BusinessMagazin

Tag: japonia

  • În 2012 îl prezentam pe Călin Drăgan, de la Coca-Cola Japonia. Astăzi e cel mai puternic executiv român din lume.

    În 2014, Drăgan conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi şi a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. Au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2013

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Un vulcan din Japonia a intrat în erupţie. Opt oameni au fost răniţi – VIDEO

    Muntele Ontake, cu o altitudine de 3.067 de metri, a început să erupă la jumătatea zilei de sâmbătă.

    Imaginile difuzate de televiziune au arătat nori de fum uriaşi ridicându-se din conul vulcanic, care este o destinaţie preferată de amatorii de drumeţii în Japonia.

    Televiziunea publică NHK a anunţat că opt persoane au fost rănite în urma erupţiei, dintre care una grav, în timp ce autorităţile locale au primit informaţii neconfirmate despre turişti răniţi.

    Agenţia de meteorologie a anticipat noi erupţii şi a avertizat că materia expulzată de vulcan ar putea ajunge până la patru kilometri distanţă de crater.

    Ultima activitate majoră a Muntelui Ontake datează din 1979, când vulcanul a erupt peste 200.000 de tone de cenuşă, potrivit presei locale.

  • O filială Sony a fost vizată de un atac cibernetic, iar un oficial american a fost ameninţat

    “Reţelele PlayStation Network şi Sony Entertainment Network au fost atinse de un atac vizând saturarea cu un trafic artificial voluminos”, potrivit site-ului oficial PlayStation.Blog, care precizează că nicio informaţie personală nu a fost consultată de căttre hackeri.

    PlayStation Network are 52 de milioane de utilizatori înscrişi, iar Sony Entertainment 150 de milioane (la sfârşitul lui septembrie 2013).

    Sony suspectează grupul sau persoana care se prezintă sub numele de “Lizard Squad” că se află atât la originea acestui atac, cât şi a unor ameninţări vizând un avion la bordul căruia se afla John Smedley, preşedintele filialei americane Sony Online Entertainment.

    Lizard Squad a revendicat aceste fapte prin mesaje postate pe Twitter.

    “Astăzi ridicăm steagul SIIL pe serverele Sony”, a declarat acest grup (sau individ) ataşând mesajului o fotografie cu un bărbat purtând steagul grupării teroriste Statului Islamic (SI). SIIL desemnează gruparea islamistă “Statul Islamic în Irak şi Levant”, care şi-a schimbat numele în Statul Islamic.

    Tot pe Twitter, Smedley a confirmat că avionul la bordul căruia se afla şi-a schimbat direcţia.

    “Da, avionul meu şi-a schimbat traiectoria. Nu voi spune mai mult. Justiţia-i va găsi pe tipii ăştia”, a declarat el.

    Avionul respectiv, aparţinând American Airlines, a decolat de la Dallas către San Diego, dar a aterizat la Phoenix, potrivit Sony.

  • Ordine de evacuare pentru cel puţin 4.300 de locuitori din Hiroshima din cauza intemperiilor

    Alte aproximativ 164.000 de persoane sunt vizate de recomandările de a pleca.

    Bilanţul încă provizoriu al forţelor de ordine anunţă 39 de morţi şi 52 de dispăruţi.

    Începând de joi seara, a reînceput să plouă şi în cursul zilei sunt aşteptate precipitaţii importante şi furtuni violente, generând temeri privind noi torente de noroi după cele din noaptea de marţi spre miercuri.

    “Luăm în considerare mai întâi persoanele de care suntem siguri că au dispărut, de exemplu pe baza mărturiilor persoanelor care le-au văzut în timp ce erau luate de noroi, dar numărul creşte pe măsură ce evaluăm situaţia”, a explicat pentru AFP un oficial din cadrul poliţiei municipale din Hiroshima.

    Căutările care au fost întrerupte joi seara nu fuseseră reluate la începutul zilei de vineri, dar pregătirile erau în curs.

    Peste 2.500 de pompieri, poliţişti şi militari ai forţelor de autoapărare au fost trimişi joi la faţa locului.

    Provocând mai multe victime decât multe cutremure în Japonia, unde construcţiile paraseismice sunt eficiente, problemele create de aceste alunecări de teren au apărut în urma ploilor abundente. În trei ore, în zonele afectate a căzut mai multă apă decât într-o lună obişnuită, potrivit meteorologilor.

    Autorităţile se tem de acum de un dezastru în lanţ: având în vedere starea actuală a solului, teoretic este suficientă puţină ploaie pentru noi alunecări de teren, avertizează experţii.

    Alte regiuni, afectate de ploile torenţiale, sunt, de asemenea, vizate de alerte de alunecări de teren, dintre care mai multe oraşe şi cartiere din provinciile Fukuoka şi Nagasaki, tot din sud-vest.

  • Prăbuşirea unei insule vulcanice în erupţie ar putea provoca un tsunami în Japonia

    Această insulă situată în Pacific la 1.000 de kilometri sud de Tokyo se prezenta în primele zile sub formă aproximativ ovală cu o lungime de 400 de metri şi o lăţime de 200 de metri. Dar ea a sfârşit prin a se lipi de insula nelocuită Nishinoshima aparţinând micului arhipelag Ogasawara şi ansamblul, care continuă să se extindă, acoperă în prezent 1,26 de kilometri pătraţi.

    Craterele insulei erup în prezent 200.000 de metri cubi de lavă pe zi – suficient cât pentru a umple 80 de piscine olimpice – materie care se acumulează pe extremitatea estică a insulei.

    “Dacă lava continuă să urce astfel, o parte din versanţi ar putea să se prăbuşească şi să provoace un tsunami”, a avertizat Fukashi Maeno, profesor la Institutul de seismologie al Universităţii din Tokyo.

    Potrivit lui, o prăbuşire de 12 milioane de metri cubi de lavă ar genera un tsunami de un metru care ar putea ajunge în aproximativ 18 minute pe insula Chichijima, situată la o distanţă de 130 de kilometri.

    Chichijima, unde locuiesc circa 2.000 de persoane, este mai mare insulă a arhipelagului Ogasawara, un grup de insule administrat de Tokyo.

    “Mijlocul ideal de a supraveghea şi evita o catastrofă naturală ar fi de a pune în funcţiune un nou distem de depistare a valurilor seismice şi cutremurelor în apropiere de insulă, dar este imposibil să se ajungă acolo în situaţia actuală”, a explicat Maeno.

    Un oficial al Agenţiei de meteorologie din Japonia, care supraveghează seismele şi valurile seismice, a declarat că supraveghează orice semn precursor.

    “Am analizat o simulare în această dimineaţă şi intenţionăm să consultăm experţii în cutremure cu privire la probabilitatea producerii unui astfel de fenomen, pentru a vedea ce măsuri putem lua”, a declarat el.

    Japonia, situată la joncţiunea a patru plăci tectonice, înregistrează în fiecare an peste 20 la sută din seismele cele mai violente de pe planetă. Mai mulţi vulcani sunt activi în această zonă, iar riscul de tsunami ameninţă o mare parte a coastelor arhipelagului.

  • Japonia evacuează 24 de specialişti din Africa de Vest, din cauza epidemiei de Ebola

    “Evacuarea se va încheia în câteva zile”, a anunţat marţi Yuho Hayakawa, un purtător de cuvânt al Agenţiei japoneze pentru Cooperare Internaţională (JICA).

    “Niciunul (dintre specialişti) nu prezintă simptomele (bolii) şi niciunul dintre ei nu s-a aflat în situaţii de risc, şi anume în contact cu bolnavi”, a precizat el.

    Cei 24 de specialişti activează în domeniile agriculturii, sănătăţii şi construcţiilor.

    Anunţul repatrierii specialiştilor japonezi intervine în contextul în care opt agenţi chinezi în domeniul sănătăţii au fost plasaţi în carantină în Sierra Leone, după ce au acordat îngrijiri unor bolnavi infectaţi cu Ebola.

  • Hiroshima comemorează 69 de ani de la lansarea primei bombe atomice din istorie – FOTO

    Câţiva supravieţuitori, rude ale victimelor, oficiali guvernamentali şi delegaţii străine au respectat un moment de reculegere la ora 08.15 (02.15 ora României), ora la care, la 6 august 1945, bombardierul american Enola Gay a lansat bomba ce a transformat oraşul într-un infern nuclear.

    Cel puţin 140.000 de persoane au murit fie imediat, fie din cauza expunerii la radiaţii, între momentul largării bombei şi luna decembrie.

    Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki (sud-vest) la 9 august, soldat cu peste 70.000 de morţi. Aceste atacuri au grăbit capitularea Japoniei şi încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, la 15 august 1945.

    Militant neobosit împotriva armamentului nuclear, primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, le-a cerut preşedintelui Barack Obama şi tuturor liderilor naţiunilor ce deţin arma nucleară “să vină să vitizeze oraşele bombei A cât mai repede posibil”.

    “Dacă faceţi acest lucru, veţi fi convinşi că armele nucleare sunt răul absolut şi că nu trebuie să se mai permită existenţa lor”, a continuat edilul.

    Primarul a profitat pentru a-l critica pe premierul japonez Shinzo Abe care la începutul lui iulie a “reinterpretat” Constituţia pacifistă a ţării pentru a le permite forţelor nipone să participa la operaţiuni militare externe.

    Articolul 9 al Constituţiei din 1947 consacră pacifismul Japoniei şi renunţarea “pentru totdeauna” la război.

    “Guvernul nostru trebuie să accepte faptul că timp de 69 de ani am evitat războiul tocmai graţie pacifismului nobil al Constituţiei”, a pledat Mazuo Matsui.

    Totodată, într-un hazard al istoriei, ultimul membru al echipajului Enola Gay, Theodore van Kirk, a decedat la vârsta de 93 de ani şi a fost înhumat la 5 august.

  • Un român este unul dintre cei mai puternici manageri din Asia. Are pe mână 4 miliarde de euro

    Călin Drăgan a plecat în Ţara Soarelui răsare în urmă cu trei ani şi a fost promovat de tot atâtea ori. Conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi, iar anul acesta a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Călin Drăgan este obişnuit cu premiile, ba chiar pe vremea când era CEO al îmbuteliatorului Coca-Cola în România a primit de la Business Magazin premiul pentru cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, la prima ediţie a Galei „Cei mai admiraţi CEO din România“, în urmă cu 5 ani. „Ce-am făcut să merit acest premiu?“ a fost prima sa replică, în discuţia informală ce a urmat după festivitate. Criteriile erau, şi se menţin, ca la fiecare ediţie, extrem de simple şi subiective: fusese votat de alţi membri ai mediului de afaceri.

    Premiul pe care l-a obţinut acum de la revista japoneză este deosebit din mai multe puncte de vedere. Călin Drăgan a fost numit la 1 iulie anul trecut representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată din fuziunea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei. Compania este în acest moment cel mai mare îmbuteliator din ţară şi al cincilea la nivel mondial, în funcţie de venituri. Previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre comparaţie, piaţa băuturilor răcoritoare din România este evaluată la 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume, aşa cum puncta Business Magazin la numirea sa, în urmă cu un an.

    Revista japoneză Toyo Keyzai, care l-a desemnat pe Călin Drăgan preşedintele anului în mediul de afaceri japonez, a stabilit clasamentul luând în considerare reprezentanţi ai companiilor listate la bursa din Tokio, First Section. Clasamentul a fost stabilit în funcţie de creşterea capitalizării de piaţă a companiei de la momentul numirii până în prezent, dar au contat şi alţi factori. Demn de remarcat este faptul că revista japoneză a luat în considerare evoluţia companiei nu numai în ceea ce priveşte creşterea valorii, ci a acordat importanţă şi gradului de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor. Pentru evaluare au fost folosiţi cinci indici, între care se numără evoluţia acţiunilor la bursă pe parcursul ultimului an, profitabilitatea, rata plecărilor angajaţilor din companie pe parcursul ultimului an, precum şi un indice legat de activităţile de responsabilitate socială. „Clasamentul este bazat pe rezultate şi reprezintă o recunoaştere nu doar personală, ci a întregii echipe de aici, care reuşeşte să transforme un business stagnant deja de câteva decade. Coca-Cola EJ, Co. Ltd. reprezintă un exemplu pentru mediul de afaceri din Japonia, mediu care încearcă să găsească acum modele pentru repornirea motorelor economiei“, spune Drăgan.

    Românul este, la 47 de ani, cel mai tânăr din clasament, „un fapt cu puţine precedente în Japonia, ţară în care este tradiţional acceptat faptul că maturitatea personală şi profesională vine mult mai târziu…“. Toţi ceilalţi reprezentanţi de companii din acelaşi clasament au peste 57 de ani. Totodată, Drăgan este şi singurul străin din acest top, „iar cei care cunosc realitatea mediului de afaceri din Japonia ştiu că acesta este unul extrem de conservator“, adaugă el. „Pentru mine, vestea desemnării ca «President of the Year» a fost o surpriză. Foarte plăcută, de altfel, din mai multe motive“, spune Călin Drăgan pentru Business Magazin, referindu-se deopotrivă la vârsta sa, la faptul că este expat, dar şi la aprecierea legată de evoluţia companiei. Este o confirmare a faptului că „un manager român poate livra rezultate oriunde în lume şi acestea sunt recunoscute. Cred că această nouă recunoaştere nu face decât să confirme, iar, acelaşi lucru“, adaugă Drăgan.

    Toyo Keyzai nu este însă singura revistă japoneză care a scris despre el. Un alt exemplu este o revistă cu un profil similar cu al lui Business Magazin, care are un material intitulat „Reformatorul din România“. „M-a amuzat titlul, care nu este legat de Coca-Cola, ci este mai degrabă conexat de brandingul de ţară“, spune şeful Coca-Cola EJ. „Pentru cei mai mulţi japonezi, România este doar o ţară exotică, ascunsă bine după cortina socialismului. De fapt, este o ţară dinamică şi importantă pentru Coca-Cola în acea regiune a lumii, iar cariera dlui Drăgan s-a dezvoltat în timp ce lucra pentru Coca-Cola Hellenic Botteling Company“, spune revista japoneză editată de Nomura Group, care îi dedică românului mai multe pagini. „La 23 de ani, Călin Drăgan a trăit experienţa unei revoluţii care a schimbat deopotrivă întreaga lume dar şi cursul vieţii sale. Acum, Coca-Cola East Japan trebuie să se schimbe. Este foarte incitant de văzut ce va face Drăgan la Coca-Cola EJ şi dacă poate reforma compania, aşa cum a făcut istoria cu viaţa sa“, conchide revista japoneză.

  • Idei de afaceri: salata crescută la lumină de leduri (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Proiectul constă dintr-o fermă de interior unde pe etajere cu cincisprezece rafturi se cultivă salată, scrie The Independent. Plantele cresc într-o încăpere cu temperatură controlată şi beneficiază de iluminare de la leduri produse de General Electric, care emit lumină pe nişte lungimi de undă propice creşterii lor, ceea ce pare să le priască.

    Ferma de interior a ajuns deja la o producţie de 10.000 de căpăţâni pe zi, afirmă cei implicaţi în proiect. Motivul lansării acestui proiect îl reprezintă dorinţa de a vedea dacă se pot obţine recolte care să răspundă cererii în creştere de alimente, fără a fi afectate de secetă, boli sau dezastre naturale.

  • China va deveni a doua mare piaţă de capital din lume până în 2030, peste Marea Britanie şi Japonia

     Capitalizarea va creşte în China în următorii 17 ani până la 54.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 19% din valoarea pieţelor de capital la nivel global.

    “Prognoza este bazată pe premisa privind liberalizarea contului de capital în China în următorii 17 ani, care ar da investitorilor străini acces la piaţa acţiunilor de tip A”, notează Credit Suisse.

    Ponderea ţărilor emergente în capitalizarea la nivel global ar urma să crească de peste două ori până în 2030.

    Cele 20 de economii emergente mari analizate de Credit Suisse reprezintă în prezent doar 22% din capitalizarea la nivel global şi 14% din piaţa obligaţiunilor corporate şi guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro