Cipru este o dovadă că modelul economic de până acum al uniunii monetare, bazat pe creştere finanţată pe datorie, nu este sustenabil. Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda, cele patru economii din zona euro care au avut până în prezent nevoie de ajutor financiar internaţional, au datorii care depăşesc 100% din PIB, iar în Cipru, al cincilea stat din zona euro care riscă să intre în faliment fără un bailout internaţional, datoria statului a ajuns în al doilea trimestru al anului trecut să echivaleze cu 84% din PIB. Media datoriilor publice din zona euro se ridică la peste 90% din PIB-ul agregat al uniunii monetare. În încercarea de a combate dezechilibrele macroeconomice, liderii europeni au implementat măsuri de austeritate, în unele cazuri duse la extrem, care nu au făcut decât să ducă rata şomajului la niveluri alarmante şi să adâncească economia Europei în recesiune. Anul trecut, economia Uniunii Europene s-a contractat cu 0,3%, potrivit datelor Eurostat.
Tag: crestere economica
-
Summitul european, scindat între austeritate şi creştere economică. Merkel: “Reformele şi creşterea nu sunt incompatibile, ci merg mână în mână”
Pentru prima dată în multă vreme, cei 27 de lideri de stat şi guvern nu au fost sub presiunea crizei financiare, ceea ce a permis ca discuţia lor să ia o dimensiune politică, însă fără a ajunge la o decizie concretă.
Scopul era “a defini în ce constă” echilibrul dintre consolidarea bugetară şi creştere, a explicat înainte de reuniune un diplomat european, cu cele două tabere, pe de o parte “tabăra austerităţii” condusă de Germania şi cancelarul conservator Angela Merkel, iar pe de cealaltă parte cea a flexibilităţii cu Franţa şi preşedintele său socialist Francois Hollande.
În final, preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a salutat discuţiile “liniştite şi intense”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Germania îşi reduce cheltuielile bugetare şi transmite un mesaj de austeritate Europei
Bugetul Germaniei pentru 2014, în care cheltuielile sunt reduse cu peste 5 miliarde de euro, la sub 300 de miliarde de euro, reprezintă “un mesaj puternic pentru Europa”, a declarat ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble, potrivit Financial Times.
Planul executivului de la Berlin prevede echilibrarea bugetului în 2015, cu un an mai repede decât ar impune limita de îndatorare inclusă în constituţie.
Bugetul Germaniei reprezintă “o consolidare favorabilă creşterii” şi trebuie să demonstreze restului zonei euro că “planificarea bugetară sustenabilă şi creşterea economică nu se exclud reciproc”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Comisia Europeană: România va avea în acest an cea mai mare creştere economică din UE, cu excepţia ţărilor baltice
Letonia va avea cel mai ridicat avans al PIB din UE, de 3,8%, urmată de Lituania, cu 3,1%, şi Estonia, cu 3%. Imediat după România se situează Malta, cu un avans estimat la 1,5%, şi Bulgaria, cu 1,4%, potrivit prognozei economice de iarnă prezentate vineri de CE.
Singurul stat din afara zonei euro care va înregistra contracţie în acest an va fi Ungaria, cu 0,1%, al doilea an de declin după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut. În acelaşi timp, economia Cehiei va stagna în acest an, după ce anul precedent a pierdut 1,1%.
Pentru Polonia, CE estimează o creştere de 1,2% în acest an, reprezentând o încetinire puternică de la 2% anul trecut şi 4,3% în 2011. Slovacia, stat din regiune membru al zonei euro, la fel ca Estonia, va avea o creştere economică de 1,1% în acest an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru 2014 de la 2,7% la 2,5%
În privinţa anului în curs, CE a modificat prognoza de creştere economică de la 2,2% la 1,6%, estimarea fiind astfel adusă în linie cu cea înaintată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu cea pe care este fundamentat bugetul pe 2013.
Exporturile vor contribui negativ la creşterea economică din acest an, din cauza înrăutăţirii condiţiilor economice de pe principalele pieţe de export şi creşterii importurilor, potrivit prognozei economice de iarnă prezentate vineri de CE.
În privinţa cererii interne, investiţiile vor avea cel mai important aport pozitiv la creştere, deşi contribuţia acestui indicator va încetini în comparaţie cu anul trecut din cauza activităţii economice sub aşteptări din celelalte ţări ale Uniunii Europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
O nouă discuţie între economişti: Modelul de creştere economică trebuie regândit. Trebuie să vedem cum repornim principalele motoare
România are stabilitate macroeconomică, dar nu este suficient, fiind necesare regândirea modelului de creştere economică şi pornirea acelor motoare care să ducă la un avans mai mare al PIB. Aceasta este una dintre concluziile experţilor prezenţi ieri la evenimentul de lansare a studiului Băncii Mondiale “Golden Growth: Restoring lustre of the European economic model”. Noul model de creştere sustenabilă pentru România continuă să rămână încă o provocare, în timp ce economia lâncezeşte. Anul trecut, România a evitat recesiunea la limită, înregistrând o creştere anemică a PIB de doar 0,2%. Necesitatea unui nou model de creştere economică pentru România a fost adusă în discuţie de nenumărate ori de către specialişti, încă de când România a intrat în criză, în toamna anului 2008, iar în ultimele săptămâni opiniile pe această temă s-au înmulţit.
-
Prognozele privind creşterea economică din 2012 au fost ajustate spre 0-0,2%
Analiştii şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică din anul 2012 spre 0-0,2% după anunţarea evoluţiei dezamăgitoare a principalilor indicatori macro din ultima lună a anului trecut. Şi există voci care susţin că economia a revenit în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere. În trimestrul al treilea din 2012 economia a scăzut cu 0,4% faţă de T2 2012, iar unele estimări indică o scădere a economiei în T4 2012 cu 0,2 – 0,3% faţă de T3 2012. Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi cifrele privind evoluţia economiei în T4 2012 şi pe ansamblul anului trecut. Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai domolit, prognozele – revizuite deja din prima lună a anului în jos – indicând un plus de 0,5-1,6%. “În ceea ce priveşte dinamica trimestrială, mă aştept la o continuare a contracţiei creşterii economice (-0,3% T4 2012/T3 2012), ceea ce va însemna reintrarea în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Eugen Sinca, analistul-şef al BCR, estimează o scădere de -0,2% a economiei în T4 2012 faţă de T3 2012 (date ajustate sezonier – care indică intrarea în recesiune) şi de -0,5% faţă de T4 2011.
-
Franţa se loveşte de Germania în drumul spre creştere economică
Preşedintele Franţei François Hollande nu reuşeşte să convingă Germania că austeritatea nu-i va aduce Europei creştere economică, iar relaţiile dintre cele două mari puteri europene devin tot mai tensionate pe măsură ce interesele Parisului se lovesc de deciziile luate la Berlin. Tensiunile dintre Franţa şi Germania au fost cât se poate de evidente săptămâna trecută, când oficialii de la Berlin l-au refuzat pe Hollande când acesta a cerut stabilirea unui curs de schimb pe termen mediu pentru euro, acţiune care ar fi ajutat moneda europeană să se deprecieze până la un nivel la care exporturile Franţei ar redeveni competitive. Apoi, la trei zile după apelul făcut de preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel şi-a unit forţele cu premierul britanic David Cameron la summitul de la Bruxelles şi au obţinut prima reducere bugetară din istoria UE operată asupra bugetului din perioada 2014-2020. “Credeţi că acesta este bugetul pe care l-aş fi votat dacă ar fi fost după mine? Nu. Dar în UE nu suntem doar noi, sunt şi alţii implicaţi”, le-a spus resemnat Hollande reporterilor după terminarea negocierilor.
-
Franţa se loveşte de Germania în drumul spre creştere economică
Preşedintele Franţei François Hollande nu reuşeşte să convingă Germania că austeritatea nu-i va aduce Europei creştere economică, iar relaţiile dintre cele două mari puteri europene devin tot mai tensionate pe măsură ce interesele Parisului se lovesc de deciziile luate la Berlin. Tensiunile dintre Franţa şi Germania au fost cât se poate de evidente săptămâna trecută, când oficialii de la Berlin l-au refuzat pe Hollande când acesta a cerut stabilirea unui curs de schimb pe termen mediu pentru euro, acţiune care ar fi ajutat moneda europeană să se deprecieze până la un nivel la care exporturile Franţei ar redeveni competitive. Apoi, la trei zile după apelul făcut de preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel şi-a unit forţele cu premierul britanic David Cameron la summitul de la Bruxelles şi au obţinut prima reducere bugetară din istoria UE operată asupra bugetului din perioada 2014-2020. “Credeţi că acesta este bugetul pe care l-aş fi votat dacă ar fi fost după mine? Nu. Dar în UE nu suntem doar noi, sunt şi alţii implicaţi”, le-a spus resemnat Hollande reporterilor după terminarea negocierilor.
-
Economia mondială va împinge planeta spre catastrofă dacă îşi urmează actuala cale de creştere. Însă dezvoltarea prin tehnologie ne poate salva
Ce rezervă viitorul pentru economia globală? Vor creşte oare standardele de viaţă peste tot, pe măsură ce statele care astăzi sunt sărace îmbunătăţesc tehnologiile pentru a prinde din urmă ţările bogate? Sau prosperitatea ne va scăpa printre degete din cauza lăcomiei şi corupţiei, care vor epuiza resursele vitale şi ne vor omorî natura de care oamenii depind? Cea mai mare provocare pe care omenirea o are în faţă este de a-şi asigura o lume prosperă, şi nu una în ruină, scrie Jeffrey D. Sachs pentru Project Syndicate. Sachs este profesor de dezvoltare sustenabilă, de politică a sănătăţii şi managemetului şi director la Earth Institute al Universităţii Columbia. El este, de asemenea, consilier special în programul Millennium Development Goals al ONU. Printre cărţile semnate de Sachs se numără “Sfârşitul sărăciei” şi “Bunăstarea comună”. Ca un roman cu două posibile sfârşituri, povestea noastră urmează să fie scrisă în acest nou secol, continuă profesorul Sachs. Nimic nu este inevitabil la răspândirea sau, din contră, la prăbulşirea prosperităţii. Mai mult decât ne dăm seama, viitorul este o problemă de alegere – iar cei care aleg sunt oamenii – şi nu de predicţie.