Activele bancare de 3 miliarde de euro reprezintă însă doar 0,5% din PIB al Turciei, potrivit analizei Nomura, citată de blogul Financial Times. Pe poziţia a doua, la egalitate cu România se situează Polonia, tot cu 2,2 miliarde de euro, reprezentând însă 0,6% din PIB. În Bulgaria, valoarea activelor despre care analiştii Nomura cred că ar putea fi vândute atinge 1,4 miliarde de euro, însă ponderea în PIB, de 3,5%, este cea mai ridicată din rândul a 14 state din Europa Centrală şi de Est.
Tag: active
-
OMV ar putea vinde activele din mai multe ţări est-europene, dar va rămâne în România
OMV va rămâne “în mod cert” în Austria, Germania, România şi Turcia, dar analizează vânzarea activelor din Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Bosnia-Herţegovina şi Italia. Informaţiile au la bază strategia grupului OMV, dar şi declaraţii ale directorului general al OMV, Gerhard Roiss. Fondurile obţinute de OMV ar urma să fie folosite pentru investiţii în domeniul gazelor naturale, considerat mai profitabil decât rafinăriile şi benzinăriile. Valoarea reţelei de benzinării a OMV în Cehia este estimată la 4 miliarde de coroane (160,6 milioane de euro). OMV a prezentat în septembrie elemente din noua strategie a grupului până în 2021. Obiectivele grupului sunt renunţartea la active de un miliard de euro din partea de rafinare şi marketing şi concentrarea pe producţia de hidrocarburi şi energie electrică.
-
Grecia ar trebui să-şi vândă toate activele publice pentru 125 miliarde euro
Planul, numit “Eureca” a fost realizat de consultanţi foarte influenţi în guvernul cancelarului Angela Merkel, conduşi de directorul general al companiei Roland Berger, Martin Wittig, potrivit cotidianului La Tribune. Propunerea include şase faze. În prima etapă, Grecia ar trebui să includă într-o structură comună toate activele publice (bănci, imobiliare, telecom, porturi, et.c.), asemănătoare agenţiei Treuhandanstalt, înfiinţată în 1990 pentru a privatiza 8.500 de companii publice din Germania de Est. Activele sunt estimate la 125 miliarde de euro, sumă calculată în funcţie de valoarea unor proprietăţi scoase deja la privatizare de guvernul de la Atena. Al doilea pas prevede ca o instituţie europeană, finanţată de state, să cumpere fondul înfiinţat de Grecia. Instituţia europeană respectivă ar trebui să privatizeze activele, cu termen limită în 2025.
-
Preţul cu care Sberbank cumpără afacerile din Est ale Volksbank: 585 mil. euro
“Acordul a fost semnat. Acum trebuie aprobat de acţionarii Volksbank International”, a declarat sursa respectivă.
La 26 august, Bloomberg relata că preţul final este de 590 de milioane de euro, citând tot surse apropiate tranzacţiei.
La jumătatea lunii iulie, grupul austriac a încheiat cu Sberbank acordul de vânzare a Volksbank International, tranzactie care nu include şi Volksbank România. La acea vreme, agenţia Reuters estima că preţul ar fi de 590 de milioane de euro pentru pachetul de 51% scos la vânzare de austrieci, inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea în iunie, cu precizarea însă ca era vorba de un acord preliminar şi că suma finală poate fi modificată. Surse apropiate de unul dintre consultanţii Sberbank în tranzacţie (JP Morgan Chase şi Societe Generale) au declarat atunci pentru Kommersant că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 670 şi 760 de milioane de euro.
Între timp însă, inclusiv ca urmare a rezultatelor testului european de soliditate financiară, derulat la 91 de bănci din UE şi pe care Volksbanken nu l-a trecut, preţul acţiunilor a scăzut, astfel încât Sberbank a putut negocia termeni mai favorabili de preţ. Din 15 iulie şi până la 26 august, acţiunile Volksbanken s-au ieftinit cu 22%.
Vezi aici rezultatele testului european de soliditate financiară
Austriecii au scos la vânzare VBI în decembrie 2010, spre a rambursa statului ajutorul de 1 miliard de euro primit în 2009 şi pentru a scăpa de activele cu grad redus de performanţă. OVAG spera să obţină însa pentru VBI cel puţin 1,5 miliarde de euro. OVAG vrea ca vânzările de active să-i permită să plătească statului austriac o tranşă de 300 de milioane de euro în 2014 şi încă una de 400 de milioane până în 2018.
Oesterreichische Volksbanken (OVAG) deţine 51% din Volksbank International (VBI), restul de acţiuni fiind împărţite între DZ Bank şi WGZ Bank din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne din Franţa.
La sfârşitul primului trimestru, activele VBI erau de 13,7 miliarde de euro, din care 4,7 miliarde aferente Volksbank România, care nu este inclusă în tranzacţia cu Sberbank, dar pe care grupul austriac intenţionează s-o vândă după ce va vinde ruşilor restul afacerilor din Est.
-
Finlanda propune transferarea activelor Greciei către o companie holding din Luxemburg
Planul, pus la punct în iunie, reprezintă un element central al solicitărilor făcute de Finlanda în schimbul împrumuturilor care urmează să fie acordate Greciei în cadrul noului acord internaţional de “salvare” a statului elen. Dacă nu se va ajunge la un compromis în privinţa revendicărilor, Finlanda ar putea ieşi din acordul pentru Grecia, declanşând o nouă rundă de haos pe pieţele financiare. Deşi împrumutul acordat Greciei de Finlanda este relativ mic, ratingul de credit triplu-A al statului nordic dă mai multă greutate programului de finanţare externă de 109 miliarde euro convenit de liderii europeni, FMI, Atena şi creditorii privaţi ai statului elen. Finlanda a cerut, la scurt timp după încheierea acordului pentru Grecia, ca statul elen să ofere garanţii colaterale în schimbul împrumutului luat de la guvernul de la Helsinki. Mai multe state, printre care Austria, Olanda, Slovenia şi Slovacia au venit ulterior cu solicitări similare.
-
Eurobank fuzionează cu Alpha Bank, creând cea mai mare bancă din Grecia
Alianţa celor două bănci va duce la crearea celei mai mari instituţii bancare din Grecia, cu active de 150 de miliarde de euro, peste 2.000 de sucursale şi depozite de circa 80 de miliarde de euro, afirmă Bloomberg.
Printre acţionarii importanţi ai noii instituţii va fi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank şi care a anunţat că ar vrea să cumpere 20% din noua instituţie, investind circa 400-500 de milioane de euro.
Preşedintele noii bănci va fi Yannis Costopoulos, actualul preşedinte al Alpha Bank şi reprezentantul familiei Kostopoulos, care controlează banca. Giorgios Aronis, directorul general al Alpha responsabil de retail, a confirmat pentru presa elenă că fuziunea va fi aprobată luni dimineaţă.
În România, Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.
“Va fi o fuziune amicală, cu scopul de a crea un cap de pod bancar în Grecia şi sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari 25 de bănci din zona euro”, a declarat o sursă citată de Dow Jones. După fuziune, instituţia va proceda la o majorare substanţială de capital, a precizat o altă sursă.
Oficialii europeni, greci şi cei ai FMI presează de mai bine de un an băncile greceşti să găsească formule de fuziuni şi achiziţii care să le consolideze capitalul, iar până acum au fost anunţate pe rând diverse scheme posibile de fuziuni şi alianţe, pe rând date ca sigure şi apoi respinse explicit sau abandonate.
În condiţiile în care băncile sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, baza de depozite a scăzut din cauza crizei datoriilor greceşti, iar Eurobank şi ATE Bank au ratat testul european de soliditate financiară din vară, alianţele între bănci au revenit însă acum în prim-plan ca soluţie pentru sectorul bancar elen. Eurobank are o expunere de 8,7 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 5,5 miliarde de euro.
Vezi aici ce măsuri vor lua cele două bănci greceşti care au ratat testul de stres.
În ultima săptămână, acţiunile Eurobank şi Alpha au scăzut cu 22%, respectiv 26%, astfel încât capitalizarea lor de piaţă combinată a ajuns la 2 miliarde de euro, conform Bloomberg, de la circa 23 de miliarde la finele lui 2007. Cele două bănci datorau Băncii Centrale Europene 103,3 miliarde de euro în iunie, faţă de 97,5 miliarde în luna mai.
Eurobank urmează să-şi anunţe luni rezultatele financiare, iar Alpha Bank cu câteva zile mai târziu.
Deutsche Bank a redus deja preţul-ţintă pentru şase bănci greceşti, conform unui raport recent citat de publicaţia elenă Capital – de la 3,7 la 2,4 euro pe acţiune pentru Alpha, de la 4,1 la 2,7 euro pe acţiune pentru Eurobank, de la 1,1 la 0,7 pentru Piraeus, de la 2,8 la 1,4 pentru Bank of Cyprus, de la 0,8 la 0,3 pentru Marfin şi de la 0,4 la 0,3 pentru ATEBank. În toate cazurile însă, a menţinut recomandarea pentru investitori de păstrare a acţiunilor.
Valul de consolidări ar urma să continue, conform ultimelor informaţii disponibile. Presa elenă dă ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.
-
Profitul ING Bank România a crescut cu 8% în prima jumătate a anului
Rezultatul se datorează reducerii costului cu provizioanele de risc şi creşterii veniturilor din operaţiunile cu clienţii, a precizat banca.
Portofoliul de credite a crescut cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar depozitele au progresat cu 2%, ajungând la 9,24 miliarde de lei. Activele totale au crescut la 12,44 miliarde de lei, cu 6% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.
“Rezultatele pozitive obţinute în prima jumătate a anului 2011 se datorează unui management profesionist al portofoliului de clienţi, al produselor şi al riscurilor. Cu o poziţie consolidată, rezultate solide şi un rating A+, ING Bank România se prezintă pe piaţă ca o instituţie sigură şi solidă, capabilă să previzioneze piaţa şi să ofere clienţilor săi produse şi servicii bancare competitive”, a declarat Mişu Negriţoiu, CEO al instituţiei.
Negriţoiu a comentat în special poziţia băncii în percepţia clienţilor, afirmând că în 2010, banca a înregistrat cel mai ridicat nivel al satisfacţiei clienţilor din piaţa de retail banking. “Conform aprecierilor lor, aspectele care au plasat în 2010 ING Bank România pe primul loc au fost: încrederea inspirată clienţilor băncii, portofoliul de produse şi servicii adaptate nevoilor lor, condiţiile avantajoase oferite clienţilor fideli, birocraţia redusă, dobânzile avantajoase oferite la produsele de creditare şi de economisire, taxele şi comisioanele competitive”, a spus Negriţoiu.
ING a figurat ca lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului de profil realizat de AC Nielsen în noiembrie-decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank România a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliu a clienţilor loiali din piaţa de retail banking. De asemenea, conform studiului de notorietate a branduril realizat de AC Nielsen în octombrie 2010, ING Bank România se situează în top 3 în clasamentul băncilor autohtone la capitolul brand recommendation – 14% dintre cei chestionaţi (clienţi bancarizaţi) recomandă ING Bank pentru produse şi servicii bancare şi în top 5 în ceea ce priveşte notorietatea spontană – 11% dintre cei chestionaţi menţionează spontan ING Bank.
ING Bank România s-a situat şi în top 3 cei mai buni angajatori din domeniul bancar, conform studiului “Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Consulting in 2011. Clasamentul reflectă atât realitatea mediului de lucru în organizaţie, cât şi abilitatea angajatorului de comunicare cu personalul şi cu poten]ialii angajaţi.
Instituţia, parte a ING Group din Olanda, are în total 209 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice şi ocupa la finele anului trecut locul al zecelea în topul băncilor din România, după valoarea activelor.
-
Topul băncilor la jumătatea anului
La jumătatea acestui an cele 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, Volksbank, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost şi ING) consemnau un profit cumulat de numai 380 de milioane de lei, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Anul trecut, aceleaşi bănci aveau un profit de 573 de milioane de lei.
Din acest profit, BRD, controlată de francezii de la Société Générale de aproape 12 ani, înregistra o pondere de 74%, adică 282 mil. lei. BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, reuşind să-şi valorifice mai bine activele deţinute. BCR, care este numărul unu din punctul de vedere al activelor, avea la jumătatea anului un profit în RAS de 163 mil. lei. Rezultatul cumulat al primelor zece bănci este puternic afectat de Volksbank, care a înregistrat un minus de 306 mil. lei pe semestrul I.
-
Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011
Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
joi.Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
2009-2010.In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
mai buna a bancilor respective.Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
Romania si Bulgaria.
In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
redusa).Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
depreciaza in continuare.CE SE INTAMPLA IN ROMANIA
Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
retrageri de depozite, apreciaza Fitch.La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
(20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
“Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
majoritatea tarilor vecine comparabile.Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
– 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii. -
ING preia din august serviciile de custodie pentru Fondul Proprietatea
La procesul de selectie a noului custode, desfasurat in luna
iunie, au participat sase banci cu experienta locala si
internationala. “Ne bucuram ca putem lucra cu ING Bank in calitate
de custode si depozitar pentru Fondul Proprietatea. Am organizat un
proces de selectie riguros la care au luat parte unele dintre
bancile cu cea mai mare experienta care opereaza in Romania”, a
declarat Grzegorz Konieczny, managerul de fond al Fondului
Proprietatea.“In cadrul acestui contract vom oferi o gama de servicii complexe
care acopera certificarea activului net, pastrarea in siguranta a
instrumentelor financiare, raportari la standarde internationale si
alte servicii conexe”, a declarat Mihaela Bitu, director general
adjunct al ING Bank.Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului
Proprietatea, adauga ca doreste sa multumeasca Bancpost pentru
serviciile specializate de custode si depozitar oferite Fondului pe
parcursul ultimului an.Fondul de actiuni ING Romanian Equity, unul dintre cei mai
importanti investitori de la BVB, si-a majorat de curand expunerea
pe Fondul Proprietatea de la 6% la aproape 10% din activele
proprii, respectiv la 0,43% din actiunile Fondului.