BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Al treilea razboi mondial

    La 11 noiembrie 2010, data la care scriu acest text, a izbucnit
    al treilea razboi mondial, asa cum a prezis batrana aceea din
    Bulgaria sau Nostradamus sau cine s-a mai ocupat cu previziuni
    razboinice. Data am ales-o doar pentru relevanta tabloida, pentru
    ca si pana acum s-au purtat lupte importante. Este un razboi
    economic, diferit de cele purtate pana acum – biete incrancenari
    comerciale sau pe vreun petec de influenta. Vorbim aici de o
    repozitionare globala, pe fondul crizei, cu miscari economice,
    politice si sociale. O sa exemplific in continuare.

    Saptamana trecuta cateva mari televiziuni americane au ales sa
    nu prezinte un clip publicitar despre datoria publica americana.
    Materialul a fost produs de Citizens Against Government Waste, un
    ONG care sustine limitarea cheltuielilor guvernamentale si prezinta
    o clasa de studenti chinezi care studiaza, in Beijingul anului
    2030, caderea marilor imperii ale lumii – Grecia antica, imperiul
    roman sau… Statele Unite. In istoria alternativa a clipului,
    americanii sunt datori vanduti chinezilor si lucreaza pentru ei;
    “Au renuntat la principiile care le-au facut marete. America a
    incercat sa cheltuiasca si sa impoziteze cetatenii, pentru a iesi
    din marea recesiune. Noi am detinut o mare parte din datoriile lor,
    asa ca acum lucreaza pentru noi”, spune profesorul.

    Mesajul poate parea naiv, dar pus in contextul international
    capata cu totul alta relevanta.

    Sa-l privim prin prisma ratingurilor Dagong. La 26 septembrie,
    intre prima si a doua retrogradare a ratingului american, puternica
    Securities and Exchange Commission refuza sa recunoasca celor de la
    Dagong statutul de agentie de rating nationala. La 4 noiembrie
    Dagong a recidivat si reduce din nou ratingul american pentru
    datoria pe termen lung de la AA la A plus. Pentru curiosi, spun ca
    agentia chineza acorda Romaniei BB, un rating mai slab comparat cu
    modul in care suntem vazuti in prezent de Moody’s, S&P sau
    Fitch. Tot pentru curiosi, Rusia, Brazilia, India sau Venezuela
    sunt mai bine vazute decat in Occident. Agentia chineza mizeaza in
    special pe capacitatea statelor de a crea avutie si pe dimensiunea
    rezervelor nationale. Priviti demersurile agentiei chineze si
    importanta pe care i-o acorda SEC prin prisma urmatoarelor valori:
    in al treilea trimestru al anului companii chineze au incasat 76%
    (peste 40 de miliarde de dolari) din ofertele publice de actiuni
    din intreaga lume, iar 83% din ofertele publice au mers la companii
    asiatice. Companiile europene au incasat in aceeasi perioada 3,1
    miliarde dolari.

    Luna octombrie a adus ceea ce presa internationala a denumit
    razboiul valutelor, dar si pe cel al pamanturilor rare. Primul a
    fost cap de lista pe agenda reuniunii G-20 de la sfarsitul
    saptamanii trecute si este un subiect care a implicat inclusiv
    fluturari occidentale ale introducerii standardului aur – o idee
    din categoria “romani pe Luna”. Metalele rare, controlate in
    proportie de 97% de aceeasi omniprezenta China si supuse in prezent
    unui soi de embargo, pe criterii de mediu, chipurile, l-au facut pe
    Hans-Peter Keitel, seful BDI – federatia industriilor germane – sa
    observe ca acestea “au devenit o problema geopolitica care are
    nevoie de implicarea politicienilor”, in timp ce analistii japonezi
    vorbesc de resursele care ar putea deveni “armele economice ale
    secolului XXI”.

    Daca e sa privim avantul preturilor aurului, argintului,
    graului, bumbacului sau materiilor prime si impactul pe care il au
    aceste evolutii asupra economiilor lumii, armele s-au declansat
    deja.

    Nu scriu toate acestea ca parte a unui scenariu conspirationist,
    ci pentru ca astept de la autoritatile romane sa ne plaseze undeva
    in scenariul razboiului economic; rusii nu mai exporta grau pentru
    a-si asigura necesarul de paine. La noi Valeriu Tabara
    contabilizeaza exporturile, dar stie cum stam in ansamblu, daca
    exista furaje pentru animale si grau pentru paine? Face ministrul
    scenarii cu exporturi de grau furajer la 200 de dolari si importuri
    de grau de panificatie la preturi de 400 de dolari tona? Facilitati
    pentru cultivatori sau crescatorii de animale, fie ele si din
    credite angajate cu dobanda mai mare de 7%, daca tot a ajuns carnea
    la preturi nemaivazute? Poate putem specula in folosul nostru
    conflictul pamanturilor rare si foamea lumii de aur, argint sau
    bumbac, se ocupa cineva de asta? Eventual ministrul dezvoltarii?
    Sunt stocuri de carburanti pentru iarna? Gaze pentru combinatele
    chimice si petrol pentru rafinarii? NU conteaza ca sunt sau nu
    private, pentru ca rafinariile si combinatele inseamna bani la
    buget!

    Cum vor resimti institutiile financiare din Romania razboiul
    valutelor? Cum se repozitioneaza Romania pe harta intereselor
    economice, in conditiile in care chiar in sanul Maicii Europe
    fiecare stat incearca sa se descurce pe cont propriu, protejandu-si
    comertul, companiile, investitiile, iar interesul comun european nu
    depaseste amabile strangeri de mana si zambete politicoase. Franta
    si Spania isi protejeaza campionii economici de preluari ostile,
    iar nemtii analizeaza schimbarea legislatiei in domeniu. Industria
    iaurtului face parte din cele 11 sectoare socotite strategice de
    catre Paris si unde orice preluare este vizata direct de oamenii
    lui Sarkozy. Optiunea pune serioase piedici celor de la Pepsi care
    ravnesc de mult timp la Danone. In Spania, E.ON a renuntat sa mai
    cumpere Endesa dupa o lunga perioada de piedici guvernamentale.

    In spatele meu, la un televizor, presedintele Basescu vorbeste
    de crestere economica in 2011.

  • Finantele accepta dobanzi peste 7% la obligatiunile pe trei ani

    Finantele au avut in vedere sa vanda obligatiuni in valoare de
    300 de milioane de lei, valoarea subscrisa a fost de 591,2
    milioane, insa cea adjudecata nu a depasit 120,1 milioane de
    lei.

    Din primavara incoace, MF a refuzat sa se mai indatoreze la dobanzi
    mai mari de 7%, cu exceptia emisiunilor de obligatiuni de stat cu
    dobanda, ceea ce a impins statul sa contracteze cu precadere
    imprumuturi pe termen scurt, prin licitatii de titluri de stat cu
    scadenta intre sase luni si un an, pentru a-si satisface nevoile de
    finantare.

    Bancile, in schimb, au presat constant in directia majorarii
    dobanzii, invocand mereu riscurile asociate cu tensiunile politice
    si cu asteptarile privind o inflatie mai mare.

    BNR a anuntat joi ca modifica estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 sa treaca la o tinta centrala stationara,
    de 2,5%.

    In septembrie, inflatia anuala a urcat la 7,7%, peste asteptarile
    analistilor financiari.

    “Se pare ca Ministerul a renuntat la plafonul de 7%, intrucat
    cantitatea de datorie contractata pe termen scurt se acumuleaza.
    Cred ca exista presiuni pentru randamente mai mari la titlurile cu
    scadenta la un an, trei ani si cinci ani; 7% este suficient pentru
    titlurile la sase luni”, a declarat agentiei Bloomberg Vlad Muscalu, economist al ING Bank
    Romania.

    Pe primele opt luni, fata de perioada ianuarie – august 2008, cel
    mai rapid a crescut datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la
    17,14 miliarde de euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei
    pe termen lung (7,5%), conform datelor BNR.

    De la inceputul anului, Ministerul Finantelor a vandut titluri de
    stat si obligatiuni in valoare de 32 de miliarde de lei (7,4
    miliarde de euro). Pentru luna noiembrie, programul de finantare
    prevede vanzarea de titluri de 4,6 milioane de lei (peste un
    miliard de euro), dupa 3,1 milioane in octombrie.

  • Revista presei economice din Romania

    Singurele metode prin care statul poate creste salariile bugetarilor in 2011 sunt
    disponibilizarile, renuntarea la al 13-lea salariu si la primele de
    vacanta spre a le include in salariu sau posibila reducere a CAS,
    calculeaza Gandul. Exemplul Bulgariei, care a unificat
    recent toate institutiile de management din domeniul finantarii din
    fonduri UE, reanima discutia si in Romania, unde Guvernul promite
    ca va reforma domeniul.

    Pretul apartamentelor isi continua declinul,
    consemneaza Evenimentul Zilei: valoarea unui metru patrat
    util a ajuns, in octombrie, la cel mai mic nivel din ultimii doi
    ani si jumatate, adica la o medie nationala de 1.070 de euro, mai
    putin cu 3,1% fata de luna septembrie. Statul s-a imprumutat si el
    in monede exotice, acumuland datorii de peste 66 miliarde de yeni,
    48,4 miliarde de woni, 66,5 milioane de franci elvetieni si 261,4
    milioane de dolari canadieni.

    Adevarul prezinta un clasament al joburilor mereu vacante, pe care nu le ocupa
    nici somerii, primele fiind cele din confectii, intrucat sunt
    temporare si retribuite cu doar 600 de lei brut, urmate de o serie
    de munci necalificate retribuite la fel de prost. In 2011, bugetul
    Camerei Deputatilor va creste cu 28% fata de 2010, cel al Senatului
    cu 30%, prevazand inclusiv o crestere cu 14% a salariilor pe cap de
    senator.

    Un buget de 60.000-80.000 euro este suficient pentru a cumpara o
    locuinta buna in cartierele din Bucuresti, in aceasta perioada,
    spun specialistii imobiliari citati de Romania Libera, iar
    odata cu iesirea din oras, oferta de locuinte ieftine creste. Cea mai
    veche cale ferata din tara si una dintre cele mai frumoase din
    Europa, Oravita-Anina, a fost readusa la viata de zecile de turisti
    adusi aici de zvonul ca restructurarea CFR va inchide linia.

    Cel mai mare producator de microprocesoare din lume, Intel, va
    deschide saptamana viitoare la Bucuresti un centru de dezvoltare de software, primul din
    Europa care va fi dezvoltat de la zero si unde vor fi angajati
    cateva sute de programatori, informeaza Ziarul Financiar.
    Magazinele Real de pe piata romaneasca trag in jos vanzarile
    grupului Metro, conform rezultatelor din cel de-al treilea
    trimestru.

  • Pe ce se bazeaza FMI cand prevede crestere economica pentru Romania

    Anul acesta, PIB este asteptat sa scada cu 2% (estimare
    neschimbata inca din primavara, desi reprezentantii FMI vorbeau de
    obicei de o scadere “in jur de 1,9%, pana la 2%”). Ca efect al
    majorarii TVA, inflatia va depasi usor 8%. Deficitul de cont curent
    este proiectat la 5-6% din PIB, iar deficitul fiscal nu va trebui
    sa depaseasca 6,8% din PIB, pentru a scadea la anul la 4,4% din
    PIB.

    Din punctul de vedere al lui Franks, intoarcerea la cresterea
    economica va avea loc pe seama productiei industriale, a
    exporturilor si, din a doua parte a anului viitor, si pe seama
    cererii interne de consum in crestere, dupa ce vor trece efectele
    de runda a doua ale majorarii TVA. La acestea se adauga o mai buna
    absorbtie a fondurilor europene, asigurarea stabilitatii sistemului
    financiar si mentinerea stabilitatii in cadrul legislativ, fara
    modificari de taxe si impozite. In viziunea FMI, “are loc o
    redresare a economiei in Europa si la nivel global”, care ar
    justifica optimismul institutiei in privinta Romaniei.

    Optimismul FMI, care a anuntat luni la Bucuresti ca saluta
    eforturile “extraordinare” ale Guvernului de a lua masuri
    impopulare de consolidare fiscala si a facut cunoscut ca urmatoarea
    transa de credit va fi acordata la inceputul anului viitor daca vor
    fi indeplinite toate conditiile asumate, a fost apreciat ca atare
    de analisti.

    “Continuarea acordului cu FMI este o veste pozitiva pentru pietele
    financiare. Drept urmare, ne mentinem prognoza referitoare la o
    usoara apreciere a leului pana la 4,15 in iunie 2011”, a comentat
    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

    Conditiile FMI pentru urmatoarea transa, in valoare de 900 de
    milioane de euro, se refera la eliminarea arieratelor, adoptarea
    legii salarizarii unitare, adoptarea legii pensiilor, aprobarea
    legii bugetului pe 2011 si modificarea Ordonantei 50 privind
    creditele de consum, asa incat numai BNR sa aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a unei banci, nu si ANPC.

    Romania – in momentul de fata cel mai mare datornic la FMI,
    inaintea Ungariei – are de rambursat anul acesta catre FMI 62,08
    milioane de DST (drepturi speciale de tragere), respectiv
    echivalentul a 70,32 milioane de euro. Cuantumul platilor va creste
    in 2011 la 262,3 milioane DST, in 2012 la 1,58 miliarde DST, urmand
    ca maximul sa fie atins in 2013, cu 4,27 miliarde DST de rambursat,
    pentru ca in 2014 sa avem de platit 3,64 miliarde de DST.

    Creditul stand-by al Romaniei cu FMI, care expira in mai 2011, este
    in valoare de 11,44 miliarde DST (aproape 13 miliarde de euro), din
    care pana acum statul roman a tras 9,8 miliarde DST (11,1 miliarde
    de euro).

  • Datoria externa a Romaniei a crescut la 87,7 miliarde de euro dupa primele opt luni

    Fata de perioada ianuarie – august 2009, cel mai rapid a crescut
    datoria externa pe termen scurt (cu 17,4%, la 17,14 miliarde de
    euro), mult peste ritmul de crestere a datoriei pe termen lung
    (7,5%), ceea ce confirma avertismentele analistilor, conform carora
    necesitatile mari de finantare rapida ale Romaniei majoreaza
    ponderea indatorarii pe termen scurt.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut, din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    Din totalul datoriei externe, imprumutul de la FMI a reprezentat
    8,41 miliarde de euro, in crestere de la 5,68 miliarde in
    ianuarie-august 2009. Serviciul datoriei in contul acestui imprumut
    au reprezentat 118 milioane de euro in primele opt luni ale
    anului.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung (raportul
    intre serviciul datoriei si exportul de bunuri si servicii) a fost
    33,4% in perioada considerata, comparativ cu 33,1% in 2009. Gradul
    de acoperire a datoriei (raportul dintre rezerva valutara si de aur
    si importul mediu lunar de bunuri si servicii) era la 31 august de
    8,8 luni de importuri de bunuri si servicii, comparativ cu 8,6 luni
    la 31 decembrie 2009.

    La finele lui august, rezerva valutara si de aur aflata la BNR era
    de 34,8 miliarde de euro.

  • FMI lauda politica fiscala si monetara a statului, Romania primeste inca 884 mil. euro din creditul stand-by

    Consiliul Executiv al FMI a aprobat eliberarea imediata
    a urmatoarei transe de imprumut pentru Romania, in valoare de 884
    milioane de euro, ceea ce ridica totalul sumelor oferite Romaniei
    la circa 11,27 miliarde de euro. Consiliul a aprobat si derogarea
    Romaniei de la tinta cantitativa privind nivelul arieratelor
    statului la sfarsitul lui iunie, tinta care facea parte din
    conditiile de eliberare a urmatoarei transe de imprumut si care nu
    a putut fi indeplinita.

    Portugal apreciaza ca “trebuie acordata o
    atentie prioritara rezolvarii definitive a problemei arieratelor,
    prin imbunatatirea disciplinei platilor in economie” si ca trebuie
    asigurata continuitatea ajustarii fiscale, prin “prudenta la
    capitolul cheltuielilor bugetare” si continuarea reformelor
    structurale – reforma pensiilor, a sistemului salariilor, a
    administrarii fiscale, a asistentei medicale si orin restructurarea
    companiilor de stat.

    De asemenea, “inceputul reformelor pe piata
    muncii si in domeniul protectiei sociale va duce la cresterea
    productivitatii si va asigura canalizarea resurselor limitate de la
    buget catre cele mai vulnerabile categorii sociale”.

    In privinta politicilor monetare si fata de
    sectorul financiar, Portugal considera ca acestea au fost “corect
    de prudente si proactive, contribuind la asigurarea stabilitatii
    financiare”. Recenta crestere a inflatiei dupa majorarea TVA “face
    necesara prudenta in planurile de relaxare a politicii
    monetare”.

    Este de asteptat ca BNR sa mentina nivelul
    actual al dobanzii de politica monetara, la 6,25%, cu ocazia
    urmatoarei sedinte a comitetului de politica monetara al BNR,
    apreciaza Nicolae Covrig, analist in cadrul Raiffeisen Bank
    Romania. “Nu este exclusa insa o reducere a ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor”, adauga Covrig.

    Sistemul bancar ramane “lichid si bine
    capitalizat, insa o vigilenta continua in supravegherea financiara
    este esentiala pentru a asigura rezistenta acestuia fata de
    turbulentele regionale si fata de cresterea volumului de credite
    neperformante”, mai spune Murilo Portugal.

    Numarul debitorilor la banci, persoane fizice,
    care au credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul
    decembrie 2008 – iunie 2010, potrivit recentului Raport de
    stabilitate financiara, publicat de BNR. Unul din zece debitori
    persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza
    in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea
    anul acesta cu 2%, pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de
    circa 1,5%. “In al treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o
    mica scadere, pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect
    negativ temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o
    reluare a cresterii”, a declarat recent Tony Lybek, reprezentantul
    FMI pentru Romania si Bulgaria.

    Acordul de imprumut stand-by, in valoare
    totala de 13,15 miliarde de euro, a fost semnat la 4 mai 2009 si
    prevede accesul Romaniei la 1.111% din cota sa de participare in
    cadrul fondului de resurse al FMI.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65
    miliarde de euro din creditul stand-by care expira in primavara
    anului viitor, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de
    FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

  • Standard & Poor’s: sunt sanse de ameliorare a ratingului Romaniei

    “Nu ne asteptam ca divergentele politice sa
    impiedice Romania sa continue cu reformele structurale si sa-si
    atinga tintele bugetare”, a declarat Mrsnik intr-un interviu
    acordat
    Bloomberg    , explicand ca remanierea si motiunea de cenzura
    anuntata de opozitie nu afecteaza ratingul tarii. “Perspectiva de
    rating este stabila din punctul nostru de vedere, ceea ce implica
    faptul ca riscurile pentru datoria pe termen lung sunt
    echilibrate”, a spus analistul.

    Daca Romania reuseste “o performanta constanta
    din punct de vedere bugetar, presupunand ameliorari in cadrul
    legislativ fiscal si o limitare a vulnerabilitatilor din sectorul
    financiar, am putea imbunatati ratingul. Mai mult decat redresarea
    ciclica a economiei, ameliorarea structurala a functionarii ei este
    esentiala pentru imbunatatirea perspectivei de rating”, sustine
    Mrsnik.

    Standard&Poor’s se asteapta la o redresare treptata a
    economiei si la “o performanta mai echilibrata a acesteia decat
    inainte de criza, cand era alimentata preponderent de credite”.
    Prin urmare, desi potentialul inalt de crestere ramane, agentia
    estimeaza ca ritmul de crestere a PIB pe termen mediu sa fie mai
    redus decat in anii dinainte de criza, cand ajungea la 7-8%
    anual.

    Guvernul
    s-a angajat ca in 2010 sa se incadreze intr-un deficit bugetar de
    circa 6,8% din PIB. Conform ultimei prognoze a FMI, economia ar
    urma sa scada anul acesta cu 2%.

    Agentia
    de evaluare financiara a revizuit in martie de la negativa la
    stabila perspectiva ratingurilor pe termen lung ale Romaniei, in
    valuta si in lei, in virtutea sanselor ca Guvernul sa respecte
    acordul cu FMI si sa puna in practica programul de reforma fiscala.
    Ratingurile Romaniei au fost confirmate la BB+ si B pentru
    imprumuturi in valuta, pe termen lung si scurt (prima treapta
    pentru categoria “junk” – nerecomandate investitorilor, imediat sub
    categoria “investment grade”), respectiv la BBB- si A-3 in moneda
    locala. Pentru datoriile in valuta, nivelul ratingului este acelasi
    cu cel acordat Greciei si Azerbaidjanului.

    Luni,
    Romania a ajuns din nou pe locul 10 in topul zilnic CMA Datavision
    al tarilor cu cea mai mare probabilitate de intrare in incapacitate
    de plata a datoriei publice externe, calculat in functie de
    cotatiile CDS (contracte de asigurare contra riscului de default),
    dupa ce saptamana trecuta urcase pe locul 9. Conform datelor CMA
    (Credit Market Analysis este membra a CME Group, cea mai mare bursa
    de instrumente derivative), prima de risc pentru datoriile
    Romaniei, ceruta de investitorii in obligatiuni si alte titluri de
    stat, este de 382,18 puncte, foarte departe de riscul calculat in
    iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si cand prima
    de risc era in jur de 410 puncte.

    Topul
    CMA Datavision, actualizat zilnic, este dominat de Venezuela,
    Grecia si Argentina, considerate cele mai riscante tari din
    lume.

  • Bancile preseaza din nou Finantele sa ofere un randament mai mare pentru titlurile de stat

    Chestiunea dobanzii la titlurile de stat a devenit in ultima
    luna o preocupare tot mai intensa pentru bancile participante la
    licitatii, ai caror analisti motiveaza, in declaratiile date pentru
    agentiile straine de presa, ca Finantele ar trebui sa ofere dobanzi
    peste plafonul autoimpus de 7%, atat din cauza asteptarilor mai
    mari privind inflatia si a pesimismului in crestere privind
    perspectiva economiei, cat si, mai nou, din cauza incertitudinilor
    legate de remaniere si de viitorul politic al programului de
    reforme negociat cu FMI.

    “E interesant de vazut ca ei (statul, n.red.) au esuat in a
    vinde tocmai titlurile care de obicei atrag cel mai mare interes
    din partea cumparatorilor, gratie scadentei lor scurte”, a comentat
    pentru Reuters
    Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania. “Pare ca
    remanierea si alti factori au crescut presiunea pe dobanzi, asa
    incat ne asteptam ca previziunile noastre privind o renuntare la
    plafonul de 7% sa se indeplineasca mai curand decat ne
    asteptam”.

    “Guvernul se tine inca de limita de 7%, dar presiunea pietei se
    intensifica inclusiv pentru titlurile cu scadente mici. Recenta
    agitatie de pe scena politica n-a fost deloc de ajutor. Acum, cel
    mai important lucru e ca programul cu FMI sa fie mentinut in
    grafic”, a declarat agentiei
    Bloomberg     Gyula Toth, strateg pentru pietele emergente la
    UniCredit din Viena.

    Alti participanti la piata sustin insa ca e doar o problema de
    cine rezista mai mult si ca rezultatul de luni e doar un caz
    izolat, din cauza excesului de lichiditate din piata. “Daca
    Ministerul Finantelor se tine de acest plafon de 7% si daca banca
    centrala nu inunda piata cu lichiditate, atunci bancile vor accepta
    pana la urma dobanda pentru titlurile la sase luni”, declara un
    trader, citat de Reuters.

    De la inceputul anului, statul a vandut titluri in valoare de
    circa 28 de miliarde de lei, fata de un obiectiv de 34,25 miliarde.
    Luni, investitorii au prezentat oferte in valoare de 1,47 miliarde
    de lei, dar tot ce a depasit randamentul de 7% a fost respins.

    Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
    pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
    cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
    stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut din
    2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
    scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
    cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.

    In principal din cauza majorarii TVA, BNR a modificat prognoza
    de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce estimarea
    privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8% pentru
    anul in curs.; aceasta schimbare a fost invocata de banci in toate
    comentariile din ultima vreme despre necesitatea ca statul sa vina
    cu randamente mai bune pentru certificatele de trezorerie sau
    obligatiunile pe care le ofera. Tinta de inflatie pentru acest an
    este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

  • Trichet: Toti cei responsabili de politica economica trebuie sa sustina reformele de convergenta cu zona euro

    Toti cei responsabili de politica economica a Romaniei, “fara
    exceptie”, trebuie sa fie angajati in promovarea unei politici
    fiscale sanatoase si a unor reforme structurale coerente, care sa
    sustina procesul de convergenta cu zona euro, pentru ca “nu exista
    un inlocuitor pentru politicile economice sanatoase si orientate
    spre stabilitate”, a afirmat Trichet, prezent la concertul special de la
    Ateneul Roman, organizat cu ocazia sarbatoririi a 130 de ani de la
    infiintarea Bancii Nationale a Romaniei.

    Seful BCE a calificat drept “plin de provocari” procesul de
    ajustari fiscale, financiare si structurale necesare Romaniei si a
    incurajat Guvernul sa ia “deciziile indraznete de care e nevoie”
    pentru a face posibila o crestere economica sustenabila pe termen
    mediu si lung.

    Jean-Claude Trichet a felicitat BNR pentru felul cum a gestionat
    politica monetara “in imprejurari atat de dificile” si pentru
    contributia sa la stabilitatea financiara a tarii, prin politicile
    sale “sanatoase” de supraveghere a sistemului financiar. “Exista
    motive intemeiate pentru faptul ca BNR a devenit una dintre cele
    mai respectate institutii publice in aceasta tara”, a continuat
    el.

    “Profit de aceasta ocazie pentru a sublinia cat de importanta
    este independenta bancii centrale, afirmata de legislatia Uniunii
    Europene”, a adaugat presedintele autoritatii monetare
    europene.

    In privinta procesului de convergenta cu zona euro, guvernatorul
    BNR a mentionat recent pentru prima oara posibilitatea ca tinta
    privind adoptarea euro in 2015 sa fie rediscutata “daca nu mai e
    credibila si daca evolutiile duc spre altceva”, desi a precizat ca
    banca centrala continua “sa se bata” pentru ea. Criteriile de
    convergenta nominala prevad ca inflatia sa nu urce cu peste 1,5%
    peste media din cele mai performante trei state ale eurozonei,
    deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si datoria
    publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga stabilitatea
    cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa varieze cu mai
    putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de euro.

    Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut – la nivelul lunii
    iunie era de 34% din PIB. BNR a modificat prognoza de inflatie
    pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce pentru anul in curs,
    estimarea privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la
    7,8%. In privinta deficitului bugetar, programul cu FMI si Comisia
    Europeana prevede incadrarea pana la sfarsitul anului in plafonul
    de 6,8% din PIB.

  • FMI ar putea incepe din octombrie discutii cu Romania pentru un nou imprumut

    “Am putea incepe anumite discutii preliminare, dar nu am decis
    daca vom si incepe negocierile”, a afirmat Franks intr-un interviu
    pentru Bloomberg. El a adaugat ca la sfarsitul lui
    octombrie va incepe analiza trimestriala a actualei linii de credit
    pentru Romania, care expira in mai 2011.

    Eliberarea urmatoarei transe, de 914 milioane de euro, din
    imprumutul FMI ar urma sa se faca numai cu conditia ca Romania sa
    achite datoriile restante catre firmele private si sa aprobe pana
    la sfarsitul lui septembrie modificarea sistemului de pensii, cu
    cresterea varstei oficiale de pensionare.

    Guvernul va trebui sa ateste cu documente ca a platit arieratele
    de circa 1,9 miliarde de lei catre companiile private, arieratele
    fiind motivul de ingrijorare nr.1 al Fondului, “pentru ca apare un
    cerc vicios atunci cand guvernul nu-si plateste datoriile”, a
    declarat zilele trecute Tony Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania
    si Bulgaria. Aceeasi ingrijorare a fost exprimata si sambata de
    Jeffrey Franks.

    Ministerul Finantelor a anuntat ca la 31 august a aprobat
    deschideri de credite din bugetul Fondului national unic de
    asigurari de sanatate in suma de 1 miliard lei, intr-o prima
    transa, din care suma de 616,5 milioane lei pentru unitatile
    sanitare publice cu paturi si 383,5 milioane lei pentru plata
    medicamentelor. “In zilele urmatoare se vor realiza deschideri de
    credite bugetare de inca 947 milioane lei, pentru plata datoriilor
    la medicamente, cu si fara contributie personala, la servicii
    medicale si la dispozitive medicale”, a anuntat ministerul intr-un
    comunicat publicat joi.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din
    creditul stand-by care expira in primavara anului viitor si mai are
    de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare
    debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea anul acesta cu 2%,
    pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de circa 1,5%. “In al
    treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o mica scadere,
    pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect negativ
    temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o reluare
    a cresterii”, a declarat Lybek.