BusinessMagazin

Tag: special

  • Femeile lui Silvio Berlusconi – “Sa-mi dau demisia? Ati innebunit?” (GALERIE FOTO)

    La un moment dat, o femeie de la o petrecere organizata de
    Silvio Berlusconi spunea: “o fata a inceput sa-si unduiasca
    posteriorul si atunci seara abia a inceput”.

    Premierul italian sustine ca nu are de ce sa se simta rusinat,
    dat fiind ca el doar se distreaza. Insa detaliile de la petrecerile
    sale “bunga bunga” au inceput sa apara in spatiul public.
    Descrierile puse la dispozitie de procurori scoteau in evidenta
    infractiuni de trafic de persoane, prostitutie si relatii intime cu
    dansatoare minore.

    Un politician din opozitie a remarcat de curand: “In comparatie
    cu Berlusconi, Caligula era un puritan”. Si, intr-adevar, asta
    reiese din cele 389 de pagini ale anchetei, cuprinzand si o serie
    de fotografii cu fete imbracate sumar, identificate de procurori si
    prezentate pentru prima oara in The Daily Telegraph.

    Ancheta Rubygate in care e implicat Berlusconi vine pe fondul
    unor proteste de amploare care au zguduit intreaga Italie inca de
    la finele anului trecut. Atunci, zeci de mii de manifestanti au
    defilat la Roma, la apelul Partidului Democrat, principalul partid
    de opozitie.

    Chiar si Biserica Catolica a luat pozitie in legatura cu
    incidentul in care este implicat premierul, Vaticanul
    distantandu-se in mod clar de Berlusconi, criticat, de asemenea, de
    persoane importante din Italia. La mijlocul anului trecut,
    premierul italian era comparat chiar cu dictatorul Nicolae
    Ceausescu: “Dincolo de faptul ca a devenit de mult timp o grava
    amenintare la adresa democratiei si echilibrului puterilor in stat,
    isi permite sa vorbeasca despre libertatea accesului la informatie,
    dupa ce coalitia sa majoritara a vrut sa inchida emisiuni
    televizate incomode in campania electorala. Nici macar dictatorul
    roman Nicolae Ceausescu nu indraznea sa faca asa ceva”, spunea
    Leoluca Orlando, unul din liderii formatiunii Italia Valorilor,
    citat de Mediafax.

  • Dilema ruseasca: berea este sau nu alcool?

    Legea ruseasca trateaza berea ca aliment, la acelasi capitol cu
    laptele si painea, si oricine fabrica si vinde bere trebuie doar sa
    respecte conditiile de igiena impuse. Lipsa legistaltiei si
    atitudinea indiferenta, spun criticii, a contribuit la cresterea
    numarului de de bautori – chiar de la varsta de 13 ani. Ceea ce nu
    face decat sa aplifice fenomenul alcoolismului in Rusia.

    Chiar si asa, aprobarea acestei propuneri pare departe de a fi
    sigura, desi guvernul rusesc a propus saptamana trecuta Dumei
    (legislativul de la Moscova) sa defineasca berea drept alcool,
    astfel incat sa poata fi interzisa la evenimentele la care
    participa copii. In plus, prezenta berii ar putea fi interzisa in
    chioscurile din preajma scolilor, unde este acum cumparata la
    paritate cu apa minerala.


    Deputatii Dumei se pregatesc de alegeri, in decembrie, dupa cum
    a aratat deputatul Anton Belyakov care a atras atentia ca prea
    multe campanii depind de finantarile industriei berii.

    “Este vorba de miliarde si miliarde de dolari anual”, spune
    Belyakov, care este membru al unui partid minoritar din Rusia.
    “Vreau sa repet: o parte importanta a acestui flux financiar intra
    in cladirea in care lucrez”.
    Legea propusa este destul de blanda – berea poate fi produsa in
    continuare fara licenta – si a fost inaintata pentru a se incadra
    intr-un tel stabilit de primul ministru Vladimir Putin, care spune
    ca vrea sa reduca pana in 2020 consumul de alcool la jumatate.

    Oficialii Rusiei publica adeseori statistici terifiante despre
    efectele alcoolului: numarul copiilor cu varste intre 10 si 14 ani
    a crescut la 15,4% in 2008, pana la 10,8 milioane; 2 milioane din
    cei 140 de milioane de rusi sunt alcoolici; peste 23.000 de rusi
    mor anual din intoxicatii alcoolice; 500.000 de rusi mor anual ca
    urmare a crimelor, accidentelor si bolilor provocate de alcool.

    “Vorbind cinstit”, a spus presedintele Dmitry Medvedev,
    “alcoolismul in tara noastra a devenit o tragedie nationala”.

    Berea, care contine in mod normal sub 5% alcool, nu se
    incadreaza in imaginea publica ca alcool “adevarat”, ca vodka (cu
    40% alcool). Dar Belyakov a spus ca actiunile de marketing care
    tintesc tinerii pun bazele unui obicei care se transforma, in
    preajma varstei de 30 de ani, in consum de bauturi mai tari.

    Vadim Drobiz, director al Centrului de Cercetare pentru Pietele
    Alcoolice Regionale si Federale, odata cu dezvoltarea pietei berii
    din anii ’90, oficialii rusi au sperat ca se va dovedi o
    alternativa mai sanatoasa la bauturile tari.

    Dar in loc sa se intample asta, pentru ca arhicunoscutul toast
    cu vodca n-a pierdut deloc teren, rusii au dezvoltat si o sete
    pentru bere. Organizatia Mondiala a Sanatatii a calculat ca in
    2005, rusii peste 15 ani beau echivalentul a 15,7 litri de alcool
    per capita in fiecare an. Spre comparatie, in SUA consumul se plasa
    la 8,4 litri de alcool per capita, conform Institutului National de
    Sanatate.

    Varsta legala pentru consumul de alcool in Rusia este 18 ani,
    dar Pavel Shapkin, seful Centrului de Dezvoltare a Politicii
    Nationale pentru Alcool, spune ca nici aceasta nu este respectata
    strict. “Sigur ca berea este vanduta minorilor,” spune el. “Nimic
    nu este monitorizat, nimic nu este controlat. Berea este foarte
    accesibila. Astfel incat daca vorbim despre incercarea guvernului
    de a reduce la jumatate consumul de alcool pana in 2020, cum poate
    fi acest lucru posibil fara restrictionarea consumului de
    bere?”

    Daca Duma va gasi o metoda de a transforma berea in alcool,
    ramane neclar, dar toata lumea e de acord ca lobbistii vor avea
    mult de lucru.

  • MEET THE CEO – Mihai Rohan – Intalnire cu un constructor

    Pare ieftin jocul de cuvinte din titlu, din moment ce Mihai Rohan lucreaza a lucrat toata viata in industria cimentului; in discutia de la evenimentul MEET THE CEO, notiunea de constructie a aparut insa la fiecare pas, aproape obsesiv, cu toate sensurile posibile, de la constructia unei cariere pas cu pas, a unui stil de management si a unei echipe capabile sa performeze si pana la felul cum s-au schimbat orasele din Romania si pana la constructia unui brand national.

    Romania are o generatie de executivi care vin din spate, in toate industriile – farmaceutice, IT, industria de constructii, unii scoliti in strainatate, altii cu experienta solida formata in companii, considera Mihai Rohan. Unul dintre acestia este Florian Aldea, directorul general al Carpat Beton, cel care i-a luat locul lui Rohan la conducerea Carpatcement Holding de la 1 ianuarie. Aldea si-a inceput cariera ca inginer de automatizari la fabrica de la Fieni, in anii ’80, are un MBA la Asebuss Bucuresti si la Kennsaw University din Atlanta, iar din 2010 este doctor in inginerie chimica.

    “Una din atributiile mele este sa-mi cresc succesorii, si va asigur ca pentru urmatorii zece ani cel putin, succesiunea la Carpatcement este asigurata. Exista baieti <spirt>, care pot sa lucreze multe ore, si sambata, si duminica, stiu si sa se distreze, si sa cante”, spune el. Compania are un program de internship cu studenti care vin sa faca practica in companie, pe baza unei conventii cu universitatile. “Eu personal ma duc si discut cu studentii, care invata meserie, stiu ca pot ajunge aici, de tineri, sefi de sectie si directori daca sunt buni. Asta ii motiveaza pe oameni, asa incat raman in companie si nu sunt tentati sa plece in alta parte.”
    Absolvent de Electromecanica la Brasov, Rohan si-a inceput cariera la Institutul Roman de Cercetare si Proiectare a Cimentului (CEPROCIM), unde s-a ocupat de proiecte de constructii de fabrici de ciment, inclusiv pentru strainatate. “Asa am fost obligat sa invat limbi straine, inclusiv rusa, sa cunosc documentatie straina a industriei, sa-i cunosc pe oamenii din industrie din alte tari”.

    Asa a fost remarcat si promovat la Centrala Industriei Cimentului, ca director tehnic, apoi dupa 1990 la conducerea Romcim SA, primul holding industrial din Romania, infiintat cu patru fabrici, pe baza structurii elaborate de el. Sfarsitul anilor ’90 il gaseste la conducerea Casial Deva, care era detinuta de grupul Lasselsberger, iar din aceasta pozitie a negociat preluarea fabricii de catre germanii de la HeidelbergCement. Noii proprietari l-au pastrat apoi la sefia operatiunilor lor din Romania, care acum cuprind trei companii – Carpatcement Holding, Carpat Beton si Carpat Agregate, respectiv trei fabrici – cele de la Bicaz, Deva si Fieni.

  • Cod de descifrat: MMXI. Cum va arata lumea in 2011

    O mare greutate o vor avea pentru pietele internationale
    semnalele politice, pentru ca economia si politica au ajuns sa se
    confunde adeseori in perioada din urma. La inceput de an, tabloul
    global sta cam asa: Statele Unite par pregatite pentru o crestere
    economica sustinuta, desi nu la fel de accelerata precum cele din
    China, India sau Brazilia, in vreme ce Europa s-ar putea trezi cu
    cel putin inca o roata dezumflata in zona euro, fie ca vorbim de
    posibila restructurare a datoriilor Greciei, de nevoia de salvare a
    Portugaliei sau a unor state considerate indeobste cam prea mari
    pentru a fi lasate sa cada, Italia sau Spania. Aceste ultime doua
    state trebuie sa stranga in urmatoarele luni de pe piete circa 400
    de miliarde de euro pentru a-si rostogoli datoriile, iar reticenta
    de care investitorii au dat dovada la sfarsitul anului trecut in
    cazul Irlandei nu prevesteste nimic bun.

    Costul asigurarii in caz de incapacitate de plata (CDS) a
    datoriilor suverane din statele Europei Occidentale a atins joia
    trecuta un nou maxim istoric, depasindu-l in premiera pe cel al
    asigurarii datoriilor suverane ale statelor din Europa Centrala si
    de Est, inclusiv Rusia, ceea ce arata ca pietele se pregatesc
    pentru o noua lovitura puternica ce ar urma sa fie incasata de zona
    euro. Liderii Europei au insa in acest an si probleme politice de
    rezolvat, care le vor acapara si timpul, si energia, spre deosebire
    de anul trecut, cand deciziile dure puteau fi aplicate ceva mai
    usor; in Germania, cea mai mare economie a zonei euro, din cauza
    sistemului electoral, incepand din februarie si pana in septembrie,
    coalitia de guvernare formata din conservatori si liberali va trece
    dintr-o campanie electorala intr-alta, in disputa fiind controlul a
    sapte dintre cele 16 landuri ale tarii.

    Perspectivele crestin-democratilor (CDU) condusi de cancelarul
    Angela Merkel nu sunt prea optimiste: daca maine ar avea loc
    alegeri, Merkel nu ar mai ramane in functie, fiind inlocuita de o
    coalitie de centru-stanga, intre social-democrati si verzi. Noile
    conduceri ale celor sapte landuri vor modifica aproape sigur si
    balanta politica in Bundesrat, “Consiliul Federal” al landurilor,
    care trebuie sa aprobe toate legile trecute prin Parlamentul in
    care coalitia de guvernare inca detine o majoritate. Asadar, Merkel
    va trebui pe de o parte sa lupte la baioneta ca sa salveze ce se
    mai poate salva, iar apoi sa negocieze asiduu cu potentialii
    castigatori pentru orice masura de reforma.

    Celalalt motor al Europei, Franta, va trece printr-un an
    preelectoral (in martie 2012 sunt alegeri prezidentiale), iar
    presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca o formula de
    compromis cu sindicatele pe care si le-a ridicat impotriva odata cu
    noua lege a pensiilor pe care a impus-o anul trecut. In plus,
    Sarkozy va fi probabil ocupat cu agenda G20, grup prezidat de
    Franta in 2011. Miza pentru cuplul franco-german va fi initierea
    unei dezbateri pentru a rezolva problema sistemica a zonei euro –
    uniune monetara fara uniune fiscala – ce duce la acumularea de
    diferente tot mai mari intre diversele economii europene si creeaza
    derapaje pe care le deconteaza ansamblul blocului comunitar prin
    masurile de austeritate in vigoare sau in pregatire.

    Are insa destule sanse sa se concretizeze o dezbatere privind
    reformarea sistemului monetar mondial, pe care Sarkozy va incerca
    sa o impuna G20 pentru a mai castiga din punctele pierdute in
    politica interna? Dupa razboiul valutar de uzura in care s-au
    angajat marile economii in 2010, o schimbare de strategie este
    deocamdata o promisiune frumoasa: Statele Unite nu par dispuse sa
    renunte atat de usor la pozitia pe care o ocupa acum dolarul in
    finantele internationale (mai ales dupa repetatele masuri de
    relaxare cantitativa care au relansat competitivitatea exporturilor
    americane), mai ales ca si Barack Obama trebuie sa inceapa lupta
    pentru realegerea la prezidentialele din toamna lui 2012 si orice
    cedare pe acest front nu ar fi usor de explicat electorilor de
    acasa. Luna aceasta, presedintele chinez Hu Jintao, presat continuu
    de comunitatea internationala sa devalorizeze yuanul care aduce
    Chinei excedente comerciale constante, face o vizita istorica la
    Washington; de rezultatul ei depinde cum se vor aseza la masa de
    discutii in noiembrie la Cannes liderii G20.

    Dar discutiile dintre cei doi vor viza nu doar probleme de
    finante internationale, ci si situatia din Coreea de Nord, unde
    regimul stalinist al lui Kim Jong-Il pare pregatit pentru inca o
    runda de negocieri in stilul copilului prea rasfatat, care o
    caracterizeaza in ultimele decenii: “Intai lovim, apoi vedem ce ni
    se ofera bun ca sa nu mai lovim si a doua oara”. China, care si-a
    asumat rolul de frate mai mare al Coreei de Nord, a ramas datoare
    in 2010 cu o urecheala diplomatica pentru Phenian, care a lansat un
    atac neprovocat la adresa Coreei de Sud doar ca sa arate
    comunitatii internationale ca venirea celei de-a treia generatii de
    dictatori Kim (mezinul Kim Jong-Un se asteapta sa-i succeada cat de
    curand tatalui) nu va aduce si una de atitudine sau, cel putin, nu
    una in bine.

  • Dilemele lui 2011 – Vom da mai putini bani pe avocati?

    CARE SUNT TIPURILE DE SERVICII CARE VOR DOMINA IN PIATA
    AVOCATURII IN VIITORUL APROPIAT?
    Odata ce asteptarile cumparatorilor si vanzatorilor s-au distantat
    (pe fondul crizei), numarul de fuziuni si achizitii s-a redus
    drastic. Teren a castigat in activitatea caselor de avocatura, in
    acest context, activitatea din litigii. Ion Nestor, partener
    coordonator in cadrul NNDKP, se asteapta ca in continuare
    serviciile de asistenta juridica in materie litigioasa (avocatura
    de bara si arbitraj) sa domine. De asemenea, procesele legate de
    procedurile de insolventa vor continua sa ocupe un loc important.
    Principala cauza este ca economia nu se va redresa in suficienta
    masura incat serviciile de consultanta juridica in materie de
    business sa reocupe pozitia centrala pe care au ocupat-o in trecut,
    motiveaza Nestor. Pe de alta parte, “perioada pe care o traversam
    va continua sa fie o mare generatoare de situatii conflictuale, ce
    vor necesita interventia instantelor de judecata sau a
    arbitrilor”.

    CU CAT AR PUTEA CRESTE PIATA DE CONSULTANTA IN EVALUARE?
    “Pentru 2011 cred ca putem asista la o crestere de 5-10%, in
    conditiile in care economia isi revine in semestrul doi al anului”,
    spune Adrian Crivii, cel care a fondat in urma cu 20 de ani Darian,
    cea mai mare firma de evaluare independenta in prezent. In ultimii
    doi ani piata de consultanta in evaluare s-a plasat la un nivel de
    circa 25 de milioane de euro, in scadere fata de varful inregistrat
    in 2008 (28-30 de milioane de euro). Crivii se asteapta ca in 2011
    sa domine in lista de servicii oferite clientilor evaluarea
    garantiilor pentru finantarea corporatiilor si cele de raportare
    financiara, respectiv pentru cresterea transparentei in situatiile
    financiare. “Nu va fi de neglijat nici evaluarea portofoliilor de
    active ce stau in spatele creditelor neperformante”, completeaza
    fondatorul Darian. La capitolul tranzactiilor, Crivii nu se
    asteapta la un an spectaculos, pentru ca vor predomina “achizitii
    de companii in dificultate si se vor inregistra mai multe falimente
    si insolvente ale firmelor”. Probleme vor avea in special
    intreprinderile mici si mijlocii si firmele din imobiliare, care nu
    au rezistat crizei prelungite. “Efectul pozitiv este ca vor ramane
    pe piata actori mai puternici, iar economia are mai multe sanse de
    insanatosire”, completeaza Crivii.

    VOR MAI SCADEA TARIFELE AVOCATILOR?
    In ultimii doi ani piata avocaturii a scazut ca urmare a
    problemelor cu care s-au confruntat economia si companiile
    deopotriva. Estimarile referioare la 2010 se refera la o scadere cu
    10-15% a veniturilor fata de anul precendent. Ca urmare, unele case
    de avocatura si-au pliat oferta pe noul tip de cerere si au redus
    onorariile, in unele cazuri cu pana la 40%. Cu toate aceste,
    primele sase luni din 2011 s-ar putea dovedi si mai dificile decat
    ultimii doi ani pentru piata avocaturii. Ca urmare, nivelul
    onorariilor ar putea sa mai scada cu inca 10%, conform unor surse
    din piata.

    CARE SUNT PRINCIPALELE TENDINTE DIN PIATA DE CONSULTANTA?
    In toate sferele consultantei – de la cercetare de piata, servicii
    de avocatura si pana la firme de branding – au devenit extrem de
    vizibile diferentele intre tipurile de servicii cerute de clienti
    fata de perioada de boom economic. In avocatura primeaza acum
    litigiile; in cercetare clientii prefera sa afle informatii de alta
    natura decat in trecut; in branding au predominat mai degraba
    relansarile de produse decat punerea pe piata de noutati. Un lucru
    este cert insa: tarifele platite au scazut, iar consultantii au
    fost nevoiti sa-si adapteze oferta la asteptarile nou create. Şi
    cel putin pentru urmatoarele sase luni fagasul acestor tendinte
    ramane neschimbat.

    CE VA ADUCE 2011 PE PIATA DE AVOCATURA?
    Anul care tocmai a inceput ar trebui “in mod normal sa aduca o
    stabilizare la nivel macroeconomic, urmata de o usoara inversare de
    «trend», in sens pozitiv, cel mai probabil in partea a doua a
    anului”, spune Ion Nestor, care a fondat si conduce de 20 de ani
    NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kinston Petersen). El completeaza ca
    daca aceasta asteptare se va materializa, “putem spera intr-o
    ajustare pozitiva a pietei avocaturii de business, cu multiplicarea
    proiectelor din domenii precum infrastructura, fuziuni si achizitii
    si financiar-bancar. Avocatura de afaceri ruleaza anual circa 200
    de milioane de euro, dintre care primele 20-30 de firme si-au
    adjudecat aproximativ 80-90% din venituri.

  • Dilemele lui 2011 – Cate spitale se vor inchide? Ce medicamente isi vor cumpara bolnavii?

    CAT TEREN VOR MAI CASTIGA GENERICELE?
    Schimbarea mecanismului de compensare a medicamentelor din vara si
    toamna anului 2010 a adus una din cele mai consistente modificari
    din piata farmaceutica a ultimilor ani. Modificarile sistemului au
    venit ca urmare a faptului ca sumele alocate doctoriilor (circa o
    sesime din bugetul sanatatii) s-au diminuat considerabil. Şi cat
    timp, in valoare, din patru medicamente vandute, trei erau
    originale (mai scumpe) si doar unul generic (iesit de sub patent,
    deci mai ieftin), CNAS a vrut sa puna punct consumului nejustificat
    de produse cu pret ridicat. Datele pentru a doua parte a anului
    2010 ale companiilor de cercetare remarca o crestere a vanzarilor
    de generice, iar volumele de medicamente au urcat cu 10%, fapt care
    atesta marirea gradului de acces al pacientilor la tratament. Insa
    cat timp cele mai recente schimbari au avut loc in toamna, efectele
    se vor vedea abia in 2011.


    Incurajarea utilizarii medicamentelor generice a condus la
    cresterea cu 2% a cotei de piata a acestora in perioada
    iulie-decembrie 2010. In aceeasi perioada, economiile care s-au
    realizat la bugetul CNAS prin incurajarea prescrierii, recomandarii
    si utilizarii de medicamente generice au totalizat 250 milioane de
    lei, potrivit datelor furnizate de Asociatia Producatorilor de
    Medicamente Generice din Romania.
    Vom vedea daca un simplu mecanism birocratic va incuraja consumul
    de medicamente ieftine. Fireste, si medicii vor avea o contributie
    in schimbarea medicamentelor prescrise, insa introducerea de
    plafoane la fiecare medic prescriptor poate duce la uitarea
    vechilor obiceiuri. Intre timp, piata medicamentelor raporteaza
    cresteri spectaculoase de peste 20% dupa trimestrul al treilea din
    2010, in mare parte din pricina valorilor ridicate a tratamentelor
    decontate in prima parte a anului.


    VOR REUSI AUTORITATILE SA INCHIDA 200 DE SPITALE? CUM SE VA
    REDUCE NUMARUL DE INTERNARI CU 10%? CE SE INTAMPLA CU SISTEMUL DE
    SANATATE?
    “Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara
    dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape. I se da doar
    primul ajutor oricum acum si este trimis la Bucuresti cu o
    salvare.” Declaratia presedintelui Traian Basescu prevestea decizia
    Guvernului de a da startul inchiderii spitalelor cu randament
    redus. Desigur, inchiderea unor unitati medicale e o tema
    vehiculata de ani buni, iar pierderea capitalului electoral pentru
    politicienii din zonele afectate a fost unul dintre principalele
    obstacole in calea modernizarii sistemului. Desi presedintele
    Basescu vede procesul de inchidere a spitalelor ca o transformare a
    lor in azile pentru batrani si in crese, in functie de necesitatile
    sociale ale zonei, e greu de crezut ca nevoia de astfel de spatii
    va fi atat de ridicata in toate regiunile unde se vor inchide
    unitati. De asemenea, numarul internarilor va fi redus cu zece la
    suta incepand cu 2011, potrivit noului contract cadru privind
    acordarea asistentei medicale pentru urmatorii doi ani si a
    Planului National de Paturi elaborat de Ministerul Sanatatii. Cat
    timp 200 de spitale dintre cele circa 470 se vor inchide, ar trebui
    ca si numarul de internari sa scada considerabil.


    Deocamdata, cele peste 80 de milioane de euro cheltuite pe
    Sistemul Informatic Unic Integrat nu si-au aratat inca roadele.
    Finalizarea SIUI si introducerea cardurilor de sanatate pentru
    bolnavi din vara acestul an ar trebui sa faca lumina intr-un sistem
    profund birocratizat si prea putin transparent in ce priveste
    folosirea banului public.

    MAI E LOC DE CRESTERE IN ZONA CLINICILOR MEDICALE PRIVATE? CAND
    VA FUNCTIONA SISTEMUL PRIVAT DE ASIGURARI?
    Piata serviciilor medicale private a crescut in 2010 cu doua cifre.
    Valoarea de 400 de milioane de euro si cresterile de 10-20% de la
    an la an ilustreaza nevoia de servicii de calitate in conditiile
    unui sistem public deficitar lipsit de aparatura medicala si
    infrastructura modernizata. Anul 2010 a confirmat capacitatea de
    dezvoltare a industriei, marcand tranzactii si investitii de zeci
    de milioane de euro prin intrarea in afaceri a unor fonduri de
    investitii sau fuziuni intre clinici. Cei mai mari operatori
    MedLife, Centrul Medical Unirea, Medicover, Sanador si Gral Medical
    au anuntat deschideri de spitale si laboratoare in Capitala si de
    noi clinici in alte orase ale tarii.

    Se intampla in contextul in care finantarea sanatatii se face
    intr-o masura disproportionat de mare de la bugetul public, ceea ce
    limiteaza drastic posibilitatea cresterii finantarii in acest
    sector, dupa cum se arata in cel mai recent raport al Societatii
    Academice Romane. Datele Eurostat indica faptul ca la nivelul
    anului 2008 cofinantarea sistemului de sanatate se situa la 24% in
    statele UE, fata de 18% in Romania. Diferenta ar trebui sa provina
    tocmai din cresterea contributiei sistemului privat, lucru care ar
    duce si la rezolvarea partiala a problemelor structurale existente
    in sistemul public de sanatate.
    O parte din bani va veni tot din buzunarul pacientului deoarece
    2011 este anul startului coplatii in sistemul sanitar, ceea ce va
    contribui la o diminuare a decalajului existent intre veniturile si
    cheltuielile sistemului public de sanatate, dupa cum spun membrii
    Societatii Academice Romane. E discutabil daca va fi sau nu asa,
    dar cert e ca mai mult decat orice, introducerea coplatii va induce
    in constiinta pacientilor ca sanatatea costa si ca fiecare serviciu
    medical implica si costurile aferente. Potrivit raportului SAR, a
    doua sursa potentiala de fonduri – sistemul privat de asigurari –
    este actualmente insuficient exploatat, iar in anumite privinte
    chiar descurajat sa participe.

  • Dilemele lui 2011 – Va creste bursa? Cat succes va avea listarea Fondului Proprietatea?

    CINE INTRA IN RING?
    Atragerea companiilor dintr-un anume sector de activitate este o
    modalitate noua a bursei de a-si spori rulajele, iar sectorul
    constructiilor este primul vizat, propunandu-le acestora o
    alternativa la finantare. La Bursa sunt listate acum in jur de 100
    de companii din sectorul constructiilor, cea mai mare parte pe
    piata RASDAQ, fiind putin lichide; totusi, niciuna dintre cele mai
    mari zece companii de constructii nu este listata la bursa.


    BANI ALBI LA VREMURI NEGRE?
    Achizitiile nete ale strainilor pe Bursa au ajuns anul trecut la
    peste 84 de milioane de euro, aproape dublu fata de 2009, dar mult
    sub valorile din 2006 sau 2007. Valoarea a fost influentata de
    tranzactiile facute de KazMunaiGaz care au cumparat actiuni
    Rompetrol de 58 de milioane de euro. Primul trimestru al anului ar
    putea aduce o doza de optimism pe piata, spun brokerii, optimism
    iscat de sezonalitatea favorabila, de datele macro comunicate la
    nivel international, de perceptia ceva mai buna asupra situatiei
    Romaniei si chiar de listarea Fondului Proprietatea.


    VA AVEA SUCCES LISTAREA FONDULUI PROPRIETATEA?
    Anul trecut, Fondul Proprietatea s-a dovedit o afacere profitabila
    mai ales pentru cei care au castigat de pe urma nenumaratelor
    amanari ale listarii si au cumparat actiuni la preturi de pana la
    10% din valoarea nominala, desi a fost infiintat pentru a despagubi
    victimele regimului comunist ale caror proprietati au fost
    confiscate. Aducerea Fondului la cota Bursei va creste lichiditatea
    actiunilor, va imbunatati profilul acestuia si va atrage interesul
    investitorilor internationali pe piata romaneasca in general, dupa
    cum apreciaza Greg Konieczny, managerul de portofoliu al Fondului
    Proprietatea.

    Ramane de vazut in ce masura asteptarile optimiste ale
    investitorilor si ale intregii piete romanesti de capital, ca
    incepand din 25 ianuarie 2011, data listarii Fondului, va fi
    rescrisa istoria bursei de la Bucuresti, se vor concretiza. Un rol
    important il vor juca si listarile unor pachete de actiuni ale
    statului din marile companii nationale, asa cum insusi presedintele
    Traian Basescu a promis la aniversarea de 15 ani a Bursei de Valori
    Bucuresti. Se vorbea atunci despre tranzactionarea pe bursa a
    actiunilor Romgaz, Petrom, Transgaz sau Transelectrica.

    Un impact mai mic sau mai mare se va inregistra astfel si asupra
    lichiditatii BVB, un minus pentru Bursa de la Bucuresti in 2010,
    cat timp listarile nu au reusit sa stimuleze apetitul de
    tranzactionare al investitorilor.

    ANUL IMPACARII INTRE BUCURESTI SI SIBIU?
    Listarea pe platformele proprii a celor doua piete de capital, cea
    din Bucuresti si cea de la Sibiu, a reprezentat anul trecut un
    posibil prim pas catre o fuziune intre cei doi operatori bursieri
    locali. Cele doua burse au inregistrat modificari semnificative in
    structura actionariatului anul trecut prin intrarea SIF-urilor, dar
    si vanzari de actiuni detinute de unele dintre casele de brokeraj
    care s-au opus in 2006 fuziunii. In plus, valoarea reala a celor
    doua burse nu mai este obiect de controverse, fiind certificata
    acum de preturile de pe piata. O eventuala fuziune ar putea ajuta
    cele doua piete sa faca fata mai bine concurentei din ce in ce mai
    puternice din partea pietelor externe, pe care tot mai multi dintre
    investitorii locali si-au mutat tranzactiile in ultimii ani.

  • Dilemele lui 2011 – Vor vizita mai multi straini Romania? Unde-si vor face cetatenii concediile?

    VA SCADEA IN CONTINUARE NUMARUL ROMANILOR CARE ISI PETREC
    CONCEDIILE IN STRAINATATE?
    Operatorii din turism nu sunt foarte optimisti in ceea ce priveste
    numarul romanilor care vor pleca in vacanta in strainatate in 2011,
    estimarile mergand catre o stagnare la cifrele din 2010 sau chiar o
    usoara scadere valorica a bugetelor cheltuite de cei care aleg un
    concediu in afara tarii. “In conditiile in care biletele de avion
    se vor mai scumpi pe fondul scumpirii carburantului si pe fondul
    incertitudinilor in ce priveste veniturile viitoare care ii macina
    pe cei mai multi clienti, este posibil ca si mai putini turisti sa
    aleaga sa plece din tara in vacanta”, estimeaza Dan Goicea,
    proprietarul agentiei Cocktail Holiday. Plecarile vizitatorilor
    romani in strainatate, inregistrate la punctele de frontiera, au
    fost de 8.506.600, in scadere cu 7,8% fata de perioada 1 ianuarie –
    30 septembrie 2009. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai
    utilizate de vizitatorii romani pentru plecarile in strainatate,
    reprezentand 75,5% din numarul total de plecari. Dintre cei 8,5
    milioane de turisti, 20.000 au ales vacante de lux (de peste 2.500
    de euro) si au cheltuit anul trecut 50 de milioane de euro pentru
    acestea, destinatiile preferate fiind Spania, Italia, Turcia,
    Grecia sau Cehia.


    VA ATRAGE ROMANIA MAI MULTI TURISTI STRAINI?
    Lansarea cu surle si trambite a logoului brandului de tara al
    Romaniei, deja celebra frunza, si a sloganului “Explore the
    Carpathian Garden” nu a avut succesul scontat in 2010. Ministerul
    Dezvoltarii Regionale si Turismului a investit cateva sute de mii
    de euro in controversatul proiect intr-un an in care datele
    Institutului National de Statistica arata ca au sosit in Romania
    1,24 milioane de turisti straini, cu 1,9% mai mult in comparatie cu
    2009. In ce priveste media sejurului petrecut in gradina din
    Carpati, aceasta a scazut de la sase-sapte nopti, asa cum era in
    anii trecuti, la cinci nopti, potrivit Asociatiei Nationale a
    Agentiilor de Turism. In lipsa unui program coerent de instruire a
    operatorilor de turism si a implementarii unui sistem de
    infrastructura la nivel european, turismul va ramane in cel mai bun
    caz la acelasi nivel cu cel din 2010. Cresterea de anul trecut are
    ca explicatie faptul ca numarul total al turistilor straini din
    statiunile de la Marea Neagra a urcat cu 30%. Unul dintre motivele
    principale ale cresterii este introducerea pe litoral a unei curse
    a companiei Air Berlin, care a redeschis litoralul ca destinatie
    turistica pe piata germana. La Constanta au zburat pe durata verii
    si operatori precum Ryanair (de la Pisa si Bologna), Blue Air (de
    la Bruxelles), Air Niki (de la Viena) si XI Airways France (de la
    Paris/Strasbourg). Aeroportul Mihail Kogalniceanu din Constanta
    este singurul din apropierea litoralului, iar in lipsa unor zboruri
    directe, transportul turistilor de la Bucuresti poate dura mai bine
    de patru ore, daca alegem transportul rutier, si peste cinci ore pe
    calea ferata.

    PE FONDUL DEZVOLTARII SERVICIILOR DE REZERVARI ONLINE, CARE VA
    FI IN 2011 ATUUL AGENTIILOR PENTRU A MAI ATRAGE CLIENTI?
    “Cu ce ma mai pot diferentia eu ca agent de turism cand clientul
    isi rezerva singur biletul low-cost si cumpara cazarea de pe
    booking.com, gasind tot timpul oferte promotionale mai bune decat
    pretul pe care il ofera agentia?”, se plangea anul trecut un agent
    de turism al unuia dintre cei mai puternici operatori de pe piata.
    Intr-adevar, sistemele online au atras mii de clienti de la
    agentii, oamenii preferand sa isi organizeze singuri vacanta. In
    aceste conditii, agentia poate face diferenta pentru cateva
    categorii de clienti carora le poate oferi ceva in plus, crede
    Roxana Balcescu, director executiv al CMB Travel: “Cred ca in
    special clientii cu bugete mici si cei cu bugete foarte mari vor
    ramane in continuare clientii agentiilor. Prima categorie pentru ca
    pachetele cu chartere in Turcia, Egipt sau Spania vor fi net
    avantajoase oricarei alte variante de calatorie, iar a doua
    categorie din lipsa de timp, dar si deoarece intotdeauna cauta ceva
    special, nou, complicat de rezervat, pentru care agentia este
    pregatita din timp”. Dupa cum spune Roxana Balcescu, principala
    categorie de clienti care s-a imputinat in balanta agentiilor este
    clientul mediu, care cheltuie pe o vacanta in jur de 1.000 de euro
    de persoana si care reprezinta marea masa a turistilor care isi
    petrec vacantele in strainatate.

  • Dilemele lui 2011 – Va cuceri Dacia Europa? Se vor reduce importurile de masini second-hand?

    de Bogdan Alecu si Razvan Muresan

    VA STOPA NOUA TAXA DE POLUARE AVALANSA IMPORTURILOR
    SECOND-HAND?

    Din 2007 si pana la finele anului trecut in Romania s-au
    importat aproape 800.000 de masini la mana a doua, potrivit
    statisticilor Directiei Regim Permise si Inmatriculare a
    Vehiculelor. Importurile acestora, avantajate intr-o oarecare
    masura de taxa de poluare care scadea pe masura vechimii
    automobilelor, sunt asteptate sa se reduca semnificativ, oferind
    alaturi de programul “Rabla” un avantaj suplimentar dealerilor de
    masini noi. 2011 va scoate din buzunarul viitorilor proprietari de
    autoturisme in medie cu jumatate mai multe taxe fata de nivelul
    actual sau chiar dublu sau aproape triplu pentru vehiculele cele
    mai poluante. Taxa va fi stabilita in functie de vechimea masinii,
    capacitatea cilindrica si gradul de poluare. Cea mai mare valoare a
    taxei de poluare pentru anul 2011 va fi de 30.432 euro, pentru
    inmatricularea unei masini non-euro cu motor de 3.200 de centimetri
    cubi, veche de 20 de ani. Dat fiind ca statul bulgar permite
    inmatricularea la preturi de cateva ori mai mici, eficienta
    introducerii noii taxe poate fi pusa la indoiala, ce-i drept daca
    ne referim la romanii din sudul tarii care vor sa-si schimbe
    masina. In cazul relansarii sistemului de casare a rablelor,
    promisiune a Ministerului Mediului de la finele anului trecut,
    sosele ar putea fi golite de Daciile vechi de 20-30 de ani.

    VA AJUNGE DACIA LA O PRODUCTIE DE 350.000 DE MASINI?

    In 2010, uzina de la Mioveni Automobile Dacia a asamblat peste
    340.000 de autovehicule, volum care reprezinta maximul istoric
    atins de constructorul autohton, in conditiile in care majoritatea
    producatorilor auto europeni si-au restrans activitatea anul
    trecut. Anul 2011 este unul in care Dacia nu va mai lansa niciun
    model nou, ci doar va extinde gama Duster cu o noua versiune care
    va intra in productie in Rusia si ulterior va fi exportata din
    Romania si in Marea Britanie din 2012. Daca de la inceputul anului
    productia Duster a fost pentru a patra oara majorata pentru a face
    fata exporturilor, cea a lui Sandero a scazut la aproape jumatate.
    Daca Dacia va ajunge la peste 300.000 de unitati, dintre acestea
    peste 150.000 vor fi SUV-uri.

    INCEPE FORD PRODUCTIA DE AUTOTURISME LA CRAIOVA?

    Programata initial pentru 2010, productia modelului de clasa
    mica al constructorului american, cunoscut sub numele de B-Max este
    programata pentru finele acestui an, potrivit oficialilor
    companiei. Pariul viitorului model reprezinta cresterea productiei
    uzinei de la Craiova de la 10.000 de unitati anul trecut la aproape
    300.000 de unitati in 2013, an in care va fi finalizata investitia
    de 675 mil. euro in modernizarea uzinei de la Craiova.

  • Dilemele lui 2011 – Cat de importante sunt promotiile? Cat se va mai scumpi mancarea?

    VOR DESCHIDE CUMPARATORII MAI LARG BAIERILE PUNGII SAU,
    DIMPOTRIVA, VOR FI SI MAI “ZGARCITI” IN MAGAZINE?
    Cheltuielile vor continua sa scada, ca urmare a gradului de
    prudenta din ce in ce mai accentuat. Tot mai multi clienti intra in
    magazine cu listele de cumparaturi facute si fenomenul va fi din ce
    in ce mai vizibil si anul viitor, ca urmare a incertitudinii fata
    de veniturile caminelor. “Cumparatorii vor fi si mai stricti ca
    pana acum, incercand sa optimizeze pe cat posibil sumele cheltuite
    in magazine”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. Prin urmare,
    produsele alimentare vor ramane in continuare principala
    cheltuiala, iar grija pentru cosul zilnic, cu bunuri de larg consum
    se va accentua. Moga spune ca se asteapta ca si in Romania sa apara
    o tendinta de consum care se manifesta deja pe pietele vestice,
    anume “preferinta pentru cumpararea unor produse mai durabile”, in
    paralel cu tendinta existenta de crestere a interesului pentru
    produsele ieftine. Este vorba mai cu seama de bunuri de folosinta
    indelungata – precum mobila si aparatura electrocasnica – dar
    fenomenul se va regasi in unele cazuri si pe segmentul de
    imbracaminte si incaltaminte. “Chiar daca va aparea preferinta
    pentru produse de calitate mai buna, de pe un segment de pret
    superior, valoarea vanzarilor ca total va scadea”, apreciaza
    Moga.

    CAT DE IMPORTANTE MAI SUNT PROMOTIILE?
    Pe fondul chibzuielii tot mai mari a cumparatorului si a luptei tot
    mai ascutite dintre comercianti, promotiile castiga tot mai mult
    teren. “In Romania ultimilor ani cred ca aproape toata populatia
    cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, spunea recent Robert
    Redeleanu, director general Scandia, firma care produce conserve.
    Ba mai mult, promotiile au ajuns sa fie un factor de crestere (sau
    cel putin de mentinere) a vanzarilor. “Cred ca este naiv ca cineva
    sa-si imagineze ca fara oferte si fara promotii in comert poti
    rezista in ziua de azi”, spunea recent Marius Melesteu, general
    manager al Strauss Romania, companie care produce marca de cafea
    Doncafé.

    CAT DE DINAMICI VOR FI COMERCIANTII IN PRIVINTA
    INVESTITIILOR?
    In privinta investitiilor, “nu exista un moment mai bun decat acum
    pentru extindere”, spune Ciprian Moga, managing partner in cadrul
    companiei de consultanta in retail iQuest Consulting. El nu se
    asteapta la nou-veniti care sa porneasca afacerile in Romania prin
    investitii de la zero, ci mai degraba prin preluari. In ce ii
    priveste insa pe actorii deja prezenti, “ma astept ca marile retele
    care dispun de lichiditati sa se extinda”, spune Moga. In opinia
    lui, toate planurile de investitii anuntate anterior de
    comercianti, ba chiar si cele amanate, vor prinde contur anul
    viitor. Argumente in favoarea acestei decizii sunt costurile mai
    mici pentru toate componentele unui buget de investitii – de la
    pretul terenurilor si al chiriilor, al constructiilor, al fortei de
    munca. Moga se asteapta ca operatorii de retele de discount, dar si
    magazinele de proximitate sa se mentina in continuare cei mai vioi
    la capitolul investitiilor. Spatiile de proximitate au luat in 2010
    un contur foarte clar definit, odata cu investitiile masive (cu un
    buget de 200 de milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011) ale
    lui Dinu Patriciu in lantul Mic.ro.

    CUM VOR EVOLUA PRETURILE LA RAFT?
    Este de asteptat ca preturile produselor alimentare sa creasca,
    influentate de factori variati, intre care se numara cresterea
    costurilor cu utilitatile, transportul, ineficienta lantului de
    furnizare producator primar – procesator – logistica – magazin. In
    plus, un cuvant de spus va avea si evolutia cursului euro/leu fata
    de 2010 in cazul importurilor.

    Raul Ciurtin, presedinte al producatorului de lactate Albalact,
    spunea recent ca in 2009 marjele de profit ale industriei s-au
    redus abrupt din pricina cresterii preturilor la materia prima.
    Costurile insa nu au fost transferate in pretul la raft, pentru ca
    in randul producatorilor se da o lupta puternica pentru atragerea
    si fidelizarea cumparatorilor. Situatia se regaseste in mai toate
    zonele din sfera bunurilor de larg consum, cumparatorii fiind
    obisnuiti sa regaseasca – si cei mai multi sa aleaga in functie de
    – promotii.