Tag: Cover story

  • Sapte mituri despre romani si Romania

    Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt
    conjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de
    anvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in
    gluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7
    mituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales
    despre calitatile care ne definesc.

    “Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
    seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
    dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
    pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”,
    s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu,
    directorul Centrului National al Cartii.

    Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma
    “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite
    mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le
    dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi
    nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand
    vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o
    vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o
    greseala.

    Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca
    romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in
    Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori
    si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui,
    mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.

    Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si
    fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In
    valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
    Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu
    poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula
    atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul
    Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol:
    “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii,
    croatii, marocanii sau eschimosii?

    Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria
    proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi
    perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea
    acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In
    general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu
    ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ,
    mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai
    seriosi, mai constiinciosi”.

    Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie
    romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum
    spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos,
    care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si
    viata sociala”.


  • Dati drumul la angajari!

    V-ati gandit vreodata ca un nou loc de munca in industria
    farmaceutica costa intre 10.000 si 12.000 de euro? Vi se pare mult
    sau putin? |nainte de a raspunde, luati insa in calcul si alt fapt:
    de fiecare job din industria farmaceutica se leaga alte 10-12
    slujbe din cele mai variate domenii.


    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator
    de medicamente generice din Romania, le socoteste pe rand: in
    amonte se afla furnizorii de materii prime, utilitati, dar si
    departamentele de cercetare-dezvoltare a noilor produse, iar in
    aval “se creeaza zeci de mii de joburi in sectoare ample precum
    distributia si farmaciile, dar si departamentele de marketing,
    promovare si relatii publice”. |n plus, spune Damian, spre
    deosebire de alte ramuri ale economiei unde o slujba atrage dupa
    sine multe altele, merita mentionat ca in industria farmaceutica,
    slujbele create sunt in mare parte specializate: “Mai bine de 50%
    dintre angajati au studii superioare, iar veniturile pe care
    acestia le primesc sunt mai ridicate fata de alte sectoare”.


    Ce domenii anume creeaza insa cele mai multe slujbe, direct si
    indirect, conform specialistilor in recrutare? Ioana Tot, senior
    consultant la ConsulTeam Romania, e de parere ca “in mod
    traditional, sectoarele in care coeficientul de multiplicare este
    cel mai mare sunt cele de productie, constructii si retail”. Ea
    mentioneaza insa ca din pricina crizei si a reculului din aceste
    sectoare, forta de multiplicare a locurilor de munca a scazut si
    ea.


    Florin Gogianu, sales representative la Lugera & Makler,
    spune ca “strict empiric si in lipsa unor informatii mai detaliate,
    tind sa presupun ca lanturile comerciale complexe sunt cele cu un
    factor de multiplicare mai mare”. El da ca exemplu industria de
    solutii de IT, care are un impact dublu atat in hardware, cat si in
    software si unde exista procese de productie complexe. |n industria
    bunurilor de consum, adauga Gogianu, volumele imense de marfa
    implicate presupun o intreaga retea de furnizori in amonte (de
    materii prime, utilaje, servicii) si in aval (distributie,
    comert).


    “|nsa sunt si cazuri mai complexe”, specifice economiilor
    sofisticate, adauga reprezentantul Lugera & Makler: de pilda,
    un produs precum iPhone presupune dezvoltarea unor servicii de
    telecomunicatii (prin intermediul operatorilor de telefonie si
    internet), a unor solutii comerciale si de suport (call-center,
    business process outsourcing etc) care vor genera locuri de munca
    in piata ce reprezinta destinatia principala (SUA). Tot iPhone
    insa, in acelasi timp, angreneaza in Asia un numar imens de
    furnizori de componente pentru fabrica producatoare (Foxconn, in
    acest caz).

    Pastrandu-se in planul teoriei, Dragos Gheban, business
    development manager, Catalyst Recruitment Solutions, spune ca
    “ramurile cu cel mai inalt factor de multiplicare sunt acelea care
    au si cea mai mare contributie la PIB al unei tari”. Din acest
    punct de vedere, adauga tot el, companiile din auto primeaza in top
    si creeaza cele mai multe slujbe colaterale.

  • Ce planuri de viitor are Romtelecom (VIDEO)


    “Alte servicii pe care le-am dezvoltat sunt in crestere. Acum
    oferim asistenta pentru 20.000 de PC-uri ale clientilor nostri plus
    8.000 in propria companie (…) Astfel, incercam sa schimbam compania
    din toate punctele de vedere”, a declarat Yorgos Ioannidis, CEO al
    Romtelecom, in cadrul evenimentului Meet the CEO, organizat de
    catre BUSINESS Magazin.

    ——

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Seful Romtelecom: Sunt singurul angajat din familia mea (VIDEO)


    “In 1972 m-am mutat in Grecia si in 1975 am obtinut si
    cetatenia. |ntre timp, fiindca studiasem telecomunicatiile, am
    considerat ca singura companie potrivita pentru mine era OTE”,
    povesteste Yoannidis cum a ajuns sa lucreze in actualul proprietar
    al Romtelecom.

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Meet the CEO: Yorgos Ioannidis, restructuratorul Romtelecom (VIDEO)

    “In toamna lui 2006 aveam destule pe masa. Eram executiv la OTENET si director tehnic la OTE, lucram direct cu Panagis Vourloumis. Dupa o vreme, au inceput sa apara tot mai des in discutiile cu el numele Romtelecom si intrebari legate de interesul meu de a pleca in alte tari. Atunci am inteles ca are alte planuri pentru mine”, isi aminteste Yorgos Ioannidis cum a ajuns sa vina la Romtelecom.

    La inceputul anului, Ioannidis a fost numit la conducerea operatiunilor Romtelecom si a fost anuntat ca are la dispozitie zece zile pentru a face transferul. In februarie 2007 prelua fraiele companiei, gasind aici un management destul de impacat cu pierderea clientilor, cu argumentul ca pleaca dintre cei cu venituri mai reduse, iar cei care raman sunt de fapt cei relevanti, cu venituri peste medie.

    “Nu existau insa studii concrete, asa ca primul lucru pe care l-am facut in Romania a fost un mic sondaj printre programatorii unui dezvoltator de soft, in principiu oameni pasionati de tehnologie si cu venituri mai mari”, spune seful Romtelecom. A descoperit ca majoritatea nu erau clienti ai companiei, din cauza nemultumirii fata de anumite servicii si de operator in sine. A urmat un lung sir de discutii cu manageri, angajati, clienti si neclienti si o schimbare de management, odata cu demisia a cinci oameni din pozitii de varf.

    Cinci luni mai tarziu, Ioannidis anunta primele schimbari cu privire la abordarea pietei si la pachetele de servicii, introducand minutele de convorbiri gratuite, viteze duble de acces la internet si un nou plan tarifar. “Am trimis atunci scrisori tuturor clientilor, incercand sa le explic deciziile si schimbarea la care lucram, in speranta ca voi schimba macar un pic din perceptia creata asupra companiei”, povesteste managerul. Da de inteles ca pentru el comunicarea cu oameni cu experienta in domenii distincte, in varii niveluri de management sau chiar simpli angajati este esentiala.

    Pentru Ioannidis, cel mai greu an n-a fost insa 2007, desi admite ca pret de cateva luni a jucat singur pe teren, dupa ce a ramas doar cu o parte din echipa de management. Stia atunci ce e de facut, iar lucururile erau clare. Dar anul trecut peisajul s-a schimbat complet, dupa ce in 2008, fluctuatia clientilor se stabilizase, iar pierderile ajunsesera in tot anul cat cele dintr-o singura luna din 2007. “Credeam ca avionul a decolat si ca incepem sa zburam. Criza ne-a adus insa inapoi la sol anul trecut si trebuie sa recunosc ca n-am stiut prea bine cum sa reactionez initial”, declara seful Romtelecom. De-abia din a doua jumatate a acestui an, dupa estimarea lui, ar trebui sa se vada si primele semne bune.

    ———

    Pentru a afla cine sunt invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul www.businessmagazin.ro sau sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Cine mai are curaj sa investeasca in magazine noi

    “Ma uit acum in curtea magazinelor si nu vad decat pe jumatate
    numarul de masini care se gaseau altadata. Clientii nu prea apar
    si, cand vin, nu mai cumpara doua radiatoare, ci unul”, spune
    Enrico Perini. Omul de afaceri italian care a dezvoltat grupul de
    firme Romstal, pe care l-a extins apoi pe alte sase piete, declara
    pentru BUSINESS Magazin ca a trecut toate investitiile in stand-by.
    “Am vrut sa deschidem sapte sau opt spatii noi, dar in contextul
    economic si politic actual am pus frana.” Cel mult unul sau doua
    magazine vor fi deschise anul acesta, pentru ca “sunt necesare”,
    sustine Perini, care adauga ca vrea sa se opreasca insa, pentru ca
    nu vrea sa ajunga in situatia Diverta.


    Perini se afla undeva la mijloc fata de cele doi poli ai
    afacerilor din comert. Nu se plaseaza nici in tabara optimistilor –
    ca Dedeman, Mic.ro sau Casa Rusu, care investesc in ciuda
    vremurilor grele. In total, investitiile pe care le-au bugetat
    pentru anul in curs depasesc 80 de milioane de euro, chiar daca
    unii au apelat deja la inchiderea magazinelor nerentabile (cum e
    cazul Domo sau Primavara). Dar Perini nici nu se vede nevoit sa
    apeleze la insolventa sau sa inchida spatii. Situatia celor sapte
    lanturi de magazine (Spar, Pic, Trident, Ethos, Diverta, Leonardo
    si Flamingo) care au intrat in insolventa nu e deloc confortabila:
    afacerile lor cumulate s-au redus aproape la jumatate in 2009 fata
    de 2008, ajungand in jurul a 250 de milioane de euro. Spatiile de
    vanzare s-au redus, in ansamblu, tot cam la jumatate, dupa ce au
    inchis circa 110 magazine, iar datoriile lor adunate ajung, conform
    calculelor BUSINESS Magazin, in jur de 350 de milioane de euro.

    Acesta este doar bilantul retelelor mari, insa nici micii
    comercianti nu stau pe roze. Anul trecut au fost inchise aproape
    2.000 de magazine alimentare, iar numarul de chioscuri, magazine
    generale si magazine din benzinarii a scazut cu 9% fata de 2008,
    arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata
    MEMRB.

  • Ieftin: costurile mari ale pretului mic

    Intors la conducerea producatorului de bere Bergenbier dupa un
    an si mai bine, Mihai Ghyka marturisea recent ca a gasit o alta
    atmosfera in randul consumatorilor. Managerul vorbeste de o
    modificare a prioritatilor individului si ale familiei sale, indusa
    de lipsa orizontului de iesire din criza si de vestile negative de
    zi de zi. Consumatorul a decis ca poate sa mai astepte pana sa-si
    schimbe masina, poate sa si manance mai ieftin si poate sa se
    rezume la strictul necesar pentru a se asigura ca maine, cand poate
    nu va mai avea de lucru sau va avea un salariu mai mic, sa aiba
    economii.

    Tendintele aparute in obiceiurile consumatorilor, valabile nu
    numai in Romania, ci si in restul Europei sau in Statele Unite, li
    se adauga si efectele influentei din partea Chinei si a Indiei
    asupra economiei mondiale, furnizoare de produse si servicii
    ieftine. Si nu numai: exista o piata importanta a fortei de munca
    ieftina, piata din care romanii au facut si fac parte, alaturi de
    locuitorii altor economii emergente. Nu poate fi ignorata nici
    piata copiilor de produse scumpe – ceasuri, parfumuri, haine –
    vandute la preturi reduse, piata aflata in plina expansiune, cu
    furnizori consacrati, sisteme de transport si retele de
    distributie, indeosebi prin intermediul internetului.

    Economia produselor la pret redus are si avantaje: aduce
    castiguri rapide, eventual chiar consistente, date fiind volumele
    mari de marfuri vandute, nu presupune investitii majore si e mult
    mai dinamica decat cea a produselor clasice.

  • Saduokhas Meraliyev, Rompetrol: Am fost impresionat de oamenii de aici (VIDEO)

    “Acum consideram ca poate fi o platforma (n. red. Petromidia)
    pentru training pentru inginerii nostri din Kazahstan, deja am
    conceput un program de dezvoltare si am adus un prim grup de
    angajati pentru pregatire deoarece consider ca ar fi pacat sa nu
    folosim acest tip de experienta”, a spus Meraliyev in cadrul
    evenimentului MEET THE CEO, organizat lunar de catre BUSINESS
    Magazin.

    ——–

    “MEET THE CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri
    de pe piata romaneasca. Pentru a afla invitatii editiei din luna
    iunie si pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesati
    www.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • 500 de tineri care ar putea salva Romania

    La 37 de ani, Valdis Dombrovskis devenea anul trecut
    prim-ministrul Letoniei, Péter Oszkó era desemnat tot anul trecut,
    la 36 de ani, sa conduca finantele guvernului de la Budapesta, iar
    Simeon Djankov este, la 39 de ani, ministrul finantelor in
    Bulgaria, tara in care, de altfel, tinerii ocupa cam o treime din
    portofoliile executivului. Letonia, tara cu cea mai mare cadere
    economica din Europa in 2009, a iesit deja din recesiune in primul
    trimestru din 2010. Nici Ungaria si nici Bulgaria nu au avut in
    perioada crizei o situatie prea buna, insa ambele tari au inceput
    restructurarea mult mai energic si mai devreme decat in Romania.
    Poate ca la aceasta au contribuit atat tineretea, cat si experienta
    lui Péter Oszkó de la Deloitte sau KPMG sau faptul ca Simeon
    Djankov este considerat printre cei mai citati 100 de economisti ai
    lumii, cu o experienta majora castigata la Banca Mondiala si
    creatorul unui institut de cercetare la Harvard.


    La Bucuresti, in liga “sub 40” joaca ministrul dezvoltarii si
    turismului Elena Udrea, ministrul invatamantului Daniel Funeriu si
    ministrul sanatatii Cseke Atilla, ceea ce procentual nu este prea
    rau; gurile rele ar spune, totusi, ca sunt greu de separat dozele
    de politic si de competenta care i-au propulsat la conducerea
    ministerelor. Oameni care ar putea innoi insa cu succes actualul
    guvern, intens criticat acum in toata societatea romaneasca, sunt
    Septimiu Postelnicu, care a condus afacerile UniCredit Leasing in
    13 tari, Marian Nastase, director financiar al grupului metalurgic
    Vimetco International, sau Cornelia Coman, care conduce ING
    Asigurari de Viata si care a fost numita in acest an in consiliul
    de management al ING. O viziune destinsa asupra lumii, cum este cea
    a sefului Bergenbier Mihai Ghyka sau gandirea strategica a unui
    {erban Toader, senior partner la KPMG, ori chiar experienta in lumi
    virtuale a lui George Lemnaru, creatorul jocului cu o raspandire
    internationala eRepublik, ar putea sparge probabil imobilismul
    administratiei de stat. {i mai pot fi adaugate alte 494 de
    argumente, adica atatia tineri cat a adunat BUSINESS Magazin in
    cataloagele sale de-a lungul ultimilor cinci ani.

    Sigur ca o cariera in politica si in guvern inseamna mult mai
    multe decat simpla competenta profesionala sau abilitatea de a pune
    in miscare o echipa. “Este adevarat ca noua elita de tineri
    manageri poate fi o pepiniera pentru viitoarea clasa politica, insa
    ii vad mai potriviti pentru functii de consilieri de ministri,
    chiar de prim-ministru sau presedinte, decat pentru functii mai
    mari – cu cat este mai inalt postul, cu atat competenta tehnica
    este mai putin importanta si primeaza carisma personala. Drept
    urmare, faptul ca sunt buni profesionisti nu va fi niciodata un
    argument suficient pentru a-i promova pe acesti tineri in functii
    foarte inalte”, explica George Butunoiu, managing partner la
    compania de recrutare George Butunoiu Ltd.