BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Va relaxa BCE mai departe politica monetară? Analiştii spun că aceasta nu ar avea niciun efect

    Joi, la prima şedinţă din acest an a Băncii Centrale Europene (BCE), întrebarea cea mai importantă este dacă instituţia va menţine mai departe dobânda de politică monetară la minimul record de 0,75%, scrie publicaţia franceză La Tribune. Luna trecută, BCE a decis să nu se atingă de dobânda cheie, deşi multe voci cereau reducerea acesteia chiar şi sub valoarea actuală, pentru a impulsiona economia euro după două trimestre consecutive de declin şi perspective slabe pentru anul 2013.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a recunoscut anterior că posibilitatea ca dobânda să fie modificată a fost “îndelung discutată” la reuniunea din decembrie a guvernatorilor, iar decizia de a o menţine la nivelul curent nu a fost în niciun caz unanimă.

    Mai multe pe zf.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 7-13 ianuarie

    9.01
    INSSE difuzează datele privind exporturile şi importurile în primele 11 luni din 2012

    9.01
    Eurostat publică a treia estimare privind PIB în T3 2012 în UE şi zona euro

    10.01
    Lansarea preşedinţiei irlandeze a UE şi a Anului European al Cetăţenilor 2013 (Dublin)

    10.01
    Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)

    11.01
    INSSE anunţă datele privind salariul mediu în noiembrie 2012 şi inflaţia în decembrie 2012

    dec. 2012 – feb. 2013
    Expoziţia “Ce povesteşte portul popular românesc” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    dec. 2012 – feb. 2013
    Expoziţia “Bing. Magia jucăriilor” (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti)

    dec. 2012 – mai 2013
    Expoziţia “Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” (Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti)

  • Opinie Daniel Dăianu: BCE a salvat zona euro, până acum…

    Fapt este că Banca Centrală Europeană a ezitat să-şi asume funcţia de LLR o perioadă de timp. Intervenţii în sprijinul băncilor comerciale au fost cu ezitări şi pe termen scurt în primii ani de criză – temeri comprehensibile dacă ne gândim la statutul BCE şi tratatele UE. Viaţa a obligat totuşi BCE să intervină prin linii de finanţare speciale cu extinderea gamei de colaterale acceptate. O schimbare de fond în execuţia mandatului BCE a avut loc după venirea la cârmă a lui Mario Draghi. În ultimele luni ale anului 2011 situaţia zonei euro se complicase peste măsură, evenimentele se precipitau prevestind un deznodământ analog căderii băncii Lehman Brothers în toamna lui 2008; se putea ajunge la destrămarea zonei, cu efecte economice şi sociale incalculabile. Mărturisesc că atunci (în iarna 2011/2012) am pus la îndoială capacitatea instituţională (în UE) de a se acţiona; am şi semnat, alături de economişti şi politicieni europeni, o scrisoare deschisă dată publicităţii privind urgenţa unei intervenţii din partea BCE.

    Mai multe pe zf.ro

  • Miniştrii de finanţe din UE au convenit ca BCE să fie autoritatea unică de supraveghere bancară

    Noul sistem de supraveghere va deveni operaţional în martie 2014 şi va acoperi în primă fază în jur de 200 de bănci. Implementarea ar putea fi amânată dacă BCE are nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti. După trei ani de politică anticriză fragmentată, uniunea bancară ar fi piatra de temelie pentru o integrare economică europeană mai profundă şi prima încercare a blocului comunitar de a răs­punde pe o singură voce băncilor cu probleme, care în ultimii ani au împins în colaps state mem­bre precum Irlanda şi Spania, scrie Thomson Reuters.

    Mai multe pe zf.ro

  • Mario Draghi l-a avertizat la Budapesta pe premierul Viktor Orban să nu atace independenţa băncii centrale pentru că altfel riscă să fie izolat de Occident

    “Fiecare bancă din UE ar trebui să aibă independenţă instituţională, personală, funcţională şi financiară. Independenţa instituţională şi personală protejează banca centrală şi pe membrii structurilor de decizie de influenţa pe care ar avea-o terţii asupra performanţelor activităţilor lor”, a spus Monti la o conferinţă organizată de banca centrală ungară. Discursul preşedintelui BCE nu a men­ţionat expres Ungaria, dar ţinta remarcilor este foarte clară, scrie The Wall Street Journal. Orban, care vrea ca banca centrală să sprijine guvernul în politicile de stimulare economică prin dobânzi mai mici, este de doi ani în conflict cu această instituţie, care ţine cu dinţii de dobânzile mari, cele mai mari din UE, pentru a ţine sub control cursul forintului în speranţa că atenuează astfel impactul datoriilor prea mari în valută. Familiile ungare sunt puternic îndatorate în monedă străină, în special în franci elveţieni.

    Mai multe pe zf.ro

  • Uniunea bancară europeană se naşte greu şi cu dureri

    Cel mai important motiv de neînţelegere este că Germania şi Austria nu vor ca BCE să preia răspunderea supravegherii tuturor celor cca 6.000 de bănci europene, ci numai a celor de importanţă sistemică, în timp ce Franţa vrea ca aria de supraveghere a BCE să includă toate băncile europene.

    Un alt punct care a iscat dezacorduri este propunerea Cehiei (pe care o susţine şi România) ca autorităţile naţionale să aibă dreptul de a refuza transformarea filialelor bancare în sucursale ale băncilor străine, temându-se de un exod de capital din sectorul bancar local spre grupurile-mamă din zona euro. De asemenea, ţări non-euro ca Ungaria şi Polonia au cerut să le fie asigurate drepturi egale cu ţările membre dacă vor decide să intre în uniunea bancară, astfel încât să nu fie dezavantajate de controlul BCE asupra băncilor care operează pe teritoriul lor.

    Dincolo de aceste probleme, Germania ar vrea să folosească uniunea bancară pentru a împlini un vis mai vechi al cancelarului Angela Merkel, acela de a impune reglementări mai stricte băncilor, fondurilor speculative şi pieţelor financiare. La congresul din această săptămână al Uniunii Creştin-Democrate, Angela Merkel a adresat partidului un mesaj puternic justiţiar, criticând lipsa de progres în reglementarea sectorului bancar şi a pieţelor financiare, ca şi baterea pasului pe loc în combaterea crizei datoriilor din zona euro, pe care a comparat-o cu o “mare cuprinsă de furtună”, adăugând însă că “pânzele corabiei şi cârma sunt în mâinile noastre”.

    “Sunt realmente îngrijorată în privinţa planului meu de a dezvolta o abordare comună faţă de sectorul financiar, în special în privinţa reglementării activităţii băncilor, a fondurilor speculative şi a pieţelor financiare”, a spus Merkel. În 2007, pe vremea administraţiei Bush, când Germania preluase preşedinţia G8, cancelarul german propusese un parteneriat economic între UE si SUA, cu obiectivul final de creare a unei singure pieţe transatlantice pentru investitori, cu standarde comune cel puţin în domeniul pieţelor financiare sau al proprietăţii intelectuale.

    Cancelarul Angela Merkel a fost realeasă preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate, cu o majoritate de 97,3% din voturi (faţă de 90,4% la congresul precedent), o victorie importantă în perspectiva alegerilor parlamentare de la anul. Merkel conduce de 12 ani CDU, parte a coaliţiei tripartite de centru-dreapta aflate la guvernare.

  • BCE a redus estimările de creştere economică a zonei euro pentru 2012 şi 2013

    Pentru acest an, BCE anticipează o contracţie economică de 0,6-0,4% în zona euro. În 2013, banca centrală anticipează că PIB-ul va evolua între o contracţie de 0,9% şi o creştere de 0,3%, iar în 2014 este aşteptat un avans de 0,2%-2,2%, transmite MarketWatch.

    În septembrie, BCE prognoza pentru anul viitor o evoluţie a PIB între o contracţie de 0,4% şi o creştere de 1,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România vrea delimitarea politicii monetare a BCE de partea de supraveghere

    Secretarul de stat Claudiu Doltu a prezentat ieri la Bruxelles poziţia României referitoare la mecanismul unic de supraveghere bancară, referindu-se la trei aspecte care rămân în discuţie. Primul se referă la egalitatea dintre ţările din zona euro şi cele din afara acesteia. “În situaţia în care va apărea un dezacord al unui stat membru din afara zonei euro faţă de o decizie a Consiliului Guvernatorilor (în cazul mecanismului decizional al Consiliului de Supraveghere al BCE), România consideră că acest lucru nu ar trebui să conducă, în mod automat, la terminarea cooperării în cadrul mecanismului de supraveghere unică”, potrivit lui Doltu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Moody’s a atacat mecanismele financiare de apărare ale zonei euro, iar BCE le cere politicienilor să iasă din „lumea basmelor“

    Agenţia de evaluare financiară Moody’s a redus cu o treaptă ratingurile ESM şi EFSF de la Aaa, cel mai bun calificativ posibil, la Aa1. Agenţia îşi motivează decizia, care urmează reducerii ratingului suveran al Franţei, prin legăturile strânse dintre mecanismele de finanţare şi pericolele pe care le au în faţă cei mai importanţi contribuabili ai acestor fonduri. Franţa este unul dintre puţinele state din zona euro care mai aveau calificativ maxim şi de aceea unul dintre pilonii de bază ai ESM şi EFSF. Aceste mecanisme au ca scop stabilizarea zonei euro prin furnizarea de asistenţă financiară pentru statele cu probleme. Noile calificative au perspective negative, semn că nu sunt exluse alte retrogradări, scrie Thomson Reuters.

    Mai multe pe zf.ro

  • Şeful BCE: Zona euro trebuie să lase în urmă lumea basmelor. Criza nu a trecut

    Criza datoriilor din uniunea monetară va continua şi anul următor, a declarat Draghi, la Paris, pentru postul de radio Europe 1, preluat de CNBC.

    “Nu am ieşit încă din criză. Recuperarea pentru cea mai mare parte a zonei euro va începe în 2013” a spus Draghi.

    Şeful BCE a adăugat ulterior, la o conferinţă cu oficiali importanţi din sectorul financiar, că actuala criză “a arătat că am trăit într-o lume a basmelor”. Datoriile nesustenabile, băncile nesigure şi slaba coordonare a deciziilor au condus la declanşarea crizei în urmă cu trei ani, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro