BusinessMagazin

Tag: datorie

  • JP Morgan recomanda reducerea expunerii pe bancile grecesti

    Explicatia tine de faptul ca masurile fiscale restrictive
    aprobate de guvernul elen vor influenta negativ si evolutia
    economiei, si calitatea activelor bancare, ducand la o crestere a
    costurilor de finantare, in special in contextul in care costul
    indatorarii pentru Grecia a crescut pe piata.

    “In conditiile unui acces limitat pe piete, pe masura ce
    ingrijorarea investitorilor a evoluat de la chestiunile de
    lichiditate la cele legate de solvabilitate, severitatea
    problemelor pentru bancile grecesti a crescut la niveluri pe care
    nu le-am anticipat”, sustin analistii JP Morgan,
    intr-un raport publicat marti.

    Ca atare, raportul modifica si tinta de pret pentru perioada
    urmatoare, si recomandarea de investitie la “underweight” (scaderea
    expunerii pe un titlu), de la “overweight” (cresterea expunerii)
    pentru National Bank of Greece (tinta de pret – 9,80 euro, in loc
    de 25 de euro), Eurobank (3,80 euro, de la 7,60 euro) si Alpha Bank
    (4,70 euro, de la 10 euro). Pentru Bank of Cyprus, recomandarea se
    modifica de la “overweight” la “neutral” (tinta de pret: 4,50 euro,
    de la 6,80), iar pentru Piraeus Bank de la “neutral” la
    “underweight” (tinta de pret: 3,90 euro, de la 7,30).

    Toate bancile de mai sus sunt prezente si in Romania (Eurobank
    prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca).

    “In eventualitatea unei restructurari cu 40% a datoriei Greciei,
    ar fi nevoie de capital suplimentar de 10-15 miliarde de euro
    pentru bancile grecesti si vom vedea o scadere cu peste 25% a
    sectorului financiar, in conditiile unor potentiale injectii de
    capital si ale schimbarii actionariatului”, scriu analistii JP
    Morgan.

    LUATI AUR DE LA POPULATIE

    Daca insa nu va avea loc o restructurare a datoriei suverane
    (obligatiuni), iar stabilizarea economiei va avea loc inainte de
    2012, cu o scadere mai putin pronuntata a economiei, atunci
    scenariul redresarii mai rapide a bancilor este plauzibil. Pentru
    aceasta, sustin analistii JP Morgan, ar fi nevoie insa de masuri
    exceptionale – fie de privatizarea masiva a unor active de stat,
    fie de succesul pachetului de asistenta UE-FMI atat in Grecia, cat
    si la nivelul Uniunii, fie chiar de o campanie de colectare de aur
    si bijuterii de la populatie, asa cum s-a intamplat in Coreea dupa
    criza din 1998, sub sloganul “Strangeti aur de dragul Coreei”.

    Curioasa solutie a donatiilor de aur de la populatie, sau mai
    bine zis
    paralela     cu ce s-a intamplat in Coreea, pare mai curand menita
    sa demonstreze prin reducere la absurd dificultatea situatiei in
    care se afla Grecia. Colectarea si vanzarea rezervelor de aur a mai
    fost adusa in discutie
    recent    , insa in nici un caz ca o solutie serioasa la criza
    datoriilor grecesti, avand in vedere ca populatia de 10 milioane de
    oameni a Greciei n-ar putea furniza suficient aur sau alte metale
    pretioase si oricum e indoielnic ca ar fi dispusa in masa la astfel
    de donatii.

    Grecia dispune de rezerve de aur de 112,4 tone, in valoare de
    circa 4,2 miliarde de dolari. La sfarsitul primului trimestru al
    anului,
    datoria publica     a tarii se ridica la 310,3 miliarde de euro
    (circa 385 miliarde de dolari).

  • BCE cumpara obligatiuni de 16,5 mld. euro ale tarilor cu probleme din eurozona

    Suma este la nivelul inferior al asteptarilor analistilor, scrie
    Financial Times, si in linie cu declaratiile
    facute de conducerea bancii conform carora interventia BCE pe piete
    nu va implica sume masive. Banca nu a detaliat cui apartin
    obligatiunile cumparate si nici scadenta acestora, insa operatiunea
    a vizat in mod cert titluri emise de statele in cazul carora
    investitorii au crescut dobanzile cerute pentru obligatiuni, in
    primul rand Grecia. Costurile de indatorare au urcat, pe parcursul
    ultimelor saptamani, si pentru Portugalia, Spania, Irlanda si
    Italia.

    BCE a anuntat ca marti dimineata va lansa o operatiune de
    sterilizare a lichiditatii create in piata de cumpararea
    obligatiunilor, printr-o licitatie de depozite la o saptamana, cu
    dobanda variabila. O noua operatiune similara va fi lansata
    saptamana viitoare, cu acelasi scop, urmand declaratiilor
    presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca din ratiuni de mentinere
    a inflatiei sub 2% in zona euro, banca nu are intentia sa urmeze
    exemplul din 2008 al Rezervei Federale a SUA si al Bancii Angliei,
    de a trece la o politica de “relaxare cantitativa” – cumpararea de
    obligatiuni pentru a injecta cantitati mari de bani in piata, in
    momente de criza de lichiditate.

    Prin intermediul licitatiei de depozite, bancile vor avea
    posibilitatea sa obtina o dobanda de pana la 1%, apreciaza analistii, mult mai mare decat cea
    oferita de BCE pentru facilitatea de depozit overnight, de
    0,25%.

    Analistii UniCredit calculeaza ca suma angajata
    de BCE saptamana trecuta reprezinta circa 2% din totalul datoriilor
    acumulate de Irlanda (82 miliarde de euro), Portugalia (97
    miliarde), Grecia (258 miliarde) si Spania (400 de miliarde). Prin
    urmare, achizitiile de saptamana trecuta “ar trebui sa fie urmate
    de cumpararea unor obligatiuni in valoare de inca 70 de miliarde de
    euro, pentru a ajunge la 10% din volumul total al datoriilor”.

  • UE si FMI vor imprumuta Grecia cu 110 miliarde de euro

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, care reuneste
    ministrii de finante ai eurozonei,
    a declarat     ca statele membre ale zonei vor contribui cu 80 de
    miliarde de euro, iar FMI cu restul de 30 de miliarde. Programul de
    asistenta va fi acordat pe o durata de trei ani.

    Ministrul de finante Wolfgang Schaeuble s-a declarat increzator
    ca “pana vineri se va finaliza procesul legislativ”, ceea ce
    inseamna ca parlamentul german ar putea aproba
    pana vineri     acordarea unui prim imprumut pentru Grecia.
    Cancelarul Angela Merkel va incepe de luni consultarile cu liderii
    partidelor, pentru a ajunge la un acord cu ei in cursul saptamanii.
    Ea a afirmat ca UE si FMI vor lucra impreuna pentru monitorizarea
    felului cum sunt puse in practica masurile de austeritate acceptate
    de guvernul grec, asteptate sa conduca la economii bugetare de
    peste 30 de miliarde de euro pana in 2012. Performantele guvernului
    elen vor fi evaluate trimestrial, cu prima evaluare chiar la
    sfarsitul lui iunie.

    Conducerea FMI este asteptata sa aprobe “foarte curand”
    imprumutul pentru Grecia, asa incat banii sa fie eliberati chiar in
    aceasta saptamana, in acelasi timp cu banii de la partenerii
    europeni din zona euro si “mult inainte” de scadenta din 19 mai, a
    declarat Poul Thomsen, seful misiunii FMI la Atena (si fost sef al
    misiunii FMI in Romania intre 1996 si 1998).

    Va trebui insa ca masurile de austeritate sa fie
    ajustate “in permanenta”    , a adaugat Poul Thomsen, ceea ce
    sugereaza ca e posibil ca in timp sa fie nevoie de noi decizii
    nepopulare, peste cele anuntate duminica de guvernul elen.
    “Strategia este ca guvernul sa treaca treptat la ajustari
    ambitioase, dar realiste de politici si sa se intoarca treptat pe
    pietele financiare, in loc sa se afle de la inceput la bunul-plac
    al pietelor”, a spus Thomsen.

    El a insistat ca nu exista nici un plan de restructurare a
    datoriei Greciei si nici nu s-a pus problema de asa ceva, insa a
    adaugat ca testele de rezistenta la scenarii de criza arata ca
    bancile grecesti vor avea nevoie de capital suplimentar. Este
    probabil ca guvernul sa creeze, in cadrul acordului cu FMI si UE,
    un
    fond de rezerva     pentru garantarea solvabilitatii bancilor. De
    asemenea, la cererea bancilor grecesti, este probabil sa ceara UE
    sa prelungeasca o facilitate de suport de 28 de miliarde de euro,
    acordata in 2009 pentru sustinerea lichiditatii in sistem.

    Banca Centrala Europeana a publicat la randul sau un comunicat
    in care saluta programul de austeritate aprobat de guvernul grec si
    apreciaza
    ca masurile din program “sunt adecvate pentru a stabiliza situatia
    economica si fiscala si vor contribui la restabilirea increderii si
    la mentinerea stabilitatii in zona euro”. Dar si BCE adauga ca
    “este esential” ca guvernul grec sa fie gata sa ia si alte masuri
    care ar putea deveni necesare pentru atingerea tintelor din
    program.

    NOILE
    TINTE     ALE AUTORITATILOR ELENE

    – Crestere economica estimata

    2010: -4%

    2011: -2,6%

    2012: 1,1%

    2013: 2,1%

    2014: 2,1%

    – Pondere in PIB a deficitului bugetar

    2010: -8,1%

    2011: -7,6%

    2012: -6,5%

    2013: -4,9%

    2014: -2,6%

    – Pondere in PIB a datoriei publice

    2010: 133,3%

    2011: 145,1%

    2012: 148,6%

    2013: 149,1%

    2014: 144,3%

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB

  • Romania, in topul debitorilor FMI

    Valoarea totala a datoriei Romaniei catre FMI, la 31 ianuarie
    2010, era de 6,08 miliarde DST (6,91 miliarde de euro),
    reprezentand 16,3% din sumele datorate de statele membre catre
    contul general de rezerve al Fondului (este vorba de principala
    resursa disponibila pentru imprumuturile acordate de institutie,
    finantata din contributiile membrilor).

    Primii trei beneficiari de credit din partea FMI – Ungaria,
    Ucraina si Romania – concentrau, la 31 ianuarie, 55,6% din valoarea
    totala a sumelor datorate de statele membre, respectiv 20,72
    miliarde DST. Ungaria datora la 31 ianuarie 7,63 miliarde DST
    (circa 8,7 miliarde de euro), dintr-un credit total de 10,53
    miliarde DST, care expira in noiembrie 2010, iar Ucraina – 7
    miliarde DST (aproape 8 miliarde de euro), dintr-un credit total de
    11 miliarde DST, care expira in noiembrie 2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care Romania mai are la dispozitie,
    pana la expirarea liniei de credit, 5,35 miliarde DST (6,08
    miliarde de euro).

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi, respectiv 0,48% din total.

    |n conditii normale, FMI poate acorda unui stat membru o
    finantare reprezentand pana la de sase ori cota de participare a
    acestuia, insa in conditii exceptionale, cum sunt cele create de
    criza, regula nu mai functioneaza. |n cazul Ungariei, de pilda,
    creditul acordat reprezinta de zece ori cota de contributie a tarii
    la contul general de rezerve, iar in cazul Romaniei de 11 ori cota
    de contributie. Pentru Islanda, FMI a imprumutat de 12 ori valoarea
    cotei.

    Separat de creditele stand-by, pentru care eliberarea fiecarei
    transe este conditionata de indeplinirea unor criterii cantitative
    si calitative de performanta economica si fiscala, FMI a oferit
    anul trecut, in premiera, o facilitate de credit separata
    (“flexible credit line”), destinata statelor considerate a avea o
    situatie buna a finantelor publice, dar care s-au confruntat cu
    necesitati de lichiditate pe termen scurt, in contextul crizei
    financiare globale. Beneficiarii acestei facilitati de credit sunt
    Columbia (31,52 miliarde DST), Polonia (13,7 miliarde) si Mexic
    (6,96 miliarde).

  • Datoria publica a coborat cu un miliard de euro in ianuarie

    Cea mai mare pondere a datoriei a fost reprezentata de
    imprumuturi de stat (38,9%), pe pozitia secunda plasandu-se
    certificatele de trezorerie (19,2%). Eurobondurile reprezentau 6,6%
    din totalul imprumuturilor.

    Potrivit structurii pe valute, datoria publica era in ianuarie
    denominata preponderent in lei (46,8%), ponderea in euro fiind de
    41,3%

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Grecia – o tragedie moderna

    Sentimentul de pesimism din spatele vanzarii masive s-a datorat
    ingrijorarii investitorilor ca guvernul elen nu actioneaza adecvat
    pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar din Uniunea
    Europeana. Financial Times a anuntat ca guvernul chinez a refuzat
    oferta de a investi 25 miliarde de euro in obligatiuni emise de
    statul elen. Pe 27 ianuarie, randamentul la obligatiunile grecesti
    pe 10 ani a crecut cu 0,49 puncte procentuale pana la 6,73%, iar
    diferenta fata de randamentul obligatiunile germane s-a marit cu
    0,50 puncte procentuale atingand 3,54%, cel mai inalt nivel atins
    din decembrie 1998.

    Pe 4 februarie 2010, pretul unui CDS (Credit Default Swap) pe
    obligatiunile grecesti la 5 ani, a crescut cu 0,17 puncte
    procentuale atingand un nivel record de 4,14%. Grecia are nevoie de
    53 miliarde de EUR in anul 2010, pentru a-si finanta deficitul,
    echivalentul a 20% din PIB. Dupa cum am mentionat si intr-un
    articol anterior “Sursa Unei Noi Crize”, agentiile de rating
    Standard & Poor’s, Moody’s si Fitch au redus ratingul Greciei
    dupa ce deficitul bugetar a crescut la 12,7% din PIB. Potrivit
    publicatiei Bloomberg, obligatiunile grecesti au pierdut 2,34% in
    luna ianuarie, avand cea mai negativa performanta pe piata
    obligatiunilor europene. Potrivit Markit, obligatiunile pe 5 ani
    emise de guvernul elen au coborat in pret inca din prima zi de
    tranzactionare, randamentul oferit crescand cu 0,32 puncte
    procentuale, adica la 3,82% peste rata unui swap in euro.

    Grecia se confrunta cu cea mai grava criza financiara din
    ultimii 16 ani, iar incercarea de a evita un plan de salvare din
    partea UE este ingreunata de evaziunea fiscala scapata de sub
    control. Prim-ministrul George Papandreou a promis sa rezolve
    dezastrul financiar care a ingropat natiunea in datorii de
    aproximativ 300 miliarde de EUR. El a promis sa reduca deficitul la
    mai putin de 3% din PIB pana in anul 2013, de la nivelul actual de
    12,7%. Guvernul a propus cresterea impozitului pe produsele din
    tutun la 70%, si a taxei pe alcool cu 20%. In plus, guvernul
    intentioneaza sa suspende angajarile si sa taie bonusurile cu 10%,
    in ciuda unei puternice presiuni din partea sindicatelor care se
    pregatesc pentru greva din 10 februarie 2010.

    Judecand dupa evenimentele din trecut, apare intrebarea: cata
    finantare externa va obtine Grecia inainte de a intra in
    incapacitate de plata? Planul guvernului elen de a reduce deficitul
    la 3% in trei ani, nu a parut credibil investitoriilor straini.
    Pentru a rezolva aceasta situatie, autoritatile ar trebui sa
    revizuiasca modul in care se colecteaza statisticile economice, si
    sa incheie perioada manipularilor politice si a falselor raportari.
    Referitor la sansele Greciei de a fi salvata de UE, ministrul
    german de finante, Peer Steinbruck a declarat anul trecut:
    “Tratatul de la Maastricht nu prevede nici un ajutor pentru statele
    insolvabile, dar in realitate alte tari sunt obligate sa le salveze
    pe cele aflate in dificultate”. Liderii Uniunii Europene se vor
    intruni la Bruxelles pe 11 februarie, pentru dezbateri privind
    strategiile economice la nivel inalt iar criza datoriei
    guvernamentale va fi prioritara pe ordinea de zi.

    Desi, Grecia nu reprezinta decat 2-3% din PIB-ul UE, este
    infricosator gandul ca o prabusire a acestei tari ar putea insemna
    o lovitura puternica la ideea de moneda comuna a Europei, si s-ar
    putea declansa un efect de domino in Italia, Spania, si Portugalia.
    In joc este chiar credibilitatea monedei euro, o valuta la nivel
    european cu o banca centrala dar fara un management centralizat al
    economiei.

    Mai multe amanunte pe acceasi tema precum si raspunsuri la alte
    intrebari, le regasiti pe http://toniiordache.ro

  • Datoria Romaniei – 43 de miliarde de euro. E de bine?

    Conform calculelor Gandul, datoria Romaniei va ajunge la 43 de
    miliarde de euro la finele anului, in crestere cu 17,5% fata de
    2009. Desi acum datoria este “sub control”, reprezentantul Romaniei
    la FMI, Mihai Tanasescu, spune ca exista “semne de intrebare”
    privind evolutia ei pe viitor. El a dat ca exemplu Grecia, stat in
    pragul falimentului pentru ca, la fel ca Romania, cheltuieste mult
    mai mult decat are in vistierie. In acelasi timp, Jeffrey Franks,
    seful misiunii FMI la Bucuresti, a anuntat ca, incepand cu transa a
    cincea, toti banii vor merge la BNR si Finantele nu vor mai primi
    nimic pentru pensii si salarii.

    Cititi despre cat de datori suntem intr-un
    material amplu pe www.gandul.info

  • Update – Coface: economia Romaniei va creste cu peste 0,5% in 2010

    Cresterea se va baza, spune directorul general al Coface
    Romania, Cristian Ionescu, pe revenirea economiilor mature europene
    si a SUA. Reprezentantii Coface spun ca datoria externa, prognozata
    de ei in crestere de la 55,4% din PIB in 2009, la 62% din PIB in
    2010, nu trebuie sa ingrijoreze. “Sunt state ca Japonia sau Marea
    Britanie ale caror datorii externe sunt de peste 100%”, spune
    Ionescu. El apreciaza ca cel mai mare pericol pentru economia
    locala ar fi nerespectarea angajamentelor cu FMI
    .
    Chiar daca numarul falimentelor ar putea creste accelerat in primul
    semestru pentru ca unele cauze, nesolutionate in 2009, vor fi
    transferate la inceputul lui 2010.

    Cristian Ionescu, cel care conduce alaturi de biroul din Romania
    si afacerile Coface din Bulgaria si Slovacia, spune ca sunt inca
    multe societati aflate in pragul falimentului dar nu au declarat
    inca acest lucru. “Multe solicita insolventa pentru a se feri de
    creditori”, spune Ionescu.

    Potrivit Coface, in 2010 numarul falimentelor va creste cu
    15%-20%, fata de 19.000 de falimente declarate in 2009. In Romania
    activeaza peste 690.000 de firme si 344.000 de PFA, iar cele din
    sectorul imobiliar, distributia IT, retail si transport vor fi cele
    mai afectate in 2010.

    Cum arata 2010 prin ochii Coface:

    – Cresterea economica de peste 0,5%, chiar si 1% in cele mai
    optimiste simulari;

    – Inflatia va scadea de la 4,8% la 4%;

    – Datoria externa va creste de la 55,4% din PIB in 2009, la 62%
    din PIB in 2010;

    – Exporturile vor creste in 2010 pana la valoare de 37,1 mld.
    dolari, de la 34,3 mld. dolari in 2009;

    – Importurile vor creste cu 4,1 miliarde de dolari, pana la 50,7
    miliarde dolari;

    – Numarul falimentelor va creste cu 15%-20% (in 2009 au fost
    19.000 de cazuri);

    – Sectoarele cele mai afectate de criza raman imobiliarele,
    retailul, distributia IT, transporturile si afacerile cu
    mobila;

    – Creditarea va creste cu cel mult 1%-2%;

  • Grecia prezinta in fata UE reducerea cheltuielilor bugetare

    Oficialii au ajuns miercuri in Peninsula, timp in care Grecia
    insista ca nu are nicidecum nevoie de ajutor din partea
    Bruxelles-ului.

    “Facem ce trebuie facut”, a declarat Ministrul de Finante George
    Papaconstantinou. El a sustinut ca unele comentarii ale unui membru
    al conducerii executive a Bancii Centrale Europene nu sunt nici
    necesare, nici de ajutor. Papaconstantinou ii raspundea astfel
    economistului Juergen Stark care a declarat unui ziar european ca
    UE nu va ajuta Grecia daca problema datoriei de stat se va
    inrautati.

    Totusi, analistii sustin ca vorbele lui Stark voiau de fapt sa
    faca ca Guvernul si poporul grec sa inteleaga necesitatea reducerii
    imediate cheltuielilor bugetare.


    Cititi mai multe     in editia electronica a Euronews.