BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Raport: Băuturile răcoritoare, principala categorie de produse cu ambalaje „etice”

    Din acest motiv, 52% din totalul ambalajelor de băuturi răcoritoare au făcut referire, în 2017, la reciclare. Pe locul secund se găsesc ambalajele de băuturi calde (ex. ceai, cafea), care în proporţie de 31% au făcut, de asemenea, referire la reciclare. Pe locul trei se găsesc ambalajele de mâncare, din care 31% au făcut referire la reciclare.

    „America Latină înregistrează cele mai mari ponderi de băuturi răcoritoare cu afirmaţia “fără adaos de zahăr”, 64% dintre băuturile răcoritoare etice intrând pe piaţă cu această afirmaţie, graţie popularităţii Coca Cola Zero în Brazilia”, a precizat Trishna Shah, senior analist la Euromonitor International.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira tucească se apreciază uşor, pe fondul creşterii taxelor vamale la o serie de importuri din SUA

    Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii taxelor vamale pe o serie de importuri din Statele Unite precum cele de tutun, orez, automobile, alcool, cărbune şi cosmetice, relatează The Financial Times.

    În cazul alcoolului, taxele vamale ajung la 140%, în cel al automobilelor la 120%, iar în cel al tutunului la 60%. Aceste taxe se suprapun unora deja impuse de Turcia în luna iulie ca măsuri de retorsiune la taxele americane pe oţel şi aluminiu, care au afectat şi Turcia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira tucească se apreciază uşor, pe fondul creşterii taxelor vamale la o serie de importuri din SUA

    Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii taxelor vamale pe o serie de importuri din Statele Unite precum cele de tutun, orez, automobile, alcool, cărbune şi cosmetice, relatează The Financial Times.

    În cazul alcoolului, taxele vamale ajung la 140%, în cel al automobilelor la 120%, iar în cel al tutunului la 60%. Aceste taxe se suprapun unora deja impuse de Turcia în luna iulie ca măsuri de retorsiune la taxele americane pe oţel şi aluminiu, care au afectat şi Turcia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial al Statelor Unite cu China a crescut în semestrul I, în ciuda taxelor vamale

    Puse laolaltă însă, deficitele comerciale înregistrate în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie trec de 185 de miliarde de dolari. Această valoare este mai mare decât cea a primului semestru din 2017, care a fost de aproximativ 170 de miliarde de dolari. Este, de asemenea, mai mare şi decât deficitul de pe primul semestru al anului 2016.

    Această evoluţie a avut loc în ciuda taxelor vamale impuse Statelor Unite Chinei în lunile anterioare.

    Şi în situaţia în care tendinţa actuală se menţine şi în al doilea semestrul, deficitul comercial al Statelor Unite cu China ar putea fi chiar mai mare decât cele înregistrate în anii precedenţi. Anul trecut, de exemplu, deficitul total a fost 375,5 miliarde de dolari. Cel din 2016 a fost de 346,9 miliarde de dolari, iar cel din 2015 a totalizat 367,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cum s-a „topit” oferta Alro Slatina şi ce urmează pentru singurul producător de aluminiu din ţară

    Maria B., proaspăt absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, îşi începe cugetările de dimineaţa şi planificarea zilei de marţi în faţa oglinzii din baie, un suport reflexiv montat pe aluminiu.

    După ce îşi aşază pe nasul ascuţit ochelarii cu ramă din aluminiu, Maria se refugiază în bucătarie, unde într-un mod tradiţional, cu totul diferit faţă de viaţa de corporatist cu care este obişnuită, deschide robinetul din aluminiu şi lasă apa rece să curgă într-un mod caracterizat de ea ca fiind „la liber”. Cel puţin până găseşte ibricul fabricat tot din aluminiu în care pune o linguriţă de zahăr, două de cafea, iar ulterior foarte puţină apă. O linguriţă tot din aluminiu. După ce termină micul dejun, Maria înveleşte resturile cu o folie din aluminiu.

    Acest metal are o întrebuinţare zilnică pentru Maria: o ajută să-şi înceapă dimineţile, o transportă de acasă la serviciu şi oriunde prin intermediul autoturismului şi al semnelor de circulaţie, o ajută să lucreze şi să fie conectată la internet prin intermediul cablurilor de telecomunicaţii. Un metal a cărui producţie în România este realizată doar de o singură companie – Alro Slatina.

    Însă, din păcate, Maria are şanse reduse de a deveni investitor la bursă la Alro Slatina după ce oferta companiei, iniţată de acţionarul majoritar şi prin care se intenţiona creşterea numărului de acţiuni disponibile la liber la tranzacţionare, a eşuat.

    Ce a stat în spatele eşecului ofertei Alro Slatina

    Oferta secundară de vânzare de acţiuni (SPO) nu a avut succes chiar dacă intermediarii acesteia au decis să modifice preţul din mers, prin reducerea acestuia de la 6,18 lei pe acţiune la 3,5-4 lei pe unitate, o decizie luată în premieră pentru piaţa de capital din România.

    Un deznodământ suprinzător, dat fiind faptul că Alro Slatina este una dintre cele mai profitabile companii din România, dar şi unul dezamăgitor pentru bursa de la Bucureşti în condiţiile în care SPO-ul Alro Slatina este prima ofertă care eşuează din ultimii cinci ani, ceea ce diminuează şansele ca România să fie promovată de la categoria de frontieră la cea de piaţă emergentă de agenţiile de evaluare financiară.

    „La eşecul ofertei au contribuit un cumul de factori interni şi externi. Dintre factorii externi consider ca fiind importanţi evoluţia nefavorabilă a preţului aluminiului în ultimele trei luni (a scăzut cu peste 15%), contextul nefavorabil la nivelul pieţelor de capital emergente (acestea regăsindu-se pe o tendinţă descendentă de la începutul anului), precum şi incertitudinile în ceea ce priveşte impactul unui posibil război comercial la nivel global asupra afacerilor viitoare ale companiei”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor de la societatea Tradeville. La categoria factori interni, Aldea menţionează discuţiile cu privire la posibila modificare a mecanismului Pilonului II de pensii private, cel mai mare investitor la bursă, ceea ce este posibil să fi scăzut interesul acestora pentru oferta Alro Slatina. 

    „De asemenea, preţul cerut de vânzători este posibil să fi scăzut apetitul investitorilor instituţionali străini. Spre exemplu în cazul ofertelor iniţiate de Fondul Proprietatea pentru acţiunile din portofoliul său, preţul includea un discount faţă de cel din piaţă şi de peste 10-12%. În cazul Alro, dacă luăm în considerare preţul de tranzacţionare înainte de lansarea ofertei, discountul maxim ce putea fi oferit (luând în calcul preţul minim acceptat de vânzători, de 3,5 lei/acţiune) era de până la 3%”, adaugă el.

    Ruşii de la Vimetco împreună cu acţionarul minoritar Conef au scos la vânzare circa 384 milioane de acţiuni Alro Slatina, ceea ce ar fi majorat free floatul (acţiunile libere disponibile la tranzacţionare n.red.)companiei de la 5,59% în prezent la circa 59%. Chiar dacă intermediarii ofertei au decis să prelungească operaţiunea cu trei zile lucrătoare, până pe 19 iulie, interesul din partea investitorilor de retail a fost unul extrem de scăzut, cu un grad de subscriere de doar 16% în ordine de circa 38 mil. lei.

    Datele pentru investitorii instituţionali încă nu au fost făcute publice şi probabil nici nu vor fi, întrucât oferta a fost închisă fără succes. Din totalul ofertei, 85% era adresată investitorilor instituţionali, dar rezultatul final arată că nu s-a găsit preţul care să satisfacă oferta cu cererea.
    „Printre posibilele cauze care au determinat prudenţă din partea investitorilor se numără volatilitatea rezultatelor financiare ale Alro SA în ultimii ani (în prezent situaţia financiară este bună, însă în urmă cu trei ani societatea înregistra pierderi), riscurile induse de noua logică comercială mondială care este impusă de SUA – războiul comercial cu China şi UE, cu impact direct şi în cotaţia aluminiului (depreciere de circa 20% în ultimele trei luni), şi nu în ultimul rând de perioada mai apatică pe care o traversează piaţa locală”, spune Alin Brendea, directorul general adjunct al Prime Transaction.

    Ce urmează pentru Alro Slatina

    Evoluţia acţiunilor Alro Slatina ar putea fi asemănătoare cu cea dinainte şi practic eşecul ofertei nu ar avea de ce să cântărească greu pe preţul unei acţiuni, întrucât operaţiunea a fost întreprinsă de acţionarul majoritar, şi nu de către emitentul în sine.

    Însă Alro Slatina a pierdut o oportunitate de a-şi majora numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce nu ar fi pus atât de multă presiune pe preţ şi a pierdut tempo şi pentru includerea în indicele principal BET, dar şi pentru atragerea unei categorii mai mari de investitori, consideră brokerii.

    „Alro nu va fi o companie diferită faţă de cea de până acum, însă este evident că a pierdut un tempo pentru creşterea semnificativă a lichidităţii acţiunilor la bursă, pentru includerea în indicele BET şi pentru captarea interesului investitorilor instituţionali de talie mare”, consideră Gabriel Aldea.

    Evoluţia viitoare a preţului va depinde într-o măsură ridicată de rezultatele financiare ce vor fi obţinute de companie, de contextul de piaţă şi de posibilele implicaţii asupra activităţii din perspectiva unui eventual război comercial la nivel global, adaugă el.

    Pe 30 iulie acţiunile Alro Slatina se tranzacţionau la 3,63 lei, în apropierea preţului de 3,61 lei din 26 iunie, cu o şedinţă înainte ca emitentul să publice prospectul de vânzare de acţiuni. În prima şedinţă de după anunţul potrivit căruia oferta de vânzare a 54% din capitalul social a fost închisă fără succes, acţiunile au scăzut cu 1,4%.

    Evident, nereuşita operaţiunii indică nevoia unei pieţe locale mai lichide, mai bine populate cu investitori. „Pentru companie nu cred că putem vorbi de o influenţă negativă semnificativă, din moment ce operaţiunea nu a fost realizată de către aceasta, ci de către acţionarul majoritar. Preţul în piaţă a revenit în zona în care se afla înainte de oferta publică şi probabil în această zonă va aştepta publicarea rezultatelor financiare semestriale”, spune Alin Brendea. Alexandru Angelo, broker la societatea Goldring, este de părere că preţul din piaţă nu va fi afectat de eşecul ofertei: „Dimpotrivă, pot fi investitori care nu au reuşit să cumpere în ofertă şi doresc în continuare să aloce fonduri pentru această companie, deci putem asista chiar la o susţinere a cotaţiilor din partea cumpărătorilor”.

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pieţele din Turcia se prăbuşesc după sancţiunile impuse de SUA. Borsa Istanbul 100 index are cea mai slabă evoluţie la nivel mondial în ultimul an

    Sancţiunile fără precedent impuse de SUA aliatului său NATO s-au adăugat focurilor încrucişate la care au fost supuşi investitorii. Aceştia deja au fost dezamăgiţi de eşecul autorităţilor de a ţine inflaţa sub control şi de a opri căderea lirei turceşti, sub presiunile preşedintelui Erdogan de a menţine creşterea, scrie Bloomberg.

    Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sarah Sanders, a anunţat că SUA vor impune sancţiuni oficialilor turci consideraţi responsabili de arestarea pastorului american, Andrew Brunson, potrivit CNN. Astfel, ministrul Justiţiei şi Internelor vor avea activele şi proprietăţile americane blocate. Turcii au anunţat contra-măsuri în această privinţă.
     
    Turcia rămâne în continuare expusă la schimbarea încrederii investitorilor, având în vedere dependenţa acesteia de pieţele externe. Lira turcească a scăzut cu mai mult de o cincime în comparaţie cu dolarul american, pe măsură ce intrările de capital au încetinit puternic, determinând companiile să întâmpine dificultăţi în a plăti împrumuturile în valute străine şi alimentând inflaţia.
     

  • ROBOR creşte, dar Euro ne dă un răgaz. Moneda europeană a coborât la un nou minim al acestui an

    Leul s-a apreciat sensibil în ultima săptămână faţă de euro, cotaţiile evoluând sub pragul de 4,63 pe fondul unei cereri în creştere de lichidităţi. Cerere care, de altfel, a condus şi la creşterea uşoară a indicatorului ROBOR.

    În ianuarie, după cotaţia minimă de 4,62 lei, euro a urcat brusc la maximul istoric de 4,6679 lei (în 23 ianuarie), pe fondul unor tensiuni politice interne. Apoi, în luna mai, cursul a intrat într-o scurtă perioadă de fluctuaţii, atingând la un moment dat minimul de 4,6225 lei/euro.

    ROBOR la 3 luni a crescut uşor în ultima săptămână, ajungând joi la 3,47%.

     

  • „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”

    În opinia lui Marian Petrescu, proprietar a trei parcuri de aventură şi totodată preşedintele ARCOPA (Asociaţia Română a Constructorilor şi Operatorilor de Parcuri de Aventură), adevărata problemă care împiedică evoluţia pieţei este lipsa investiţiilor: „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”, exemplificând cu sistemele de siguranţă folosite de proprietarii de parcuri de aventură, pe care aceştia nu sunt dispuşi să le schimbe cu modele noi, mai sigure. „În domeniul nostru, majoritatea parcurilor de aventură au un sistem de asigurare a participantului de clasa A. Unii proprietari nu doresc să investească în sisteme mai avansate, spre exemplu din clasa D, cea mai sigură în momentul de faţă.”

    Un alt antreprenor, Ciprian Hanea, spune că „legat de parcurile de aventură, încă mai avem multe de dezvoltat în acest domeniu, în România. În primul rând, înfiinţarea unei asociaţii a parcurilor de aventură şi tematice”. În schimb, Petrescu, în calitate de preşedinte al ARCOPA, susţine că în asociaţie sunt înscrişi doar „cinci proprietari de parcuri” şi că „se cam lasă tăcerea în rândul lor” atunci când antreprenorii trebuie să se implice sau să plătească taxe către asociaţie, care plăteşte, la rândul său, taxe către cei din afară, la care este afiliată.

    „În momentul actual suntem undeva în preistoric şi fără investiţii majore vom rămâne acolo”

  • Un business în boom: Cum au ajuns parcurile de aventură şi parcurile acvatice cea mai ”hot” atracţie din România, invadate de turişti

    „Muncim trei luni ca să susţinem afacerea 12 luni”, spune Romi Ivan, administrator al parcului de aventură Gurasada Park din Hunedoara, grăbit să închidă telefonul pentru a se ocupa de clienţi. La fel mi se răspunde şi în partea cealaltă a ţării, pe litoral: „Suntem ocupaţi cu nişte grupuri de israelieni”, îmi spun cei de la aquaparkul Paradis Land din Neptun.

    În sezon, parcurile acvatice şi de aventură din România sunt invadate de turişti dornici de distracţie. Zilnic, proprietarii parcurilor primesc sute de vizitatori, iar în weekenduri numărul acestora ajunge, uneori, şi la câteva mii. Astfel, nu e de mirare că reprezentanţii businessurilor de profil susţin, aproape în unanimitate, că piaţa locală a activităţilor de weekend este caracterizată în ultimii ani de un trend ascendent.

    „Piaţa de profil evoluează pozitiv, în sensul unei creşteri de 5-15% pe an. Cred că îşi va menţine acelaşi ritm, cu menţiunea că evoluţia sa este strâns legată de cea a economiei în general”, spune Adrian Apostu, acţionar şi manager al parcului de aventură Dino Parc. La fel, Ciprian Hanea, proprietarul Arka Park, spune că „din punctul meu de vedere, mai există potenţial de dezvoltare pe piaţa parcurilor de aventură. Este o activitate în natură, care generează un proces de învăţare pentru fiecare participant”.

     

    Câţi bani se fac din adrenalina nostră