BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Start-up-ul românesc care, la doar un an după lansare, a atras o finanţare în valoare de 35 mil. dolari şi plănuieşte expansiunea internaţională

    La doar un an de la lansare, start-up-ul Travel Coin a atras o finanţare de 35 de milioane de dolari de la o firmă de investiţii cu operaţiuni globale şi îşi conturează deja extinderea la nivel internaţional. Cum plănuieşte compania să creeze o punte de legătură între sectorul crypto, aflat pe radarul tot mai multor investitori în ultimii ani, şi industria HoReCa, zguduită de contextul pandemic?

    Axat pe tehnologia blockchain, start-up-ul Travel Coin a luat naştere în 2021, într-un moment în care rezistenţa industriei HoReCa era puternic pusă la încercare de măsurile de combatere a pandemiei. Ideea proiectului fusese anterior conturată, fondatorii fiind deja ancoraţi într-un business din domeniul ospitalităţii, neferit nici acesta de contextul epidemiologic. Totuşi, în cazul de faţă, întregul context a constituit un impuls, furnizând timpul necesar pentru ideea şi conceptul din spatele Travel Coin. „Împreună cu soţia, Ruxandra Grigore, am administrat un complex de cinci saloane de evenimente şi, fiind în acelaşi timp consultanţi în HoReCa de mai bine de 10 ani, cunoşteam foarte bine afacerile din domeniu, precum şi faptul că acestea sunt în continuă căutare de noi soluţii în vederea creşterii vânzărilor, prin menţinerea şi atragerea de noi clienţi”, spune Dan Sebastian, fondator şi CEO al Travel Coin. El susţine că orice management competitiv din respectivul domeniu trebuie să îşi îndrepte atenţia asupra fidelizării clienţilor, strategie ce presupune întoarcerea acestora cât mai des într-o locaţie. Faptul în sine reprezintă politica la zi a marilor companii care au implementat scheme de bonusare, majoritatea în puncte şi vouchere, rareori fiind întâlnite concepte „out of the box”. În acest sens, Dan Sebastian susţine că aplicaţia mobilă Travel Coin poate simplifica experienţa clientului cu privire la obţinerea de bonusuri, singurul demers necesar după instalare, care se întâmplă prin intermediul scanării unui cod qR.

    Astfel, aplicaţia va detecta automat informaţiile regăsite pe bon şi, astfel, se vor cunoaşte compania parteneră,  numărul bonului, produsele consumate, valoarea acestora şi, în mod automat, numărul de tokenuri TCOIN ce urmează a fi transferate în contul din cadrul aplicaţiei. „Softul va conţine şi o hartă, cu ajutorul căreia pot fi identificate de către clientul final locaţiile noastre partenere. De asemenea, cu ajutorul aceleiaşi hărţi, clientul final poate consulta grila de bonusare acordată de către fiecare companie parteneră, acestea având libertatea stabilirii în mod individual a cuantumului bonusurilor, nivelul de bonusare nefiind similar de la o locaţie la alta”, explică CEO-ul. Bonusul primit în cripto tokeni poate fi schimbat ulterior în bani sau în alte criptomonede, iar clienţii vor putea beneficia de acesta în orice locaţie parteneră, nu doar de la un singur brand. Ne putem întreba însă de ce ar începe industria ospitalităţii să ofere bonusuri sub formă de tokenuri TCOIN şi de ce ar accepta angajaţii să fie recompensaţi în acest mod?

    Dan Sebastian argumentează că un client poate reveni mai des într-o unitate care oferă bonusuri şi, în consecinţă, poate consuma mai mult. Aşadar, pragurile sistemului de fidelizare sunt concepute pentru a ajuta la creşterea vânzărilor – de exemplu, dacă un client cheltuieşte până la 200 de lei, va primi 3% cashback în TCOIN, putând ajunge la 5% în cazul unui bon mai mare de 200 de lei. Totodată, clienţii au posibilitatea de a obţine bonusuri mai mari dacă aleg să organizeze evenimente precum zile de naştere, asumându-şi automat viitoarele schimbări de valoare ale TCOIN. „Criptoactivul TCOIN va avea avantajul decuplării treptate de meandrele pieţei, valoarea acestuia fiind apreciată în mod constant prin achiziţii din piaţă continue, pentru a fi asigurat necesarul lunar al locaţiilor partenere.”

    Recent, Travel Coin a beneficiat de o finanţare în valoare de 35 de milioane de euro de la GEM Digital Limited, o firmă de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, locaţie aleasă, conform lui Dan Sebastian, datorită avantajelor legislative şi fiscale oferite de insula din regiunea Caraibelor. GEM (Global Emerging Markets) este un joint-venture cu operaţiuni în huburi financiare globale precum Paris şi New York şi investiţii în multe alte industrii, de la panouri solare şi centrale eoliene la automobile electrice şi acumulatori. Printre companiile în care a investit şi care nu au legătură cu domeniul crypto se numără Eurohold, grup bulgar cu prezenţă în România prin intermediul Euroins România. Compania a încheiat primul trimestru al anului curent cu venituri de 853 de milioane de euro, de patru ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2021. Profitul operaţional a crescut de 10 ori la 45 de milioane de euro în primele trei luni ale anului. Reîntorcându-ne la GEM, ţinând cont de domeniul în care compania investeşte, piaţa criptoactivelor, extrem de reactivă şi volatilă, în care proiectele ajung să valoreze sute de milioane de dolari într-un timp extrem de scurt, precum şi de faptul că Travel Coin are un target global, suma investită este una ce vizează un profit cel puţin dublu pentru GEM.

    Dan Sebastian, cofondator, Travel Coin: „Trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un domeniu tânăr, blockchainul, în cadrul căruia proiectele apar şi dispar, iar fiecare investitor este răspunzător pentru analiza făcută. Nimic nu este garantat în niciun business ori piaţă de capital şi putem lesne observa companii mici ce ajung mari, aşa cum este Netflix, dar şi companii mari ce ajung mici, aşa cum a fost Nokia.”

    „Investiţia este făcută în urma analizei proiectului Travel Coin de către echipa GEM, care a concluzionat că ne aflăm pe un trend ascendent şi incipient. Investiţia reprezintă accesul la o sumă de până la 35 de milioane de dolari, pe care o putem accesa într-o perioadă de doi ani, oferind la schimb tokenuri calculate printr-o metodă stabilită prin contract şi raportare la valoarea tokenului TCOIN în momentul în care solicităm o parte din finanţare”, afirmă Dan Sebastian, adăugând că, fiind un start-up pur românesc, Travel Coin îşi doreşte să încheie primele parteneriate cu firme locale. Ulterior, compania susţine că se va concentra asupra proceselor de implementare la nivel global, începând cu Europa.

    În pofida inevitabilelor corecţii periodice şi nenumăratelor proiecte crypto care apar şi dispar într-o fracţiune de secundă, pe piaţă vor rămâne strict proiectele care au o utilitate concretă şi care pot crea o punte de legătură între instrumentul digital şi viaţa de zi cu zi a utilizatorilor, consideră reprezentantul companiei. De altfel, segmentul criptomonedelor a fost acaparat anul acesta de un val de critici, ca urmare a prăbuşirii celor mai mari monede digitale şi a eşecului unora dintre cele mai mari proiecte din industrie. „Piaţa primeşte mai ales critici aduse de către investitorii de retail, iar faptul în sine demonstrează că aceştia nu au acces la o documentare financiară corectă ori, pur şi simplu, trec peste acest aspect extrem de important, cei mai mulţi investind fără o minimă informare tehnică sau de fundament.”

    În aceeaşi notă, antreprenorul argumentează că legislaţia lipseşte cu desăvârşire pe piaţa internaţională a cryptoproiectelor, lipsa de reglementare nereuşind decât să protejeze insuficient investitorii şi să ducă la apariţia unor proiecte care vor apărea din pura dorinţă de a încasa profituri într-un termen scurt şi pe seama naivităţii maselor. „Trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un domeniu tânăr, blockchain-ul, în cadrul căruia proiectele apar şi dispar, iar fiecare investitor este răspunzător pentru analiza făcută. Nimic nu este garantat în niciun business ori piaţă de capital şi putem lesne observa companii mici ce ajung mari, aşa cum este Netflix, dar şi companii mari ce ajung mici, aşa cum a fost Nokia.” Dan Sebastian este fondator şi cofondator în diverse companii din IT, design creativ, comerţ electronic, platforme B2B, restaurante şi turism. În 2003, a înfiinţat prima lui companie, un grup de publicitate în Piteşti, urmând să creeze nouă ani mai târziu o firmă de software care dezvolta aplicaţii pentru Android şi iOS, fiind susţinut în acest sens de mai mulţi colegi, printre care şi actualul director tehnic al Travel Coin.

    Dan Sebastian este fondator şi cofondator în diverse companii din IT, design creativ, comerţ electronic, platforme B2B, restaurante şi turism. În 2003, a înfiinţat prima lui companie, un grup de publicitate în Piteşti, urmând să creeze, nouă ani mai târziu, o firmă de software.

     

  • Cea mai nouă frenezie primeşte un impuls: Investitorii în SPAC-uri sunt pregătiţi pentru un boost de 75 miliarde de dolari

     Investitorii în vehicule cu cecuri în alb sunt pregătiţi pentru o creştere a lichidităţilor de până la 75 de miliarde de dolari în următoarele şase luni, deoarece societăţile de achiziţii cu scop special care au fost scoase la bursă în plin boom al listărilor sunt obligate să îşi returneze banii, scrie FT. 

    Creşterea aşteptată a lichidărilor SPAC va elimina unele dintre ultimele rămăşiţe ale uneia dintre cele mai extreme frenezii de pe piaţă din ultimii ani, oferind în acelaşi timp o injecţie binevenită de numerar multor investitori care au fost afectaţi de pierderi în urma declinului general al pieţei din acest an.

    Spac-urile urmăresc să utilizeze veniturile obţinute din listarea la bursă pentru a căuta companii private pe care să le scoată la bursă, dar majoritatea au la dispoziţie un termen limită de doi ani pentru a încheia o achiziţie înainte de a trebui să returneze investitorilor toate fondurile obţinute, dacă nu solicită o prelungire.

    Conform datelor Spac Research, până la sfârşitul lunii februarie, expiră aproape 75 de miliarde de dolari, iar în martie vor mai fi lansate alte 36 de miliarde de dolari.

    “Este un lucru îmbucurător pentru piaţă, banii se vor întoarce pe piaţa de acţiuni în general, deoarece nu mai există Spac-uri în care să se întoarcă”, a declarat un bancher senior care a ajutat companiile cu cecuri în alb să strângă numerar şi să găsească tranzacţii.

    Investitorii au băgat peste 250 de miliarde de dolari în companiile cu cecuri în alb de la începutul anului 2020, dar entuziasmul a scăzut după o serie de dezamăgiri de profil înalt şi o reprimare din partea autorităţilor de reglementare.

    Fondurile speculative au fost printre cei mai mari investitori în IPO-urile Spac. Unii au investit prin intermediul unor vehicule multistrategie, în timp ce alţii au înfiinţat fonduri dedicate. Un senior prime broker a declarat că banii investiţi prin intermediul acestor fonduri vor fi probabil returnaţi partenerilor limitaţi, cum ar fi fondurile de pensii şi dotările universitare. Între timp, fondurile multistrategie vor putea redistribui banii în alte domenii – sau vor putea satisface cererile de răscumpărare din partea finanţatorilor care au fost speriaţi de pierderile înregistrate în alte domenii.

    În medie, fondurile speculative au depăşit performanţa S&P 500 până în prezent în acest an, dar performanţa a scăzut în medie cu 6,8% în al doilea trimestru, potrivit Citco, investitorii retrăgând o sumă netă de 7,8 miliarde de dolari.

    “Spaţiile care nu au găsit o tranzacţie au depăşit în acest an majoritatea strategiilor în afara strategiilor macro şi [quant]”, a declarat brokerul. “Observăm o creştere în jurul răscumpărărilor investitorilor, aşa că acest lucru ar putea ajuta la susţinerea unora dintre acestea”.

    “Vor fi încântaţi să aibă banii şi încântaţi că nu i-au pus la treabă în tehnologie”, a spus un avocat de pe pieţele de capital. “Este posibil ca “contul de economii forţate” Spac să fi fost cea mai norocoasă investiţie pe care mulţi dintre ei au făcut-o vreodată.”

    O parte din câştigul neaşteptat pentru investitori ar putea veni mai devreme decât era programat, deoarece aceştia încearcă să evite să fie loviţi de noile norme fiscale.

     

  • Cemacon, producător de materiale de construcţii controlat de fraţii Pavăl de la Dedeman, a atras 64 mil. lei de la investitori în prima etapă a majorării de capital social

    Producătorul de materiale de construcţii Cemacon Cluj (simbol bursier CEON), companie de 230 de milioane de lei capitalizare controlată de fraţii Pavăl, proprietarii şi fondatorii reţelei de bricolaj Dedeman, a anunţat încheierea primei etape a operaţiunii de majorare a capitalului social şi atragerea a 63,8 milioane de lei de la investitori, conform unui raport prezent la Bursa din Bucureşti.

    În document, Consiliul de Administraţie al societăţii listate constată că, în perioada de preempţiune, derulată între 1 şi 31 august 2022, s-au subscris circa 425 de milioane de acţiuni la un preţ de subscriere de 0,15 lei per unitate, din care 0,1 lei valoare nominală şi 0,05 lei primă de emisiune. Totalul de 63,8 milioane de lei reprezintă aproape 99% din numărul total de acţiuni oferite.

    Astfel, din aproape 430 de milioane de acţiuni oferite spre vânzare, au rămas nesubscrise circa 4,5 milioane de acţiuni, care vor merge către subscriere în a doua etapă a majorării, adică între 5 şi 7 septembrie 2022.

    „Aceste acţiuni vor putea fi subscrise doar de către deţinătorii drepturilor de preferinţă care au subscris în Etapa I a operaţiunii de majorare de capital, proporţional cu numărul de acţiuni deţinute la data de înregistrare”, se arată în raport.

    Consiliul de Administraţie menţionează, de asemenea, că acţiunile investitorilor care au subscris în perioada de exercitare a dreptului de preferinţă vor fi înregistrate în cont la Depozitarul Central, acţionarii urmând să beneficieze de „toate drepturile şi obligaţiile care decurg din acestea după înregistrarea majorării, respectiv după încheierea etapei a doua a majorării şi finalizarea tuturor operaţiunilor necesare la Oficiul Registrului Comerţului, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Depozitarul Central”.

    Cemacon a avut un profit net de 49,7 milioane de lei în S1/2022, în creştere cu 130% faţă de acelaşi interval de anul trecut. Afacerile companiei au atins 123,4 milioane de lei în data de 30 iunie, cu 47% peste rezultatul din S1/2021, arată datele din raportul semestrial.

    La ora publicării ştirii, acţiunile CEON urcau cu 3,9%, pe un rulaj de 24.000 de lei. Evoluţia de la începutul a anului este de minus 12%, pe tranzacţii totale de 3,7 milioane de lei, potrivit BVB.

     

  • Încrederea investitorilor în moneda europeană scade pe măsură ce criza energetică se accentuează pe continent. Euro a coborât deja cu 15% în ultimul an

    Încrederea investitorilor în euro a atins cel mai mic nivel de când pandemia a lovit Europa în urmă cu mai bine de doi ani, din cauza creşterii riscului unei recesiuni generate de preţurile record la energie, scrie Financial Times.

    Creşterea pariurilor faţă de scăderea euro reflectă, de asemenea, optimismul asupra dolarului american, care a fost stimulat de semnalele Rezervei Federale a SUA – întărite vineri de preşedintele său Jay Powell –  privitoare la continuarea majorării ratelor dobânzilor pentru a face faţă inflaţiei crescânde.

    Pe lângă ameninţarea recesiunii, Europa se confruntă şi cu creşterea bruscă a preţurilor. La reuniunea anuală a bancherilor centrali de la Jackson Hole din acest weekend, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, au avertizat că politica monetară va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp în Europa.

    Euro a scăzut deja cu 15%, coborând sub valoarea dolarului în ultimul an. Săptămâna trecută, a atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, deoarece preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa, din cauza temerilor că Rusia va limita aprovizionarea cu energie.

    „Euro în acest moment este pur şi simplu o funcţie a şocului energetic european”, a declarat Mark McCormick, şeful global al strategiei valutare la TD Securities. „Cel mai important factor pentru următoarele două săptămâni implică ceea ce se întâmplă cu Nord Stream 1 [conducta din Rusia] şi creşterea preţurilor la gaz.”

    Creşterea preţurilor la gazele naturale i-a determinat pe investitori să reevalueze cât de mult ar putea persista inflaţia ridicată şi cât de puternic ar putea afecta economia zonei euro, deoarece sectoare importane, de la producţia de îngrăşăminte, până la fabricarea sticlei, avertizează că preţurile ridicate ale gazului limitează producţia.

    David Adams, şeful strategiei G10 FX la Morgan Stanley, a declarat că pariurile privitoare de scăderea euro reflectă, de asemenea, rolul dolarului ca „un port sigur într-o furtună violentă”, precum şi faptul că Statele Unite nu sunt la fel de expuse crizei gazului.

    Scăderea euro alimentează inflaţia, crescând preţul importurilor, inclusiv al energiei. Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din zona euro să fi crescut cu o rată record de 9% până în luna august.

    Unii factori de decizie BCE au propus să accelereze ritmul creşterii ratelor pentru a controla inflaţia, spunând că ar trebui să ia în considerare o creştere de 0,75 puncte procentuale la reuniunea din 8 septembrie, în timp ce alţi oficiali susţin că va fi necesar un „sacrificiu” mai mare decât în ​​timpul episoadelor anterioare de înăsprire a politicii monetare.

    Un risc pentru investitorii care pariază împotriva euro este că „fluxul de bani” de lungă durată din Europa destinat investiţiilor în SUA şi în alte regiuni s-ar putea inversa în următoarele şase până la 12 luni, pe măsură ce BCE creşte ratele, făcând obligaţiunile din zona euro mai atractive.

    Cu toate acestea, Jane Foley, şeful Strategiei valutare la Rabobank, a declarat că „opiniile investitorilor cu privire la euro devin din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale pieţei pentru lire sterline”, deoarece comercianţii privesc dincolo de creşterile aşteptate ale ratelor dobânzilor şi se concentrează în schimb pe perspectivele sumbre pentru zona euro şi Marea Britanie.

  • (P) CAPEX.com: Investitorii români pot accesa acţiuni cu deţinere prin noul produs CAPEX Invest

    Fintech-ul multi-licenţiat CAPEX îşi extinde gama de produse, adăugând peste 5000 de acţiuni tranzacţionate pe cele mai importante burse globale şi oferă în exclusivitate primilor 1000 de investitori pre-înregistraţi COMISION ZERO pentru o lună 

    CAPEX, brokerul global multi-licenţiat operat în Europa de Key Way Investments Ltd., dezvăluie promoţia de pre-lansare pentru cel mai nou produs al său: CAPEX Invest – investiţii în peste 5000 de acţiuni americane şi europene

    Primii 1000 de investitori care vizitează CAPEX.com şi se pre-înregistrează pentru promoţia de lansare a CAPEX Invest vor beneficia de COMISION ZERO.

    CAPEX Invest oferă acces direct la peste 5000 de acţiuni de pe cele mai titrate burse americane şi europene. Prin acest produs, CAPEX se aliniază la o tendinţă în creştere a industriei, şi anume extinderea gamei de produse disponibile. Odată cu această lansare, brokerul fintech intră în sfera serviciilor de investiţii convenţionale, adăugând o nouă dimensiune ofertei de produse.

    Octavian Pătraşcu, CEO CAPEX: “CAPEX Invest confirmă faptul că ascultăm şi ne adaptăm continuu oferta la solicitările traderilor noştri. Acceptăm toate schimbările şi ne străduim să oferim un produs simplu, dar competitiv. Misiunea noastră este de a structura accesul la produse financiare pentru toţi clienţii. Suntem bucuroşi să lansăm cea de-a doua verticală de business, CAPEX Invest – produsul nostru de tranzacţionare a acţiunilor. În viitorul apropiat, vom lansa mai multe alte verticale, împărţite în diferite module, extinzând gama noastră de produse la scară globală. De asemenea, vreau să asigur publicul nostru global că acest nou produs va fi disponibil în curând în toate regiunile în care operăm; următoarea lansare este programată pentru investitorii noştri din Orientul Mijlociu, prin intermediul companiei noastre din Abu Dhabi, reglementată de ADGM.”

    Prin intermediul CAPEX Invest, aceştia pot cumpăra şi deţine peste 5000 dintre cele mai populare acţiuni din lume. Astfel, le va fi mai uşor să-şi diversifice portofoliile în funcţie de poziţionarea globală şi sector, pe măsură ce economia se adaptează la o lume post-pandemică. De asemenea, le permite investitorilor să îşi traseze strategiile cu ajutorul instrumentelor integrate de analiză avansată, pentru a le oferi un control sporit asupra investiţiilor lor.

    Christina Koullapi, director executiv la CAPEX, a comentat: “Primii 1000 de clienţi care creează un cont CAPEX Invest vor beneficia de COMISION ZERO la toate tranzacţiile pentru o lună. Credem că toată lumea ar trebui să aibă şansa de a-şi diversifică investiţiile şi de a profită din plin de oportunităţile pe care le oferă piaţa, fără a fi nevoiţi să se confrunte cu comisioane sau costuri de depunere şi retragere. Există doar 1000 de locuri disponibile, aşa că viteza de reacţie este esenţială.” 

    BOILERPLATE

    CAPEX.com este un brand fintech operat de Key Way Investments Ltd., companie autorizată şi reglementată la nivel european de Cyprus Securities and Exchange Commission (licenţa nr. 292/16), având sucursala din România înregistrată la Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF). Compania deţine o platformă de tranzacţionare globală care oferă utilizatorilor săi informaţii de specialitate şi resurse pentru a face pieţele financiare cât mai accesibile. Infrastructura tehnologică şi condiţiile de tranzacţionare transparente au propulsat CAPEX.com în topul cei mai respectaţi brokeri de pe scena internaţională.

    Vizitaţi www.capex.com şi urmăriţi conturile de Facebook, Instagram, Twitter şi LinkedIn pentru mai multe detalii şi informaţii.

  • A investi sau a nu investi în România

    România rămâne o ţară atractivă pentru investitori, dar, în ciuda acestui fapt, a ratat investiţii importante în favoarea altor ţări din regiune, în special Ungaria. Cu o infrastructură de transport la pământ, investitorii în producţie au ales de multe ori alte ţări, chiar dacă forţa de muncă accesibilă şi pregătită sau infrastructura IT din România au fost mai dezvoltate. Este doar o percepţie faptul că România este ocolită de investiţii?

     

    Câteodată percepţia noastră la nivel local este mult mai critică. România se află pe locul patru la nivel european în privinţa intenţiilor de investiţii în anul următor, după Portugalia, Marea Britanie şi Lituania, fie că este vorba de înfiinţarea de noi afaceri sau de extinderea unor afaceri existente. Suntem pe locul doi în Europa Centrală şi de Răsărit, după Polonia”, răspunde Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova. El a vorbit în cadrul evenimentului EY Attractiveness Survey Romania 2022 despre rezultatele studiului anual al companiei privind atractivitatea României prin ochii investitorilor. EY lansează anual acest studiu, care analizează opinia investitorilor privind mediul investiţional din România.

    Studiul, în pofida percepţiei, adaugă Bogdan Ion, arată că România se află în topul preferinţelor investitorilor, mai ales când e vorba de relocarea lanţurilor de aprovizionare dinspre Asia spre pieţele mari de desfacere, cum ar fi Europa de Vest. „România se află pe locul 1 în Europa din perspectiva intenţiilor de investiţie, dacă vorbim de lanţurile de aprovizionare şi logistică. Cu alte cuvinte, vedem că această regionalizare şi relocare a fluxurilor de aprovizionare este confirmată de investitorii care au fost intervievaţi în studiul nostru”, a mai spus Bogdan Ion. Discuţia de a aduce lanţul de valoare mai aproape de pieţele de desfacere a început în 2022, când pandemia a arătat că producţia din Asia, de exemplu, atunci când apare o întrerupere pe lanţul de aprovizionare, este o vulnerabilitate pentru companiile care vând în Europa.

    Încă de atunci, consultanţii şi economiştii au înaintat ideea că România, dacă îşi joacă bine cărţile, poate atrage investiţii importante în acest sens. Războiul din Ucraina, altă lebădă neagră pentru lanţurile de valoare, a intensificat nevoia de scurtare a acestora. „Din cauza războiului din Ucraina, discuţia despre investiţii străine a luat o turnură  mai specifică şi mai concretă. Vorbim şi despre ce se întâmplă cu acel reflux de investiţii şi cum poate juca România un rol activ. Sunt foarte multe investiţii care or să vină în România, nu numai din aceste zone aflate în conflict”, a spus, în cadrul aceluiaşi eveniment, Alex Milcev, care este liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică la EY România şi Moldova. Competiţia este însă acerbă, pentru că şi Polonia sau Ungaria, chiar şi Cehia se uită la aceste oportunităţi.

    Întrebarea-cheie este ce poate pune pe masă România în faţa acestor ţări şi ce poate face să devină mai atractivă pentru atragerea investiţiilor. „Susţinerea IMM-urilor, realizarea de politici publice legate de mediu şi încurajarea atitudinilor responsabile legate de mediu şi, nu în ultimul rând, susţinerea inovaţiei şi afacerilor bazate pe înalte tehnologii”, ar fi câteva elementele ce ar putea ajuta, după cum a subliniat Bogdan Ion, pe baza rezultatelor studiului EY Attractiveness Survey Romania 2022. Sunt însă anumite sectoare care sunt mai atractive pentru investiţii, potrivit sondajului EY. Cu toate că anul trecut nu se punea problema războiului din Ucraina, sectoarele viitorului pentru investiţii în România nu s-au schimbat faţă de studiul la care au participat investitorii în 2021. „Sectoarele viitorului în România sunt: IT, media şi telecomunicaţii; industria bunurilor de consum, inclusiv agrobusiness şi industria auto cu ramurile conexe. Acestea au fost sectoarele-cheie şi în studiul anterior”, a mai spus Bogdan Ion.

    Clara Volintiru, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, a mai adăugat la lista de sectoare-cheie pentru investiţii şi pe acelea care beneficiază de programele guvernamentale sau europene pentru susţinere financiară  în perioada următoare. De exemplu, numai prin PNRR, sunt alocate sume de ordinul miliardelor de euro pentru investiţii în energie sau în sistemul medical. „Ce alte sectoare aş recomanda eu să fie luate în considerare de către investitorii privaţi din ţară şi străinătate sunt sectoarele care vor beneficia de susţinere financiară din instrumentele europene pentru a securiza sectoare strategice din România: energie şi sănătate, mă gândesc şi la agricultură”, a spus ea. Concluzia este că România este o ţară atractivă pentru investitori, dar există spaţiu de îmbunătăţire. Una dintre cheile pentru a atrage investitorii în România rămâne dezvoltarea infrastructurii de transport, o poveste veche, dar în acelaşi timp dureroasă, pentru că avansul în această zonă aproape că nu s-a văzut în ultimii 30 de ani. De exemplu, în cadrul unui eveniment al ZF, primarul Oradei, Florin Birta, a arătat că un transport rutier din Oradea în Bucureşti durează şi 10 ore, iar din Oradea până în Viena, aceeaşi distanţă, timpul este la jumătate. De asemenea, cadrul legislativ stabil precum şi pregătirea forţei de muncă joacă roluri centrale în absorbţia investiţiilor. „33% dintre investitori consideră că atractivitatea României în anii următori va creşte. Este un rezultat pozitiv, dar arată în acelaşi timp că este necesară creşterea competitivităţii economiei locale”, a mai spus Bogdan Ion.

  • Semnele unui dezastru: Mistuită de război Ucraina se vede forţată să apeleze la îngheţarea plăţii datoriei externe. Cum vrea Kievul să-i îndulcească pe marii creditori internaţionali

    Ucraina a ajuns într-o situaţie economică dezastruoasă pe fondul războiului cu Rusia. Ţara va căuta să obţină de la marii creditori o amânare pe doi ani a plăţii datoriei externe, pentru a-şi putea concentra toate rezevele financiare în scopul respingerii forţelor ruse, scrie Bloomberg.

    În privinţa acestei probleme, parlamentarii l-au îndemnat pe ministrul ucrainean al Finanţelor să negocieze o parte din plata datoriei care se ridică la suma de 20 de miliarde de dolari, pentru data de 15 august.

    Din cauza războiului economia Ucraina se pregăteşte de o prăbuşire cu 35-45% a PIB-ului numai în acest an.

    Întârzierea, despre care mulţi creditori cred că va fi acceptată, ar putea veni la timp pentru a salva Ucraina de plata altor câteva miliarde care trebuie făcută la începutul lunii septembrie.

    În încercarea de a evita un grav default de ţară, Kievul are de gând să-şi plătească în plus creditori, odată ce perioada de îngheţare a plăţii datoriei externe se încheie.

    Oficialii ucraineni au estimat un deficit fiscal de 5 miliarde de dolari pe lună, echivalentul a 2,5% din PIB-ul de dinaintea războiului. Până la finalul anului, deficitul ar putea ajunge la 25% din PIB, o sumă uriaşă comparativ cu cei 3,5% cât semnifica înainte de conflict.

    Pe lângă problema deficitului fiscal şi a datoriei externe, Ucraina are nevoie de 100 de milarde de dolari pentru reconstrucţia infrastructurii bombardate în urma războiului. Cel mai important instrument de finanţare al Europei, Banca Europeană de Investiţii, avertizează că suma necesară reconstruirii ţării ar putea fi de ordinul trilioanelor de dolari.

    Cea mai recentă decizie a Kievului privind datoria externă reprezintă o mişcare ce contrazice total declaraţiile anterioare prin care ţara promitea să efectueze la timp plata datoriei în ciuda războiului.

    „Avem nevoie de o restructurare adecvată. Acest lucru nu se poate întâmpla înainte să ajungem la o încetare a focului susţinută de ambele părţi”, a declarat Viktor Szabo, manager în cadrul companiei britanice de investiţii Abrdn.

    Guvernul intenţionează de asemenea să amâne plata unor obligaţiuni legate de PIB, care au fost oferite investitorilor în 2015 şi care au fost concepute pentru plata acestora în scenariul în care economia ucraineană îşi atinge ţintele de creştere.

     

  • Sfârşitul preţurilor mari pe Wall Street, semnalat de cea mai recentă splitare a acţiunilor Alphabet: Giganţii tech continuă să îşi facă acţiunile mai accesibile investitorilor de retail

    •  Amazon şi Shopify au realizat operaţiuni similare luna trecută

     

    Alphabet, compania-mamă a Google, înregistra o creştere de 1,6% înainte de şedinţa de tranzacţionare de azi de pe Wall Street, prima sesiune de după splitarea de 20 la 1 a acţiunilor, scrie Bloomberg.

    Zilele când investitorii erau nevoiţi să cheltuie mii de dolari pentru o singură acţiune a unui gigant tech din Statele Unite sunt deja numărate, în vreme ce marile companii americane – cu valori de piaţă care trec, de obicei, de 100 de miliarde de dolari –  intenţionează ca acţiunile lor să devină mai accesibile pentru investitorii din mediul de retail.

    Totuşi, până acum, deciziile au ridicat prea puţin preţul acţiunilor, investitorii temându-se de o serie agresivă de majorări ale ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale şi de înrăutăţirea perspectivelor economice la nivel global.

    Fără dinamica şedinţei de ieri, acţiunile Amazon au coborât cu 9% de la splitarea efectuată luna trecută. Totodată, Shopify este pe minus cu 5,4% de la divizarea de 10 la 1 din 29 iunie.

    Performanţa slabă a acţiunilor se află la polul opus faţă de evoluţia din 2020, când acţiunile Apple şi Tesla au atins noi maxime istorice la doar câteva luni de la splitare. Aşadar, investitorii Alphabet nu ar trebui să se aştepte la randamente ridicate în viitorul apropiat, spune Kim Forrest, CIO al furnizorului de servicii financiare Bokeh Capital Partners, citat de Bloomberg.

    Operaţiunile de splitare sunt de natură strict cosmetică şi nu fac decât să redistribuie capitalul unei companii de-a lungul unui număr mai mare de acţiuni. În cazul „ieftinirii” realizate de Alphabet, portofoliile investitorilor au aceeaşi valoare, însă conţin de 20 de ori mai multe acţiuni.

    Unii investitori consideră că o astfel de decizie prezintă optimism cu privire la perspectivele unui business, argumentând că o splitare declanşează adesea o creştere a preţului acţiunilor.

    În prezent, sezonul de raportare la T2/2022 fiind în curs de desfăşurare, investitorii se întreabă dacă giganţii tech se pot încadra în estimările de profit de pe Wall Street, considerate pesimiste de mulţi analişti ai pieţei.

    Prognozele privind veniturile Alphabet din 2022 au scăzut cu 0,8% în ultimele luni, în pofida unor avertismente lansate de Snap, compania-mamă a aplicaţiei Snapchat, conform cărora actualele condiţii macroeconomice ar afecta considerabil divizia de publicitate a grupului. De asemenea, Microsoft şi-a actualizat în jos estimările, notând în acest sens performanţa puternică a dolarului american.

     

  • Povestea unui gigant prăbuşit: Cum a ajuns Celsius, unul dintre cei mai mari creditori cripto din lume, să jongleze cu doar 160 de milioane de dolari după ce în trecut învârtea zeci de miliarde. Mii de investitori s-au trezit cu banii blocaţi

    Intrarea în faliment a gigantului creditor american de cripto monede Celsius nu a surprins pe nimeni. După ce platforma a îngheţat activele clienţilor, investitorii şi-au dat seama că nu mai există cale de întoarcere. Impactul prăbuşirii a zuguduit lumea cripto, scrie CNBC.

    În octombrie 2021, creditorul gestiona active de 25 de miliarde de dolari, potrivit declaraţiilor de atunci ale CEO-ului Alex Mashinsky. Chiar şi în perioada prăbuşirii criptomonedelor, Celsius încă manageria active de 11,8 miliarde. Potrivit datelor, creditorul american a fost unul dintre cele mai mari nume în domeniul creditării cripto.

    În prezent, Cesius mai dispune de doar 167 de milioane de dolari în numerar, ce va asigura lichidităţi pentru a susţine anumite operaţiuni în timpul procesului de restructurare.

    Creditorul trebuie să dea înapoi clienţilor 4,7 miliarde de dolari, conform declaraţiei de intrare în faliment depuse săptămâna trecută.

    Cădarea gigantului creditor cripto american este cel de al treilea faliment de răsunet din lumea cripto care are loc  în ultimele săptămâni şi este catalogat drept momentul Lehman Brothers din lumea monedelor digitale.

    Chiar dacă impactul prăbuşirii Celsius se va propaga la nivelul întregii lumi cripto sau nu, zilele în care clienţii încasau bani grei din dobânzi de două cifre s-au încheiat. Decizia instituţiei de a oferi randamente mari pentru depuneri, este unul dintre principalele elemente care au dus la dezastru.

    „Randamentele erau false. Practic toată această afacere începea să semene din ce în ce mai mult cu o schemă ponzi”, a declarat Nic Carter, din cadrul firmei Castle Island Ventures şi cofondator al Coinmetrics.io,

    La trei săptămâni după ce platforma a blocat toate retragerile invocând „condiţiile extreme din piaţă” şi cu câteva zile înainte ca cererea de intrare în faliment să fie depusă, creditorul încă făcea reclamă la dobânzi de aproape 19%.

    „Transferă-ţi activele cripto la Celsius şi te-ai putea bucura de o dobândă anuală de 18,63%”, se putea citi pe site-ul creditorului pe 3 iulie.

    Acest gen de promisiuni au atras noi clienţi, aceştia totalizând până la 1,7 milioane de oameni în iunie.

    Cei care încearcă să-şi recupereze banii mai au de aşteptat. Nu este clar dacă după finalizarea tuturor procedurilor şi analizelor prin care va trebui să treacă creditorul le va permite clienţilor să-şi recupereze pierderile.

    Spre deosebire de sistemul bancar tradiţional, care are grijă în general de depozitele clienţilor, în lumea cripto nu există mecanisme de protcţie care să îi ferească pe aceştia de probleme atunci când lucrurile merg prost.