BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Care criza? Corporatiile din SUA inregistreaza profituri-record

    Oricat de greu le-ar fi americanilor de rand sa-si pastreze
    locurile de munca sau sa se reangajeze dupa o perioada de somaj
    prelungit, corporatiile din SUA au inregistrat niste
    profituri-record in trimestrul III din 2010. Acestea au fost in
    valoare de 1.659 miliarde USD – cea mai mare suma inregistrata in
    ultimii 60 de ani, de cand Departamentul Comertului (DoC) tine
    astfel de evidente.

    Suma este “bruta” – neajustata in functie de inflatie si fara a
    tine seama de cati bani vor intra in conturile actionarilor, ca
    dividende, si cati vor fi pusi deoparte sau investiti -, dar
    recordul nu poate fi pus la indoiala, arata raportul DoC.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Isarescu: Romanii sunt cei care au indatorat Romania si nu bancile comerciale

    “3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate.
    Raspunsul meu este transant: este clar ca decizia de indatorare a
    fost democratica (… ) Numai in 2007-2009 s-au cumparat un milion
    de masini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred ca la intrebarea
    cine a indatorat Romania trebuie sa avem in vedere acest lucru.
    Bancile au fost intermediari, putem spune ca i-au ademenit (…),
    dar nu s-au imprumutat ele ca sa indatoreze Romania, s-au imprmutat
    romanii”, a spus Isarescu la seminarul “Forumul bancar” organizat
    de FinMedia la BNR. El a spus ca din cele 22 de miliarde euro
    atrase din strainatate de bancile comerciale majoritatea sumelor a
    fost dirijata catre creditare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Analistii bancilor au pareri impartite despre perspectivele de crestere a economiei

    Institutul National de Statistica a publicat vineri
    estimarile-semnal cu privire la cresterea economica din perioada
    iulie-septembrie: PIB real a scazut cu 0,7% fata de trimestrul
    anterior, in date ajustate sezonier, si cu 2,5% in comparatie cu
    trimestrul corespunzator din anul precedent. Datele preliminare
    oficiale vor fi anuntate la 2 decembrie.

    In opinia BCR, performanta slaba a economiei
    din perioada iulie-septembrie este urmare a masurilor severe de
    austeritate fiscala aplicate de Guvern in vara – majorarea TVA cu
    5%, reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, diminuarea
    unor ajutoare sociale si a subventiilor guvernamentale, care au
    redus consumul gospodariilor populatiei. Formarea bruta de capital
    fix a ramas probabil la un nivel scazut, in conditiile in care
    investitiile in sectorul constructiilor s-au oprit aproape in
    totalitate dupa anii de boom economic.

    Pentru ultimul trimestru, BCR are in vedere o
    crestere economica pozitiva fata de trimestrul anterior, “avand in
    vedere ca efectele masurilor de austeritate ar putea fi absorbite
    destul de rapid. Prin urmare vedem anumite sanse ca performanta
    pentru intregul an 2010 sa fie putin mai buna fata de scenariul
    nostru de baza de -2,1%”, afirma Eugen Sinca, analist al bancii.
    “BNR ar putea relua ciclul de relaxare a politicii monetare in
    primul semestru din 2011 pentru a sprijini o reluare fragila a
    cresterii economice. Un nou acord cu FMI, presiuni inflationiste
    mai mici si o normalizare a mediului politic sunt elemente cheie
    ale acestui scenariu.”

    Raiffeisen Bank Romania ramane la opinia ca,
    dupa ce in perioada ianuarie-septembrie economia s-a contractat cu
    1,9%, “este foarte probabil ca PIB real sa scada cu 2% in 2010, asa
    cum estimeaza si FMI”. Nicolae Covrig, analist al bancii, constata
    ca “datele macroeconomice arata ca in continuare cererea interna
    ramane slaba, sub efectul masurilor de consolidare fiscala, desi
    unele vesti relativ bune au venit din partea dinamicii
    exporturilor”.

    Din punctul de vedere al analistului
    Raiffeisen, faptul ca Ministerul de Finante a renuntat la plafonul
    de dobanda de 7% pentru atragerea de finantare, acceptand in
    ultimele zile sa plateasca bancilor dobanzi medii de 7,1% si chiar
    7,3%, are legatura cu intarzierea prevazuta a aprobarii bugetului
    in Parlament, “din cauza blocajului politic”, care va duce la
    amanarea urmatoarei transe de credit de la FMI si Comisia Europeana
    “cel putin pana in ianuarie 2011”. In aceste conditii, autoritatile
    romane se vor confrunta cu costuri de finantare mai mari la
    titlurile de datorie emise pe piata interna.

    Sondajul intern al Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), dat publicitatii joi, a
    indicat o scadere a PIB in trimestrul al treilea cu 0,7% fata de
    trimestrul anterior (estimarile au variat intre -0,5% si -2,5%), in
    timp ce scaderea fata de aceeasi perioada din 2009 era aproximata
    la 2,3% (estimarile au variat intre -2% si -4%).

    Pentru ultimul trimestru, opiniile AAFBR
    indica o continuare a recesiunii (scadere a PIB cu 0,1% rata
    trimestriala si cu 2,5% rata anuala). Estimarile variaza intre
    -0,5% si 0,1% pentru rata trimestriala, iar pentru cea anuala intre
    -0,6% si -3,4%.

    Pentru tot anul 2010, estimarea membrilor
    AAFBR care au raspuns la sondaj plaseaza dinamica PIB la -2,2%
    (estimarile variaza intre -1,6% si -2,8%). Pentru anul 2011,
    participantii la sondaj se asteapta la o rata de crestere a PIB de
    1,2% (estimarile variaza intre -1,8% si 2%).

    AAFBR grupeaza peste 60 de analisti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societati de administrare a
    investitiilor, societati de asigurari si din piata de capital.

  • Isarescu la “Dupa 20 de ani”: Dureaza un an si jumatate sa ne revenim

    Seful Bancii Nationale a vorbit duminica, in emisiunea “Dupa 20
    de ani” de la ProTV, despre scaderea nivelului de trai din Romania,
    dar si despre viitorul Ordonantei 50.

    Banca Nationala estimeaza o crestere economica de 1,5% pentru anul
    viitor. Chiar si-asa, “dureaza un an, un an si jumatatea din
    momentul relansarii pana in momentul cand se simte in nivelul de
    trai al populatiei, deci s-ar putea ca efectele sociale sa persiste
    chiar in tot anul 2011”.

    In ce priveste OUG 50, Mugur Isarescu a spus ca “nu trebuie sa
    inlocuim un exces, cel al bancilor, cu un alt exces”, referindu-se
    la cererea FMI si a Comisiei Europene ca ordonanta sa nu se aplice
    si creditelor deja existente si ca ANPC sa nu aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a niciunei banci. BNR va lucra
    impreuna cu Guvernul si cu Parlamentul pentru a aduce textul
    ordonantei creditelor cat mai aproape de prevederile directivei
    europene pe care OUG o adapteaza in legislatia Romaniei, a adaugat
    guvernatorul.

    Vezi inregistrarea emisiunii pe www.stirileprotv.ro.

  • Credit Agricole: Din cauza Romaniei si a Ungariei nu au incredere investitorii in Europa Centrala

    Guillaume Tresca, analist al Credit Agricole, apreciaza ca in
    Europa Centrala si de Est se adancesc diferentele de performanta
    economica intre state, cu Romania si Ungaria “luptandu-se sa iasa
    din turbulentele crizei” pe de o parte, iar de cealalta parte cu
    Polonia si Cehia care “prezinta oportunitati atractive” pentru
    investitori. Analistul crede ca aceste discrepante intre tari vor
    continua sa se manifeste si pe parcursul ultimului trimestru din
    2010.

    “Europa Centrala sufera de pe urma unei perceptii inca defavorabile
    a investitorilor, iar daca este asa, este in special din cauza
    situatiei din Ungaria si Romania, care raman destul de riscante”,
    apreciaza Tresca, notand ca ambele tari incearca sa-si reduca
    deficitele si sa stimuleze cererea interna pe fondul unei
    instabilitati politice interne. Polonia si Cehia au avut, in
    schimb, ameliorari in toate sectoarele pe parcursul trimestrului al
    treilea.

    Banca estimeaza pentru anul acesta o scadere a economiei romanesti
    cu 2%, urmata de o crestere cu 1,7% la anul.

    Pentru Ungaria, Credit Agricole estimeaza stagnare a economiei
    anul acesta, urmata de o crestere de 2,4% la anul. Polonia va
    termina 2010 pe plus cu 3,1% si anul viitor cu 3,4%, in timp ce
    economia ceha va creste cu 1,5%, respectiv 3%.

    Analistii francezi incadreaza Romania in grupul tarilor unde
    deficitele de cont curent sunt de asteptat sa se adanceasca si sa
    ajunga rapid la niveluri aproape nesustenabile pe termen mediu sau
    lung, incluzand Turcia, Africa de Sud, Romania, unele tari din
    Orientul Mijlociu care nu sunt exportatoare de energie si zona
    Africii de Nord.

    Prognoza pentru deficitul de cont curent este de 5,8% din PIB in
    2010 si de 6,9% la anul. Banca franceza estimeaza ca Romania va
    incheia anul in curs cu o inflatie medie de 6,2%, care va cobori in
    2011 la 5,2%.

    Majorarea deficitului de cont curent al Romaniei, ca expresie a
    dezechilibrului comercial si a influxurilor mai mici de fonduri din
    strainatate, nu este o premisa buna nici pentru perspectiva
    cursului de schimb, pe care Credit Agricole il vede la 4,35
    lei/euro la sfarsitul lunii decembrie, pentru a ajunge apoi in
    iunie 2011 la 4,30 lei/euro, urmand sa incheie anul viitor la 4,20
    lei/euro.

    Grupul Credit Agricole este proprietarul bancii grecesti Emporiki,
    care are operatiuni si pe piata romaneasca.

  • Nouriel Roubini: Unele tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia. Europa risca un “deceniu pierdut”

    Din punctul lui de vedere, evolutia crizei a facut ca SUA sa se
    afle acum intr-o stare mai buna decat Europa, iar periferia Europei
    sa stea mai bine decat centrul. “Totusi, in Europa, Grecia si unele
    tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia, iar aceste
    doua tari au mai multe probleme decat Spania”, afirma economistul,
    intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.

    Pentru SUA, Roubini considera ca presiunile asupra dolarului – pe
    de o parte, din cauza deficitului fiscal in plina crestere, pe de
    alta din cauza faptului ca pietele emergente, in frunte cu China,
    cumpara bonuri de tezaur americane si impiedica astfel scaderea
    dolarului – ar putea cauza “probleme serioase la scara mondiala”,
    insa nu pe termen scurt. Singura amenintare pe termen scurt ar fi
    ca economia, in lipsa unui al doilea pachet de stimulente din
    partea administratiei Obama, sa recada in recesiune.

    Pentru Europa, temerea lui e ca economia continentului sa nu ajunga
    la un “deceniu pierdut” de tipul celui traversat de Japonia din
    cauza deflatiei, sau la o sprala a crizei de genul celei din
    Argentina lui 2001. “Cu un nivel al datoriilor atat de inalt, mai
    ales in Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, si cu masurile de
    austeritate anuntate, deflatia este un risc serios. Tari ca Grecia
    vor fi nevoite sa-si restructureze datoria, iar aceasta va genera o
    noua criza fiscala: intrebarea nu e daca aceasta se va petrece, ci
    cand”.

    In context, Nouriel Roubini considera ca Banca Centrala Europeana
    da dovada de “incapatanare” atunci cand continua sa vada “fantome
    ale inflatiei”, iar aceasta incapatanare e dezastruoasa, mai ales
    pentru tarile de la periferia Europei. De frica inflatiei, BCE n-ar
    mai vrea sa cumpere obligatiuni ale tarilor din zona euro, ceea ce
    va sfarsi prin a impinge euro la 1,60 dolari si va sili si o alta
    tara in afara de Grecia – poate Portugalia sau Irlanda – sa ceara
    ajutor de la UE. Economistul acuza si Germania ca are “mania
    austeritatii fiscale” si ca dicteaza Europei aceeasi cale, ceea ce
    este o “eroare grava”.

    Riscul principal, conchide economistul american, este recaderea in
    recesiune sau intr-o stagnare indelungata, combinata cu deflatie.
    “In conditiile unei indatorari atat de ridicate, o astfel de
    situatie va presupune suspendarea platilor la nivel de familii,
    companii, banci si, in final, la nivel de state.”

    “Vin ani durerosi, din cauza mahmurelii de dupa betia enormei
    indatorari publice si private din lumea bogata”, sustine Roubini.
    “A fost mai intai o criza financiara modesta, care s-a transformat
    in criza economica, apoi in criza fiscala si acum este o criza a
    valutelor. Dar cu asta nu s-a terminat: suntem doar inainte de
    etapa urmatoare, atunci cand in tarile cele mai lovite, datoria
    privata se transforma in datorie publica si reapar problemele
    fiscale”, spune el.

    Daca economistul vede rezolvarea in introducerea mai multor
    reglementari in sectorul financiar, aflat la originea crizei, el se
    arata insa sceptic ca efortul statelor de a face aceasta va avea
    succes. “Banca este ochiul uraganului financiar, samanta problemei.
    In ciuda a tot ceea ce se face pentru a eluda reglementarile impuse
    sectorului bancar, in ciuda faptului ca ele vin prea tarziu si sunt
    insuficiente, trebuie sa reconstruim digurile financiare, pentru a
    face fata viitoarelor crize. Dar in ritmul in care ne miscam,
    urmatoarea criza financiara va fi inca mai rea decat cea de
    fata.”

  • Vremea finantarilor ieftine se apropie de sfarsit, anunta guvernatorul BNR

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a sustinut ca Romania este la
    limita cu obtinerea finatarilor ieftine pentru sursele financiare
    atrase de stat, ceea ce inseamna ca toata economia ar trebui sa se
    pregateasca sa ia in calcul dobanzii mai mari.De la inceputul
    anului Ministerul Finantelor face mari eforturi pentru a nu plati
    la lei o dobanda mai mare de 7%, dar sumele pe care le obtine sunt
    destul de mici in raport cu necesarul de finantare. Insa presiunile
    bancilor de a obtine o dobanda mai mare sunt destul de
    accentuate.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • Romania in cerc vicios: indatorarea la FMI va ingreuna redresarea economica in urmatorii cinci ani – UniCredit

    Toate cele trei tari vor avea la anul necesitati de finantare de
    peste 10% din PIB – in cazul Romaniei, de aproape 17% din PIB, fata
    de circa 13% in 2010, ceea ce inseamna un nivel inalt pe ansamblul
    Europei Centrale si de Est, neintrecut decat de Serbia, cu peste
    20%. Pentru Ungaria, necesarul de finantare va fi undeva sub
    15%.

    “Asemenea cerinte mari de finantare reflecta nu un fenomen care
    dureaza doar un an, ci o problema intinsa pe mai multi ani, in
    parte explicabila prin calendarul rambursarilor de datorii catre
    FMI. Deloc surprinzator, aceste tari sunt aceleasi unde redresarea
    economiei este mai modesta, cu semne slabe de reintoarcere a
    fluxurilor de capital. Rambursarea acestor imprumuturi va afecta,
    la randul ei, activitatea economica”, considera Gillian Edgeworth,
    director pentru pietele emergente in cadrul UniCredit.

    Ultima prognoza a UniCredit pentru economia Romaniei vizeaza o
    scadere de 2,5% pentru 2010, ceea ce situeaza banca in tabara
    pesimistilor, alaturi de Erste sau Raiffeisen, care prevad o
    restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI, insusita de autoritati, are
    in vedere o scadere de 1,9%.

    “Balanta de cont curent se deterioreaza din cauza remiterilor mai
    mici ale lucratorilor din strainatate si a reducerii investitiilor
    straine directe. Coreland aceasta cu efectele politice problematice
    ale masurilor de austeritate, ramanem prudenti asupra perspectivei
    ratingului si a celei privind cursul de schimb”, apreciaza Rozalia
    Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Pentru 2011, banca se asteapta la o crestere economica de 1,7%, sub
    performanta regiunii, si la un curs mediu de schimb de 4,30
    lei/euro, fata de 4,20 lei/euro in acest an. Investitiile straine
    directe ar urma sa ajunga la 4,9 miliarde de euro, acelasi nivel
    din 2009 (fata de 3,6 miliarde in 2010). Deficitul de cont curent
    ar creste usor, de la 6,3% la 6,4% din PIB, in timp ce deficitul
    bugetar s-ar reduce de la 7% la 5% din PIB.

    ATENTIE LA 2013

    Platile in contul programelor de finantare cu FMI nu vor depasi
    nici anul acesta, nici la anul 0,3% din PIB in Romania, insa vor
    creste substantial in anii urmatori, pana la un maxim de aproape 3%
    din PIB in 2013. Si pentru Ungaria, Letonia, Serbia si Islanda,
    varful platilor catre FMI, ca pondere in PIB, este prevazut sa aiba
    loc in 2013.

    In aceste conditii, estimeaza grupul italian, tranzitia cea mai
    putin dureroasa ar putea s-o asigure rostogolirea datoriilor, sub
    forma reinnoirii acordurilor cu FMI intr-o forma sau alta. “Aceasta
    nu inseamna in mod necesar folosirea unor fonduri noi de la FMI, ci
    evolutia spre programe de tip preventiv, care ar facilita o
    renegociere a platilor daca ea va fi necesara”, precizeaza Gillian
    Edgeworth.

    Pe plan intern, un astfel de context inseamna ca nu se profileaza
    presiuni inflationiste generate de cresterea cererii, iar ca atare,
    nici banca centrala nu are motive sa ridice dobanda. “In cazul unor
    eventuale presiuni pe curs care ar deveni semnificative, este de
    asteptat ca Ungaria si Romania sa recurga la interventii in piata
    in primul rand, pentru a limita deprecierea monedei, si abia in al
    doilea rand sa majoreze dobanda cheie.”

    In acelasi timp, daca guvernele din aceste tari vor face progrese
    in reforma fiscala, spre sfarsitul anului viitor ar putea fi de
    asteptat reduceri moderate ale ratei dobanzii, adauga Edgeworth.
    Pentru Romania, aceasta ar insemna o scadere de la 6,25% la 5%.

  • De data asta sigur iesim din criza

    Noutatea e insa nu atat ca Romania e vazuta ca ramanand in urma
    altor tari, ci ca FMI si-a pastrat estimarile din vara neschimbate
    pentru noi, desi, dupa declaratii mai vechi ale lui Jeffrey Franks,
    reprezentantul FMI, s-ar fi parut ca raportul asupra perspectivelor
    economice mondiale, aparut saptamana trecuta, urma sa includa o
    modificare a estimarilor, tinand cont si ca o serie de analisti
    straini si romani au deja si pentru 2011 viziunea unei stagnari
    economice sau chiar a unei continuari a recesiunii.

    Deocamdata, finantatorul nr.1 al rezervei valutare a tarii isi
    pastreaza optimismul, dupa ce in mai multe randuri in ultima vreme
    a laudat public politicile Guvernului si s-a abtinut de la critici
    prea aspre fata de tintele neindeplinite (in primul rand legate de
    situatia arieratelor). Sa uitam insa nici ca, in viziunea FMI de la
    inceputul anului, ar fi urmat sa avem in 2010 o crestere economica
    de 1,3%, profund infirmata de realitate, si sa ne bucuram asadar,
    deocamdata, ca vom trece in 2011 cu o previziune, fie ea si firava,
    de iesire din recesiune.