MELNIK VREA ÎNSĂ SĂ DEVINĂ CELEBRU ŞI PENTRU STILUL PROPRIU, arhaic, cu casele zugrăvite în alb printre care se poate vedea piatra folosită la construcţie, bănci scorojite, dar şi mici garduri din piatră. Mai are de arătat vizitatorilor Biserica Sfântul Nicolae sau Casa Kordopulova, celebră în Bulgaria, care a fost construită pentru producţia de vinuri şi care astăzi este muzeu. Şi care ascunde secrete şi în pivniţă. Mai multe tuneluri adăpostesc vinul produs în timpul anului, iar pe ziduri se pot vedea mii de monede.
O mică piaţă şi un drum greu accesibil cu maşina, câteva magazine de accesorii. Cam asta ar mai avea vizitatorii de văzut în Melnik. Cei 208 locuitori se arată bucuroşi de vizitatori. Se îmbracă în costume naţionale, iar pe masă îţi pun numai bucate preparate în casă: brânză, iaurt, miere şi bineînţeles celebrul vin. Dacă se întâmplă să treci pe aici în apropierea lunii martie, cu siguranţă vei primi un mărţişor, pe care îl numesc martenitsa. Este simplu, făcut doar din două fire, unul alb şi unul roşu. E pentru sănătate, spun ei, se leagă la mână şi după ce îl porţi trebuie să-l agăţi de crengile unui pom.
Primul contact cu Melnik arată un loc mai degrabă sărăcăcios, care încearcă să trăiască din istorie, cea pe când se număra printre cele mai înfloritoare oraşe ale statului. Însă în acelaşi timp o istorie tulbure, când, aflat sub ocupaţie otomană, a încercat să-şi conserve identitatea. Urmele trecerii otomane se mai văd încă: una dintre clădiri îşi invită oaspeţii să încerce un hamam (baie turcească) autentic. Un oraş mai degrabă trist, înveselit doar de portul popular viu colorat pe care localnicii îl îmbracă atunci când îşi aşteaptă oaspeţii.
IN TIMP CE MARILE ORAŞE DIN EUROPA ÎNCEARCĂ SĂ IMPRESIONEZE PRIN GRANDOARE, catedrale gigant vechi de sute de ani, bulevarde gălăgioase, aşezarea din Bulgaria, care îşi păstrează numele de oraş doar din motive istorice, impresionează prin simplitate şi stilul nealterat păstrat de-a lungul timpului. Micul oraş din sud-vestul Bulga-riei este înconjurat de stânci înalte în formă de piramidă, care lasă să se vadă un sol deschis la culoare. De aici îşi trage de fapt numele, Melnik însemnând “lut alb”. Pentru cei atraşi de turismul rural, Melnik este o destinaţie accesibilă: 15 euro pe noapte pentru o cameră dublă într-o casă tradiţională.
FEBRUARIE ESTE LUNA VINULUI ÎN ZONA MELNIK, MAI EXACT PE 14 FEBRUARIE, când are loc o sărbătoare specifică vinului ce marchează începutul unui an nou viticol. Preotul este chemat pentru a binecuvânta recolta, sunt tăiate vechile ramuri, iar după slujbă locuitorii cântă şi dansează pe muzică tradiţională. Ritualul este respectat cu sfinţenie la Villa Melnik, afacere de familie din zonă care deţine 30 de hectare de viţă de vie şi care se pregăteşte să finalizeze o investiţie într-o nouă cramă. Îşi cheamă angajaţii, dar şi prietenii să petreacă pentru un an viticol bun. Ceva mai târziu, după ritual, vine şi degustarea. Proprietarul Villa Melnik propune trei tipuri de vin: un cupaj Chardonnay şi Viognier, unul Cabernet Sauvignon şi Merlot şi un Merlot cu Syrah.
Spun că şi-ar dori să vândă 200.000 de sticle de vin anual, dar încă nu au ajuns la acest nivel. Preţul maxim la care poate ajunge o sticlă de vin în magazinele specializate este de maximum 9 euro, însă preţul mediu este de 4 euro. Mica proprietate exportă doar în Franţa, dar spun că şi-ar dori să ajungă şi în România.
Melnik este situat la numai câţiva kilometri de Sandanski, unul dintre cele mai cunoscute oraşe din Bulgaria pentru izvoarele cu apă termală. 80 de izvoare se găsesc aici din cele peste 600 din întreaga ţară. Folosite sunt numai 10% din acestea în Sandanski, oraş pe care bulgarii îl promovează ca fiind locul unde s-a născut Spartacus. În cinstea acestuia au ridicat o statuie în mijlocul oraşului.
Numărul mare de izvoare termale din zonă este dat de un vulcan stins acum, dar care în urmă cu 50 de milioane de ani avea activitate. Solul vulcanic este “responsabil” şi pentru gustul deosebit al vinului din Melnik.
Este zona cea mai caldă din întreaga Bulgarie, anul trecut spre exemplu au avut doar două zile cu zăpadă. Numai 22 de zile pe an sunt cu ploaie, iar ceaţa este extrem de rară. Iată de ce pe 14 februarie, când un grup de turişi erau strânşi la Villa Melnik, localnicii se întrebau care dintre ei erau responsabili pentru ceaţa care se aşezase în zonă.
