BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Povestea antreprenorului care a construit la Cluj un grup de restaurante cu 500 de salariaţi şi afaceri de 10 milioane de euro

    Grupul de restaurante Marty din Cluj, controlat de antre­pre­norul ro­mân Marceluş Suciu, a ajuns la afa­ceri de 10 mil. euro anul trecut şi la un total de 500 de sa­la­riaţi. Pentru acest an an­tre­pre­norul şi-a bu­ge­tat o creş­­te­re de 20% a busi­ness­ului şi el vor­­beş­te des­pre ex­pan­siu­nea la nivel na­­ţio­nal, fie direct, fie în franciză.

    „Povestea a început în anul 2000, cu un restaurant Marty Caffe micuţ şi co­chet deschis pe Calea Moţilor în Cluj“, spune an­tre­­prenorul în­tr-unul dintre pri­me­le sale interviuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea antreprenorului care a construit la Cluj un grup de restaurante cu 500 de salariaţi şi afaceri de 10 milioane de euro

    Grupul de restaurante Marty din Cluj, controlat de antre­pre­norul ro­mân Marceluş Suciu, a ajuns la afa­ceri de 10 mil. euro anul trecut şi la un total de 500 de sa­la­riaţi. Pentru acest an an­tre­pre­norul şi-a bu­ge­tat o creş­­te­re de 20% a busi­ness­ului şi el vor­­beş­te des­pre ex­pan­siu­nea la nivel na­­ţio­nal, fie direct, fie în franciză.

    „Povestea a început în anul 2000, cu un restaurant Marty Caffe micuţ şi co­chet deschis pe Calea Moţilor în Cluj“, spune an­tre­­prenorul în­tr-unul dintre pri­me­le sale interviuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un academician cere schimbarea imnului: ”Induce ideea de segregare între cel care îl cântă şi audienţă, care trebuie să se ”deştepte”

    Adrian Toader a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că linia melodică a actualului imn naţional ”Deşteaptă-te române!” se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul este demodat, nu face cinste, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”.

    ”M-am adresat, joi, prin scrisori, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, Guvernului şi Preşedinţiei României, solicitând formarea unor comisii de specialitate atât pentru adoptarea unui nou imn de stat, cât şi pentru adăugarea unei steme adecvate pe drapelul naţional, precum şi pentru stabilirea altor date de sărbătorire a Zilei Naţionale a României şi a Zilei Marinei. Am propus iniţierea procesului de schimbare a imnului de stat al României cu unul care nu se demodează odată cu schimbarea regimurilor politice, cu trecerea vremii. Mai multe voci ale unor personalităţi reprezentative culturii româneşti, precum scriitorul Andrei Pleşu, compozitorii Horia Moculescu, Marius Ţeicu, academicianul Cristian Petru Bălan sau criticul literar Dan Toma Dulciu, au exprimat necesitatea schimbării imnului naţional al României, pentru simplul fapt că linia melodică se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul nu ne face cinste, ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou respectă directivele CE”, a spus Toader.

    Potrivit acestuia, melodia actualului imn ”Deşteaptă-te române!”, un cântec patriotic, a avut valoarea sa în 1848, ”dar acum, o dată cu emanciparea românilor, acest cântec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”.

    ”Consider că actualul imn nu ne reprezintă ca neam, ca popor, ca naţiune, cu atât mai mult având în vedere faptul că România este ţară membră a Uniunii Europene. Cu ocazia protestelor din ultimii ani, populaţia a demonstrat faptul că e trează, capabilă, aptă să-şi aleagă şi să-şi determine viitorul ca naţiune. Românii cer respect, demnitate, autodeterminare, asigurarea unui viitor sustenabil pentru România”, a menţionat academicianul clujean.

    Adrian Toader a explicat că, în opinia sa, încă din titlu şi din prima strofă se observă, prin îndemnul ”Deşteaptă-te”, trimiterea la ideea că poporul român are nevoie de deşteptare, că ar fi inapt, incapabil, adâncit în ”somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort.

    ”Cu primul cuvânt, dar nu numai, în prima strofă se produce segregarea populaţiei, aceasta fiind împărţită în două mari grupări, cei treji, cei care intonează imnul la un moment dat, pe de-o parte, şi cei adormiţi, respectiv audienţa, de cealaltă parte. Anume, nu se spune – să ne deşteptăm români -, incluzând aici şi vorbitorul, ci – <Deşteaptă-te> -, adică <tu să te deştepţi, că eu sunt treaz din moment ce am realizat că tu dormi>. Iată o primă sugestie de segregare destul de direct şi agresivă care induce separatismul, de genul tu aşa, eu altfel, a arătat acesta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Doi oameni de afaceri clujeni investesc 500.000 de euro într-un concept de cafenele de specialitate şi vizeză extinderea internaţională

    Proiectul lanţului de cafenele de specialitate le aparţine lui Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants şi lui Dan Isai, fondatorul Salad Box, şi a fost lansat pe piaţă în luna ianuarie, odată cu deschiderea primei cafenele în centrul Clujului. Conceptul recent lansat este construit în jurul cafelei de specialitate selecţionată şi prăjită de Marius Nica, locul 10 în lume la cup tasting şi campion naţional de latte art, iar designul locaţiilor este semnat de arhitectul Cosmin Todor. Atât Marius Nica, cât şi Cosmin Todor sunt parteneri în Narcoffee Roasters.

    „Narcoffee Roasters este un concept cu potenţial de extindere foarte mare. Suntem deja în discuţii cu posibili doritori de francize din SUA şi Algeria, însă focusul nostru actual este piaţa internă”, afirmă Dan Isai.

    De asemenea, reprezentanţii Narcoffee Roasters menţionează că în decursul acestui an se vor pune bazele primelor locaţii din Bucureşti, unde există deja o echipă în formare.

     „Narcoffee Roasters prăjeşte şi prepară cafea de origini din ţări precum Costa Rica, Etiopia, Guatemala sau Columbia. Controlăm până şi compoziţia apei din cafeaua pe care o pregătim. Ducem la obsesie preocuparea pentru a pregăti cafeaua perfectă, iar asta atrage cei mai împătimiţi barista din industrie”, explică Marius Nica, Coffee Manager Narcoffee Roasters.

  • Cluj: Tribunalul îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe în limba maghiară

    Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

    ”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că municipalitatea va face recurs la Curtea de Apel Cluj.

    Asociaţia Minority Rights Cluj-Napoca a început în 2015 procesul prin care a cerut Tribunalulul Cluj să îl oblige pe primarul Enil Boc să amplaseze inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu.

  • O multinaţională din Cluj angajează IT-şti care pot lucra de acasă, salarii lunare: 10.000 de dolari

    Gelu Vac, Software Engineering Manager şi Brand Ambassador la Crossover, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că a fost ales Cluj-Napoca pentru acţiunea de angajare pentru rezultatele înregistrate aici la nivelul companiei, oraşul fiind şi un hub IT cu perspective foarte bune.
     
    “Crossover organizează un turneu angajare pentru programatori, care are loc în patru oraşe est europene, printre care şi Cluj-Napoca. Urmărim angajarea a circa 20 de persoane pentrru fiecare oraş, din 200 de candidaţi înscrişi, specialişti cu o vechime de minim 7 ani în limbajele de programare Java şi Ruby on rails. Oferim salarii de 100.000 de dolari pe an, ceea ce înseamnă între 8.000 şi 10.000 de dolari brut pe lună, pentru funcţia de Chief Software Architect, iar cei care vor fi angajaţi vor avea posibilitatea de a lucra de acasă. Cluj-Napoca a fost ales pentru rezultatele dovedite înregistrate aici la nivelul companiei, oraşul fiind un hub IT cu pespective foarte bune. Este parte a strategiei de business a companiei, aceste salarii oferite fiind atractive pentru Europa de Est şi sudul Asiei”, a spus Vac.
     
    Potrivit acestuia, Crossover va înfiinţa în acest an la Cluj-Napoca un birou propriu, ca proiect pilot, alături de alte 4 oraşe din lume.
     

  • Un tânăr din Cluj, condamnat la 4 luni cu executare fără a fi citat sau anunţat de pedeapsă

    În anul 2013, tânărul din Cluj care atunci avea 24 de ani, a primit o amendă penală după ce a fost implicat într-o altercaţie. A achitat o parte din amendă, apoi a plecat la muncă în Italia. Nu a mai plătit restul amenzii, în valoare de 450 de lei, astfel că autorităţile au sesizat judecătoria Gherla şi au cerut înlocuirea sancţiunii cu o pedeapsă privativă de libertate. Procesul s-a desfăşurat în lipsa tânărului, iar instanţa a decis condamnarea acestuia la patru luni de închisoare cu executare.
     
    “Instanţa din Gherla nu a respectat drepturile elementare ale acestui tânăr. Nu l-a citat la proces, nu i s-a asigurat nici măcar un avocat din oficiu, iar după pronunţarea deciziei prin care a transformat amenda de 450 de lei în şase luni de închisoare cu executare, nu l-au notificat. Culmea e că pe citaţiile trimise de instanţă, care au fost ataşate la dosar, datele de contact şi de identificare ale destinatarului erau inventate, au fost comunicate către o persoană care nu există, însă cineva semnase de primire”, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Iulian Stoia, cel care l-a reprezentat pe tânăr după ce a fost încarcerat.
     
    Bărbatul, care obţinuse între timp un contract de muncă pe perioadă nedeterminată în Italia, nu a ştiut de condamnare, iar în 2016, în preajma Crăciunului, a revenit în ţară pentru a-şi petrece sărbătorile alături de familie. La Vama Borş, fiindcă fusese dat în consemn, a fost reţinut şi dus direct la penitenciarul Oradea unde a rămas încarcerat.
     

  • Opinie Dragoş Damian,Terapia Cluj: A view to a kill

    Statul aloca inca din 2011 in mod real doar 6 miliarde Ron pentru medicamente cu si fara contributie personala. Alta suma nu exista pentru medicamente cu si fara contributie personala, oricum am citi tabelul din exercitiul de bugetare al CNAS. Nu exista nici o crestere de alocari in ultimii 6 ani, nu s-a dat un leu in plus pentru medicamentele cu si fara contributie personala.

    Tot ceea ce depaseste aceasta suma este descarcat la companiile farmaceutice sub forma taxei claw-back. Asa ca presupun ca la anumite capitole sumele defalcate in tabel  cuprind si 2-2,5 miliarde Ron venituri din taxa claw-back.

    De atlfel, cand ma uit la sumele din tabel, sunt chiar curios sa stiu pe ce sunt alocate, de vreme ce, asa cum va spuneam, suma reala platita de stat pentru medicamente este de 6 miliarde Ron pe an. Mai cu seama cand anul trecut s-au inapoiat din sanatate catre bugetul consolidat aproape 1 miliard Ron. Adica sanatatea a avut 2 rectificari pozitive in 2016 pentru ca la final de an sa dea inapoi 1 miliard de Ron – cat de ironic este asta?

    Revenind la tabel, pot sa speculez ca, de exemplu, daca adunam cifrele din ultimele doua randuri pentru 2017,  4,9 + 3,3 = 8,2 miliarde Ron, aceasta cifra in baza celor mentionate mai sus, trebuie privita ca 8,2 = 6 + 2,2 miliarde Ron proveniti din venituri din taxa claw-back. Adica CNAS estimeaza pentru 2017 o taxa claw-back de 26%, fata de 19% in prezent.

    In concluzie, statul nu a alocat in ultimii 6 ani mai multi bani pentru medicamente (Ma intreb, nu cumva este neconstitutional? Dreptul la sanatate e garantat, dar statul nu aloca mai multi bani pentru medicamente). In 2017, masurile de crestere a accesului la medicamente – lista noua, acces nerestrictionat la lista veche, etc. – vor genera un consum suplimentar care poate fi oriunde intre 600 si 1000 milioane Ron, care nu sunt finantati de stat ci de companiile farmaceutice – inclusiv de cele care au fabrici in Romania, care sunt prinse intr-un carusel prin care sunt obligate sa finanteze veniturile altora.

    Cele cateva aspecte surpinse mai sus nu sunt vaicareli, ci exercitii de calcul si economie aplicata, in domeniul in care o taxa injusta, camuflata sub termenul de “obligatie”, a devenit absurda.

    Astfel ca in 3-5 ani de acum incolo, daca analistii economici vor fi intrebati de ce Romania si-a mai stricat o industrie, daca politicienii vor tuna si fulgera propagandistic, si daca pacientii vor fi dezorientati pentru ca gasesc si mai putine medicamente, le veti putea arata cine este de vina pentru ca Romania este vulnerabila si nu mai produce medicamente, asteptand la rand poate ani de zile pana vine vreun import.

    A view to a kill.

    Opinia lui Sorin Pâslaru o găsiţi aici

  • Circulaţie îngreunată, în condiţii de ceaţă, pe mai multe drumuri din ţară

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei, pe mai multe drumuri din judeţe precum Alba, Buzău, Bihor, Braşov, Cluj, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Satu Mare, Teleorman, Suceava şi Vrancea circulaţia se desfăşoară îngreunat, în condiţii de ceaţă.

    Ceaţă este şi pe tronsonul kilometric 40 – 50 al Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa şi 316 – 354 al Autostrăzii A1, între Sibiu şi Deva.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu viteză adaptată, să mărească distanţa în mers şi să folosească luminile de întâlnire împreună cu cele de ceaţă. Totodată, sunt sfătuiţi să folosească luminile de întâlnire ale autovehiculelor pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care există obligativitate în acest sens.

    În condiţii de ceaţă densă, trebuie folosite şi luminile de ceaţă.

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC plănuieşte extinderea în Ungaria

    Remus Cosovanu, francizatul Spartan care deţine restaurante în Timişoara, Cluj şi Deva, a deschis pe 9 februarie, cea mai mare unitate stradală din cadrul lanţului, în urma unei investiţii de 110.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Noua unitate a înregistrat vânzări în valoare de 10.000 de euro şi 2.000 de clienţi, în primul weekend de funcţionare. Spartan ajunge astfel la 31 de unităţi, deschise în toată ţara, fiind pe locul 4 în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. Această inaugurare face parte din strategia de extindere la nivel naţional, dar şi internaţional, pe piaţa maghiară, pe care reţeaua Spartan şi Remus Cosovanu o vor implementa în 2017, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii Spartan.

    Restaurantul are o surprafaţă de 280 de metri pătraţi şi se află într-o zonă cu o importanţă comercială crescută a Timişoarei, Giroc.

    “Timişorenii apreciază în mod deosebit calitatea produselor şi a serviciilor Spartan, fapt pentru care stau mărturie cele cinci restaurante pe care le-am deschis deja aici, datorită cererii foarte mari. Mi-am dorit foarte mult să deschid un restaurant mai spaţios, în care lumea să vină şi să poată mânca în tihnă. Nu mi-am propus neapărat acest lucru, dar iată că am reuşit să inaugurăm cea mai mare unitate stradală a Spartan de până acum. Ceea ce vreau în acest moment este ca toţi cei care ne vor trece pragul să fie mulţumiţi de faptul că de acum vor regăsi aceleaşi meniuri gustoase şi de calitate, într-un decor îmbunătăţit!”, a explicat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Remus Cosovanu a ales să se îndrepte spre piaţa fast-food-ului, după ce a analizat potenţialul mai multor francize din domenii variate şi a realizat potenţialul crescut al acestui segment de piaţă. După un stagiu de pregătire ce a durat trei luni şi s-a desfăşurat în Suceava, a deschis primul său restaurant cu o investiţie iniţială de 62.000 de euro. În doar trei ani, a reuşit să deschidă şapte restaurante de succes, să întreacă McDonald’s ca vânzări la nivelul municipiului Timişoara şi să înceapă discuţiile pe marginea detaliilor extinderii în Ungaria, având în plan ca anul acesta să fie deschisă prima unitate la nivel extern, cel mai probabil în Budapesta.

    “Având în vedere succesul mărcii Spartan în România, am decis să prospectez şi pieţele externe, pentru a vedea dacă se pretează acestui format de business. Am analizat potenţialul afacerii în Europa în primul rând, dar şi în Dubai şi Thailanda, şi am prezentat conceptul mai multor centre comerciale din străinătate, care au fost extrem de receptive la propunerile noastre. Aşadar mă bazez pe date concrete, atunci când afirm că franciza Spartan ar avea un succes formidabil în Europa şi în întreaga lume şi am planificat ca 2017 să fie anul în care dăm startul expansiunii în afară!”, a adăugat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Fost fotbalist la prima echipă a Politehnicii Timişoara, unde a fost antrenat de Gheorghe Hagi, Remus Cosovanu s-a reorientat către antreprenoriat şi în 2014 a deschis primul său restaurant Spartan, în Timişoara. Trei ani mai târziu, cu o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro, estimată pentru finalul lui 2016, şi cu încă cinci restaurante deschise, a hotărât să prospecteze şi pieţele externe.

    Timişoara este oraşul cu cele mai multe restaurante Spartan din ţară: cinci unităţi dechise în perioada 2014 – 2017. Datorită rezultatelor obţinute până în prezent, Remus Cosovanu a obţinut exclusivitate asupra mărcii în oraşul de pe Bega, acesta fiind singurul loc din România în care Spartan are mai multe restaurante care se regăsesc exclusiv în gestiunea unui singur francizat.

    Planurile sale pentru anul în curs includ, în afară de inaugurarea primului restaurant Spartan din afara României, şi deschiderea unor noi unităţi în Timişoara şi Cluj. De asemenea, ultima parte din 2017 va marca şi apariţia primului restaurant Spartan Drive din Timişoara, unde clienţii vor putea comanda din maşină, şi care va ocupa 320 de m2 şi va fi situat la ieşirea spre Arad.

    În afară de cele şapte restaurante Spartan pe care le conduce la ora actuală, Remus Cosovanu este implicat, din anul 2016, şi în două dintre cele trei francize secundare deţinute de S.C Strong MND Corporation (compania francizoare a mărcii “Spartan”): Transylvania Burger şi Hercule, deschise în centrul comercial Shopping City din Timişoara.

    SC Corebos SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Remus Cosovanu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Timişoara, Cluj şi Deva şi are 145 de angajaţi.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată de S.C Strong MND Corporation S.R.L la finalul anului 2015 este de aproximativ 3.600.000 de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.