Boc a declarat, pe centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia est Vâlcele-Apahida, că principalul actor care are rolul primordial în investiţii este statul şi că în acest an s-au alocat pentru acest domeniu 36 de miliarde de lei. “Trimestrul al treilea, inclusiv luna septembrie, este decisiv pentru creşterea economică a României. Deocamdată suntem în graficul creşterii economice de 1,5 la sută pe acest an, iar în condiţiile în care, în luna iunie, am observat o uşoară încetineală a exporturilor şi a producţiei industriale, trebuie să compensăm cu agricultura şi investiţiile. Principalul actor care, în investiţii, are rolul primordial este statul. În acest an avem investiţii de 36 de miliarde de lei, în creştere faţă de 33, cât au fost anul trecut. Anul viitor, vom avea 43 de miliarde de lei tot pentru investiţii, pentru finalizarea de centuri ocolitoare, de autostrăzi, de drumuri”, a spus Boc.
Tag: crestere economica
-
România va avea o creştere economică de 1,7% în acest an – Economist Intelligence Unit
Institutul avertizează însă că rezistenţa la măsurile de austeritate ar putea crea instabilitate.
Produsul intern brut al României a fost în trimestrul al doilea, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu primul trimestru şi cu 0,3% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2010 (date ajustate sezonier). Pentru anul în curs Guvernul anticipează o creştere economică de 1,5%. EIU a publicat miercuri noi estimări privind perspectivele economiei mondiale.
-
Financial Times: Creşterea economică a României în trimestrul doi, surpriza plăcută din Europa Centrală şi de Est
Creşterea anualizată pe serie brută a PIB, de 1,4%, a fost sub cea de 1,7% din primul trimestru, dar a depăşit cu mult estimările analiştilor, de 0,8%, notează FT.
Rezultatul ar putea fi datorat datelor solide din sectorul construcţiilor, precum şi îmbunătăţirii consumului, a declarat pentru Reuters Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank în Bucureşti.
De asemenea, economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Chidesciuc, a declarat pentru MEDIAFAX că datele publicate de INS privind Produsul Intern Brut reprezintă o surpriză pozitivă, având în vedere evoluţiile sectoriale, unde numai construcţiile au înregistrat creştere, dar şi aceasta nesemnificativă.
-
Cresterea economica a Japoniei, mai mica din cauza cutremurului din martie
Noua estimare, aprobata intr-o sedinta a Cabinetului, confirma informatiile publicate joi pe surse de agentia Reuters si este similara cu proiectia inaintata in iulie de Banca Japoniei, care anticipeaza o crestere economia de 0,4% in anul fiscal curent. Guvernul a avertizat totodata ca revenirea economiei in urma dezastrelor naturale este tot mai vulnerabila la problemele globale si la aprecierea yenului. Deficitul de energie reprezinta de asemenea un risc, deoarece ar putea creste costurile si ar putea determina unele companii sa relocheze productia in alte tari, apreciaza executivul nipon.
-
Videanu: Fara inundatii si majorarea TVA, am fi putut avea in acest trimestru crestere economica zero
“Daca nu erau nefericitele evenimente cu inundatiile si
majorarea TVA la 24%, care nu au depins numai de Guvern, eu cred ca
in acest trimestru ajungeam la acel zero pe baza caruia, cu
optimism, sa regandim relansarea economica”, a spus Videanu,
prezent la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Grupul statelor UE10 trece pe plus pentru prima data de la inceputul crizei
Potrivit raportului Bancii Mondiale (BM) privind statele UE10
prezentat vineri la Bruxelles, cresterea economica din regiune a
fost de 0,8% in primul trimestru al acestui an, fata de o scadere
de 2,1% in ultima parte a anului trecut. “Insa cresterea
inregistrata in zona statelor UE10 este inegala, reflectand diverse
niveluri ale dependentei fata de cererea externa, ale
dezechilibrelor initiale, precum si diversi factori specifici
fiecarei tari. In primul trimestru al anului 2010, cel mai mare
nivel al cresterii anuale s-a inregistrat in Slovacia – cu ajutorul
revenirii din sectorul auto – precum si in Polonia, singura tara
membra UE care a inregistrat o crestere pozitiva in anul 2009.
Activitatea economica a inregistrat din nou o crestere si in
Ungaria si Cehia, continuand totusi sa se contracte, desi la
niveluri mai moderate, in tari ca Letonia, Bulgaria, Lituania,
Romania si Estonia”, se spune in raport.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Jeffrey Franks: in cel mai optimist caz, crestere economica zero in 2010
Jeffrey Franks, seful misiunii FMI de evaluare a acordului
incheiat cu Romania, “a facut un sondaj intre toti cei care am
reprezentat patronatele la discutii cu privire la prognoza de
crestere economica din primul trimestru si intregul an 2010. ACPR a
mizat pe o crestere zero in primul trimestru si de 0,4% pe tot
anul. Franks ne-a spus ca analiza lor arata ca in cel mai optimist
caz, pe tot anul, va fi crestere zero, iar primul trimestru
crestere negativa”, a declarat Dan Matei Agathon, purtatorul de
cuvant al Aliantei Confederatiei Patronale din Romania (ACPR).Presedintele UGIR-1903, Ioan Coraci, a afirmat, de asemenea, ca
“FMI va revizui cel mai probabil estimarea de crestere sub 0,8%,
spre zero”, a spus Coraci.Cititi mai multe pe www.mediafax.biz.
-
Banca Mondiala: Cea mai dificila faza a crizei a fost depasita
Cele mai recente estimari al BM referitoare la evolutia
economiei globale au fost anuntate in ianuarie.Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro -
Vesti din Ljubljana
Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre
Daimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei
arhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului
Mercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie
produse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo
Mesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si
Wind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3
milioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator
din tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate,
iar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de
Vest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei,
Marko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va
stagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru
investitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a
dovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei
n-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe
pe principalele piete din Europa de Vest – Franta, Germania si
Italia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de
la Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in
special pe seama modelelor Twingo si Clio II.Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza
tine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat
de un factor intern: “Slovenia este printre tarile europene cu cele
mai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca
majorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta
afecteaza competitivitatea companiilor noastre”. In ianuarie,
guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai
prost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a
analistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului,
asteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut,
iar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009,
cand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda
recesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit
1,8%. “Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai
repede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are
consecinte negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul
Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca
salariile in sectorul public.Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu
cea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata
profund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in
special pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii
activitatii din constructii,Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din
PIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%,
pentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele
estimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza
al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere
economica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9%
din septembrie trecut.Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere
economica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin
faptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe
urma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a
admis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se
pastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a
activitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci
estimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a
scazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul
de locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de
Comert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere
de inca 15% in acest an. -
Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB
Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
analiza bancii germane.Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
considerate de analistii Deutsche Bank.Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
a ponderii datoriei publice in PIB.Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
scadere a ponderii indatorarii in PIB.Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
usurinta.Romania vazuta de Deutsche Bank
– Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
-3% din PIB
– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
PIB
– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
(2020): 53% din PIB