescripţia, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informaţii personale), apoi verifică dacă este asigurat şi care sunt drepturile pe care le are prin asigurare”, a spus fostul directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, la 25 mai, când încă se afla în funcţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Duţă: Pentru a dubla salariile medicilor ar fi nevoie de 700 milioane de euro pe an

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat, joi, că nu există decât două-trei mari posibilităţi pentru a creşte fondurile alocate sănătăţii, printre acestea fiind şi creşterea calităţii serviciilor medicale şi creşterea veniturilor medicilor pentru a împiedica exodul. “Practic, pentru a dubla salariile doctorilor, ar fi nevoie 600 – 700 milioane de euro pe an “, a precizat Lucian Duţă. Preşedintele CNAS a mai spus că celelalte două căi ar fi transferul de la bugetul de stat şi creşterea cotele alocate CAS-urilor.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Astărăstoae: Peste zece mii de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent

    Preşedintele Colegiului Medicilor din România a spus, la un seminar de specialitate organizat de Ziarul Financiar, că în România sunt în total 56.000 de medici, 13.000 sunt rezidenţi, 2.000 sunt pensionari care au rămas în evidenţele CMR, iar restul sunt doctorii cu liberă practică. El a precizat că scăderea numărului de doctori s-a produs din două cauze, respectiv blocarea posturilor şi migraţia medicilor. “Numărul medicilor a scăzut din cauza blocării posturilor, dar şi a plecării acestora în străinătate. Statul este obligat să protejeze sănătatea şi de asemenea să-şi îndeplinească responsabilitatea socială”, a mai spus profesorul Vasile Astărăstoae, la conferinţa “Au pacienţii nevoie de o schimbare a sistemului de sănătate? Reforma, între responsabilitatea cheltuirii fondurilor şi nevoia de schimbare”, organizată de Ziarul Financiar şi Alico.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum îşi promovează reprezentanţii medicali doctoriile

    Nicolae Iordache Iordache a fost reprezentant medical până în 2000, urmând să ajungă cinci ani mai târziu în fruntea unei companii farmaceutice. Timp de trei ani a fost country manager la Gedeon Richter, dar a trecut de partea consultanţilor în 2008, după ce i s-a oferit ocazia de a face un studiu pentru vechiul angajator, de data asta pe cont propriu. Mai exact, Iordache se ocupă de trainingul angajaţilor din farma, un domeniu în care oamenii vând medicamente, iar regulile după care se ghidează nu sunt chiar aceleaşi cu cele ale oamenilor din vânzări. Asta pentru că produsele de care se ocupă au de-a face cu sănătatea, iar etica joacă un rol important în activitatea de zi cu zi. Sau cel puţin aşa ar trebui să se întâmple.

    “Cei 4.000-5.000 de reprezentanţi medicali sunt foarte importanţi în activităţile de marketing ale companiilor farmaceutice”, spune Iordache. Realitatea din teren arată că medicii au prea puţin timp să caute pe internet sau să investească în dezvoltare, de aceea rolul reprezentanţilor contează tot mai mult. În cazul firmelor de doctorii generice, deci când se promovează un medicament existent în piaţă de ani buni, valoarea ştiinţifică pe care o aduce reprezentantul în dialogul cu medicul e redusă. De aceea, e mai bine ca aptitudinile de vânzător să primeze în faţa cunoştinţelor medicale, pentru a-l convinge să prescrie medicamentul de aceeaşi eficienţă terapeutică, dar mai ieftin. De cealaltă parte, în cazul doctoriilor inovative dialogul este mai sofisticat. Vorbind despre cele mai noi inovaţii ale ştiinţei este nevoie de o abilitate de a înţelege fenomene şi procese mai complexe, cu atât mai mult cu cât pentru anumite specialităţi există doar câţiva medici în întreaga ţară.

    “Trebuie să le placă oamenii, să nu fie supăraţi că sunt respinşi, să stăpânească arta dialogului. Etica e foarte importantă, dacă vrei mai târziu să dormi liniştit”, explică Iordache. Iar exemplul său e simplu: dacă forţezi pe cineva să ia o decizie greşită, mâine poţi fi chiar tu în pielea pacientului supus unor decizii neetice: “Poţi să prescrii medicamente scumpe, deşi există aceleaşi substanţe la preţuri mai mici, dar astfel de lucruri sunt încurajate de însuşi sistemul de compensare”. Dacă ministerul plătea până mai ieri preţul de raft şi nu substanţa de referinţă, fireşte că nu se încuraja nicidecum o cheltuială mai mică. Cu toate acestea, deşi pe unele liste s-a instituit deja compensarea celui mai ieftin medicament, mulţi pacienţi se trezesc pe reţete cu doctorii mai scumpe pentru care trebuie să plătească diferenţa din buzunar. Iordache spune că firma nu trebuie să aibă mai multă responsabilitate decât medicul care acceptă un asemenea compromis pe seama buzunarului pacientului. În tot acest joc bolnavul este o persoană neinformată şi, nefiind pregătit, nu ştie să ceară alternativa mai ieftină. Mai ales că şi farmacişii oferă spre vânzare medicamentele companiilor care îi vizitează cel mai adesea.

    Cel mai recent scandal a avut loc tocmai în luna aprilie, când compania Johnson & Johnson a plătit o amendă de 70 de milioane de dolari în Statele Unite ale Americii. Angajaţi ai J&J ar fi mituit medici din sistemul public şi farmacişti pentru a prescrie produse pe care compania le promova în mod activ. Angajaţii ar fi lucrat cu distribuitori locali pentru a livra cash medicilor angajaţi în sistemul public care comandau medicamente J&J pentru pacienţi. Compania farmaceutică românească ar fi asigurat şi călătorii pentru anumiţi medici care au fost de acord să prescrie produse J&J. Din 2000 până în 2007 J&J ar fi câştigat un profit de 3,5 milioane de dolari din vânzările obţinute în acest fel. Angajaţii companiei sau distribuitorii ar fi livrat către doctori bani gheaţă în valoare de 3-5% din costul medicamentelor prescrise.

  • Cum ii sperie medicii pe americani: mananci hotdog, faci cancer

    Imaginea de pe panou reprezinta un pachet de tigari, cu un cap
    de mort desenat in loc de marca si din care ies cativa carnaciori,
    cu avertismentul aferent “Hotdogii va pot ruina sanatatea”. Panoul
    a fost platit de asociatia nonprofit Comitetul Doctorilor pentru o
    Medicina Responsabila (Physicians Committee for Responsible
    Medicine – PCRM), care isi promoveaza astfel proiectul de lupta
    contra cancerului, Cancer Project.

    Susan Levin, directorul departamentului de educatie pentru
    alimentatie sanatoasa in cadrul PCRM, sustine ca “un hotdog va
    poate trimite la moarte prematura”, intrucat “carnea procesata de
    genul mezelurilor folosite la prepararea unui hotdog poate creste
    riscul de diabet, boli de inima si diverse tipuri de cancer”, in
    special cancer colorectal si de prostata. “La fel ca tigarile,
    hotdogii ar trebui sa fie vanduti cu etichete de avertisment care
    sa-i ajute pe fanii curselor auto si pe ceilalti consumatori sa
    inteleaga riscurile de sanatate la care se expun”, afirma Levin pe
    site-ul PCRM.

    Neil Barnard, seful Cancer Project, i-a si dat in judecata pe
    marii producatori de mezeluri, intre care Oscar Mayer si Hebrew
    National, insistand ca produsele lor sa fie vandute numai cu
    etichete de avertizare, la fel cum sunt vandute tigarile.

    Anul trecut, cu ocazia curselor organizate pe circuitul de la
    Indianapolis s-au vandut la standurile din apropierea pistei peste
    1,1 milioane de hotdogi. Conform Institutului American pentru
    Cercetari in domeniul Cancerului, o simpla portie de 50 de grame de
    carne procesata (adica atat cat se gaseste intr-un hotdog),
    consumata zilnic, creste in medie cu 21% riscul de cancer
    colorectal. Anual, din cauza cancerului colorectal mor circa 53.000
    de americani, dintr-un total de circa 143.000 diagnosticati cu
    aceasta afectiune.

    Producatorii de mezeluri au reactionat imediat la ideea panoului
    publicitar. “Este o acuzatie absurda”, a declarat pentru CBS News
    Janet Riley, presedinta Consiliului National al Producatorilor de
    Hotdog si Mezeluri. “A incerca sa faci legatura intre un produs
    alimentar cu valoare nutritiva clara si un produs precum tigarile,
    care nu are nicio astfel de calitate, este provocator si
    alarmist.”

  • Reclame de epoca: cum se combateau tusea, chelia si sifilisul (GALERIE FOTO)

    Afisele ce promovau diverse solutii de vindecare a unor boli au
    inceput sa castige teren in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
    cand ilustratiile au putut fi realizate in mai multe culori, pentru
    a atrage cumparatorii, scrie publicatia The New York Times.

    Unele afise din perioada de inceput sufera de pacatul recursului la
    prea multe cuvinte, cum este cel pentru unguentul Green Balm,
    laudat drept cel mai bun care exista, dupa care urmeaza o insiruire
    lunga cu litere mici a tuturor bolilor pentru care este folositor.
    Un oarecare doctor Trikos, ce vindea lotiunea omonima ce trata
    iritatii ale pielii sau caderea parului, afirma: “M-am vindecat pe
    mine, mi-am vindecat prietenii si doresc sa-i vindec pe toti cei in
    suferinta”.


    Reclamele de altadata: cum se combateau tusea, chelia si
    sifilisul (GALERIE FOTO)

    Publicitatea prin afise si-a gasit adepti pe ambele maluri ale
    Atlanticului. Un doctor francez, Guillame Dupuytren, preocupat de
    problema cheliei, crease o pomada de intarire a parului care se
    vindea bine si la ani buni dupa moartea sa, iar un Prof. P.H. van
    der Weyde din SUA isi anunta prin afise inventia, Centura
    Electrogalvanica Nemteasca, utila in boli de ficat, stomac sau
    rinichi, neuitand sa previna cumparatorii de aparitia unor imitatii
    dupa inventia lui.

    Cu timpul, cuvintele au devenit mai putin importante, iar imaginile
    mai graitoare. Un afis din aceasta categorie este cel pentru
    Uricure, creat de artistul francez de origine italiana Leonetto
    Cappiello, considerat “parintele publicitatii moderne”, in care un
    batran in rochie si papuci danseaza fericit dupa ce medicamentul
    i-a reparat articulatiile. Altele nu promoveaza un medicament
    anume, ci sunt postere de “campanii sociale”, cum le-am spune
    astazi, care atrag atentia asupra nenorocirilor aduse de alcoolism,
    sifilis sau consumul de marijuana.

    Posterele expuse la muzeul din Philadelphia pana la 31 iulie provin
    din colectia lui William H. Helfand, fost director in cadrul
    companiei farmaceutice Merck.

  • Germania schimba legea ca sa poata angaja ingineri si medici imigranti pe salarii mai mici

    Pana in prezent, aminteste AP, strainii puteau obtine o slujba
    in Germania numai daca salariul era de peste 66.000 de euro anual
    sau daca firma angajatoare putea dovedi ca nu poate face rost de
    angajati calificati din Germania sau din tarile UE.

    Acum, in functie de aprobarea parlamentului, plafonul de salariu ar
    putea fi coborat la 40.000 de euro, iar in loc ca fiecare imigrant
    sa prezinte dovezi detaliate ca are oferta de munca, se va
    introduce un sistem de puncte care ii va imparti pe solicitantii de
    loc de munca in functie de calificare, varsta si stapanirea limbii
    germane. Tinerii cu calificari bune si care vorbesc nemteste vor
    avea automat prioritate la punctaj.

    Expertii apreciaza ca sistemul de invatamant german nu produce
    suficienti absolventi cu calificari corespunzatoare si ca piata
    muncii s-ar putea confrunta pana in 2025 cu un deficit de 6,5
    milioane de specialisti. Sindicatele afirma insa ca ar aparea mai
    multi nemti dispusi sa se pregateasca pentru slujbele respective
    daca ele ar fi platite mai bine.

    “N-avem nevoie de oameni fara calificare. Avem si asa treaba cu
    instruirea propriilor nostri oameni fara calificare”, a spus Ursula
    von der Leyen, ministrul muncii.

    Daca s-ar schimba legea, scrie agentia de presa DPA, atunci firmele
    care se plang de birocratie si ca nu-si pot gasi angajati mai
    ieftini ar rezolva problema deficitului de mana de lucru
    calificata, inclusiv din afara UE, la nivelul muncilor mai
    neatractive si mai prost platite unde este totusi nevoie de studii
    universitare.

    Planul de schimbare a legislatiei a fost criticat de sindicate, pe
    motiv ca nu face decat sa faciliteze importul de forta de munca
    inalt calificata pe care firmele sa capete dreptul s-o plateasca
    prost.

    Firmele germane au inceput deja sa recruteze angajati din Spania,
    tara cu cel mai mare somaj din UE si unde exista un excedent
    considerabil de specialisti, iar acum vor incepe sa exploreze si
    piata muncii din tarile din afara UE.

  • Medicii de familie renunta la protest si semneaza noile contracte

    Mihaila a precizat ca medicii de familie au decis sa semneze
    contractele pe 2011 pentru ca pacientii nu au nicio vina. “Le
    multumim pentru ca ne-au fost alaturi”, a mai spus Doina
    Mihaila.

    Reprezentantii medicilor de familie anuntau, miercuri, la finalul
    discutiilor cu ministrul Sanatatii, Cseke Attila, si cu
    presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS),
    Lucian Duta, ca nu vor semna noul contract-cadru, iar de marti vor
    percepe taxe pentru consultatii. Ei au cerut 200 de milioane de lei
    pentru intretinerea cabinetelor, in timp ce Ministerul Sanatatii si
    CNAS au spus ca aceasta cheltuiala nu poate fi sustinuta.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Discutiile de la Ministerul Sanatatii au esuat. Medicii de familie vor percepe, de marti, taxe pentru consultatii

    Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a invitat reprezentantii
    medicilor de familie si presedintele Casei Nationale de Asigurari
    de Sanatate la discutii, miercuri, la ora 14.00, la sediul
    ministerului.In cadrul discutiilor, reprezentantii medicilor de
    familie au cerut 200 de milioane de lei pentru intretinerea
    cabinetelor, in timp ce cei ai MS si CNAS au spus ca aceasta
    cheltuiala nu poate fi sustinuta.

    In aceste conditii, medicii de familie spun ca nu vor semna
    contractul cadru, iar de marti vor percepe taxe pentru
    consultatii.In replica, ministrul Cseke Attila a sustinut ca
    prioritar este pacientul.In timpul discutiilor, caeva zeci de
    medici de familie s-a adunat in fata Ministerului Sanatatii, pentru
    a astepta rezultatul acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro