“Realismul tintei depinde in mare masura de acum incolo de
capacitatea acestei tari de a se consolida fiscal. Ramane de vazut
daca va suporta consolidarea fiscala pentru a spune da, ramanem
acolo. As vrea sa prind personal, nu cat sunt guvernator, ci cat
sunt pensionar, adoptarea euro”, a spus Isarescu.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Daca motiunea de cenzura va fi respinsa, leul va inregistra o
apreciere moderata, iar cursul ar putea ajunge la 4,2600 – 4,2650
lei/euro, intrucat nivelul actual al paritatii include asteptarile
jucatorilor in acest sens. In caz contrar insa, leul s-ar deprecia
puternic, iar paritatea ar putea urca pana la 4,4 – 4,5 lei/euro”,
a declarat dealerul unei banci.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Desi fac platile in lei, romanii se raporteaza la euro, pentru
ca “asa au fost formati sa gandeasca”, dar si fortati de practica
afisarii preturilor in moneda unica europeana la masini, telefonie
si locuinte. In timp ce dealerii auto sustin ca nu au incotro,
pentru ca autoturismele sunt cumparate la un anumit curs de schimb,
analistii sunt de parere ca firmele transfera riscul valutar asupra
clientilor.
“Este o idee gresita ca romanii vor sa stie pretul in euro. Vor
in euro pentru ca asa au fost formati sa gandeasca”, sustine Radu
Craciun, director de investitii Eureko Pensii, cu ocazia dezbaterii
“Esti roman, platesti in lei”, organizata de Ziarul Financiar.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Potentiala disolutie a Guvernului este cel mai mare risc pentru
leu”, declara pentru Bloomberg James Lord, strateg pentru pietele
emergente la Morgan Stanley. “Banca centrala va interveni ca sa
protejeze moneda, daca aceasta se va confrunta cu presiuni
semnificative de depreciere”, adauga Lord.
Scenariul considerat posibil de analistii din Londra ai Morgan
Stanley, UBS si Societe Generale vizeaza o depreciere cu 2% a
leului fata de euro in urmatoarele doua sau trei saptamani, a carei
adancire ar urma sa fie limitata de BNR, cu interventii
asemanatoare celei de la sfarsitul lui iunie, cand moneda nationala
a pierdut 4,2% din valoare, in contextul votului la Curtea
Constitutionala asupra taierii pensiilor si al majorarii TVA.
O cadere a guvernului Boc ar duce leul spre un curs de 4,3-4,35 in
urmatoarele saptamani, sustin analistii bancilor mentionate.
“Autoritatile nu vor permite insa o coborare mult sub 4,35
lei/euro, insa elementul cheie in ochii pietelor este aplicarea
programului de masuri convenite cu FMI”, afirma Gaelle Blanchard,
strateg pentru pietele emergente la Societe Generale Londra.
“Banca centrala n-are nevoie de cheltuieli prea mari pentru a aduce
cursul acolo unde doreste. BNR nu are interes sa permita o
depreciere masiva”, adauga James Lord de la Morgan Stanley.
Daca, in schimb, actualul guvern va supravietui motiunii de
cenzura, atunci leul s-ar putea aprecia la 4,25 lei/euro pana la
sfarsitul anului si la 4,15 pana la sfarsitul lui 2011, crede
Gaelle Blanchard, ceea ce ar avea efecte negative asupra
competitivitatii exporturilor si implicit ar afecta sansele iesirii
din recesiune.
Cursul anuntat de BNR a fost miercuri de 4,277 lei/euro, cu circa
3% peste nivelul atins in episodul de depreciere de la sfarsitul
lui iunie. Moneda este sustinuta, scrie Bloomberg, de continuarea
acordului cu FMI si UE, care au furnizat recent 2 miliarde de euro
Romaniei. Rezerva valutara a ajuns astfel la 32,58 miliarde de euro
la sfarsitul lui septembrie.
Recent, ING Bank Romania a calculat ca BNR ar fi cheltuit de la
inceputul crizei, in ultimul trimestru al lui 2008, si pana in
prezent pana la 11 miliarde de euro, din care intre 400 si 900 de
milioane de euro numai in septembrie anul acesta. Guvernatorul BNR,
Mugur Isarescu, nu a confirmat niciuna din aceste sume.
Cel mai recent raport de activitate al Kuka – o companie cu
sediul in orasul bavarez Augsburg, ai carei roboti industriali
portocalii sunt o prezenta obisnuita pe liniile de asamblare ale
uzinelor auto – avea o urma de autosuficienta. Kuka a anuntat in
august ca vanzarile sale au egalat si au depasit nivelurile
dinaintea crizei financiare. Prin contrast, vanzarile rivalilor sai
japonezi erau inca cu o treime sub nivelurile de la inceputul lui
2008 inainte ca recesiunea globala sa dea peste cap industria
auto.
O crestere a comenzilor de la producatorii europeni de
automobile a sustinut redresarea Kuka. Dar a fost bine si ca euro a
scazut in fata yenului japonez, ceea ce a dat Kuka un avantaj de
pret fata de competitorii japonezi, avantaj pe care nu-l avea in
urma cu un an.”Pretul nu este singurul criteriu, dar este unul
important”, a declarat intr-un interviu directorul executiv al
Kuka, Till Reuter. “Un euro mai slab este in avantajul
nostru.”
La inceputul lunii septembrie, euro slabise cu 19% fata de yen in
ultimul an, aproape dublul scaderii fata de dolar. Pe ansamblu,
calculand din august 2008, euro a scazut cu 36% fata de yen.
Un yen mai puternic este o veste buna pentru industria auto
germana, ai carei principali competitori sunt din Japonia. Si este,
evident, o veste proasta pentru Japonia, unde moneda puternica a
devenit deja o problema politica. Rivalitatea dintre cele doua tari
se manifesta in special in China. Aceasta este piata cu cea mai
rapida crestere pentru multe companii germane, dar proximitatea
geografica ofera un avantaj exportatorilor japonezi. China a fost
anul trecut destinatia a 5% din exporturile auto germane, in
crestere de la 0,6% in 2000. Iar 9,1% din exporturile de
echipamente germane au mers in China, in crestere de la 2,7% in
urma cu un deceniu, potrivit Ifo Institut din München.
“Producatorii japonezi sunt peste tot si ei sunt de obicei
competitorii cei mai duri”, spune Oliver Wack, un specialist in
piata chineza de la Federatia Inginerilor Germani, o organizatie a
breslei.
De fapt, companiile germane au castigat teren in China anul trecut,
crescandu-si cota de importuri la 22,9%, fata de 20,6%, in vreme ce
felia de importuri japoneze in China a scazut la 24,1%, de la 27%,
potrivit federatiei inginerilor.
Pentru ca moneda chineza se misca in tandem cu dolarul, yenul
creste fata de yuan, pana si euro a ajuns mai ieftin. Dar
economistii si managerii avertizeaza ca sunt multe alte motive
pentru castigurile Germaniei. Spre exemplu, Germania a beneficiat
de masivele investitii ale Chinei in infrastructura, ca de pilda in
termocentrale, unde au fost favorizate companii ca Siemens. Iar
costul initial, in euro sau in yeni, este adeseori un element
secundar pe pietele unde se vand echipamente industriale
specializate sau utilaj greu si unde atat companiile japoneze, cat
si cele germane sunt puternice. Clientii se uita dupa considerente
ca eficienta energetica, care ar putea fi un factor de cost mai
important pe termen lung.
Putine companii germane se plang ca yenul e puternic. “Daca
Japonia are o moneda puternica, evident ca asta ajuta companiile
germane”, explica Steffen Elstner, specialist in exporturi la Ifo
Institut. Avantajul este mic, dar semnificativ, adauga Rolf
Schneider, seful diviziei de studii macroeconomice la asiguratorul
german Allianz. El calculeaza ca aprecierea dolarului fata de euro
a adus 3-4% la exporturile germane, in vreme ce cresterea yenului
nu a adus mai mult de 1%.
Dar “1% e inca relativ mult”, spune Schneider. “Pentru
companiile care concureaza direct cu cele germane, el joaca un rol
decisiv.”
“Atata timp cat oamenii vor crede ca o inflatie de 2-2,55 va
ramane ancorata in timp, iti poti permite o mai mare volatilitate a
cursului de schimb si sa nu iei in seama anumite evolutii
tranzitorii”, a spus Belka la un seminar organizat de BNR cu ocazia
aniversarii a 130 de ani de activitate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Pauza de masa a zilei de luni e punctul de varf al cumparaturilor pe internet, afirma
Gandul, citand un studiu al unui Gecad ePayment, de unde
reiese si portretul robot al celui care isi face cumparaturile pe
internet, platind cu cardul: barbat, cu varsta cuprinsa intre 30 si
40 de ani, din Capitala. Noile liste cu medicamente compensate vor
intra in vigoare la 1 octombrie, si nu pe 1 septembrie, cum s-a
anuntat initial, in acest interval urmand sa aiba loc o dezbatere
publica pe aceasta tema.
“Incepe marea rascoala: clientii se razvratesc fata de banci”,
titreaza Evenimentul Zilei, referindu-se la cei peste 100 de
clienti ai Volksbank si tot atatia ai BCR care s-au reunit in
aceste zile pentru a stabili o strategie de lupta contra bancilor, despre care spun ca
le-au marit ilegal dobanzile la credite. Timis, Cluj si Constanta
tin capul de afis in clasamentul celor mai cheltuitoare judete ale
tarii intr-un an de criza.
Scrisoarea catre FMI, obligatorie pentru a primi cea de-a sasea
transa trebuie trimisa in aceste zile la Washington si nu are cine sa o semneze, dupa remanierea lui
Sebastian Vladescu, care va face si ca Romania sa se imprumute de
pe pietele externe mult mai scump, sustine Adevarul.
Autoritatea de Reglementare in Energie vrea sa introduca un sistem
liniar de facturare a gazelor, prin care vom plati aceeasi suma in
fiecare luna, chiar daca iarna consumam mai mult, iar vara mai
putin.
Romania Libera ofera sase idei despre ce se poate face pe litoral
cand vremea e urata, de la vizite la una dintre cherhanalele
dobrogene si pana la zboruri de agrement de pe aerodromul din Tuzla
sau scuba-diving. Ziarul readuce in atentie chestiunea rromilor,
scriind ca Banca Mondiala estimeaza costurile esecului politicilor
de integrare a acestora in Bulgaria, Romania, Serbia si Cehia la un
total de 5,7 miliarde de euro anual.
Mai este moneda proprie un avantaj clar pentru economia
romaneasca? se intreaba Ziarul Financiar, citand bancheri
care afirma ca avantajul de a avea o moneda proprie nu mai
este la fel de evident, in ciuda perspectivelor mai indepartate de
aderare la euro. Ovidiu Nicolescu, seful Consiliului National al
IMM, critica dur strategia guvernamentala pentru dezvoltarea
sectorului IMM in perioada 2009-2013, elaborata de firmele de
consultanta KPMG Romania si Finas Consulting.
Anghel considera ca acest interval de variatie este “neutru si
suficient de stimulativ pentru economie”, adaugand totusi ca “nu se
poate creste numai prin curs” – o aluzie la apelurile periodice ale
oamenilor de afaceri in directia unei deprecieri a leului, care ar
stimula competitivitatea exporturilor.
Intr-o depreciere a leului pe parcursul urmatoarelor luni cred
economistii Raiffeisen Bank Romania, care marti si-au facut publica
prognoza de curs pana in martie 2011. De la nivelul actual de 4,23
lei/euro, cursul ar urma sa ajunga la 4,40 lei/euro in septembrie,
dupa care va reveni la 4,30 lei/euro la sfarsitul anului, pentru ca
la sfarsitul primului trimestru din 2011 sa atinga din nou 4,40
lei/euro. Deocamdata, pe termen scurt, Raiffeisen nu intrevede
variatii semnificative ale cursului.
Prognoza este in acord cu estimarile Raiffeisen conform carora,
dupa un trimestru II in care toti indicatorii pe termen scurt au
avut o dinamica favorabila – productia industriala, cea din
constructii, vanzarile din retail si cele de masini -, economia ar
urma sa-si reia tendinta de scadere incepand din trimestrul al
treilea. Potrivit lui Nicolae Covrig, analist financiar in cadrul
Raiffeisen Bank Romania, “masurile de austeritate fiscala initiate
la inceputul lui iulie vor avea un impact negativ asupra evolutiei
PIB in a doua jumatate a anului”.
Luni, si economistii ING Bank au estimat ca in urmatoarele trei
luni, cursul ar putea ajunge la 4,35 lei/euro, din cauza masurilor
de austeritate necesare pentru consolidarea fiscala. Daca insa
Raiffeisen considera posibila o redresare de la anul, cu o crestere
economica de 1-2%, prognoza ING este pesimista, vizand un declin de
pana la 2% al economiei in 2011.
CU CENTURA DE SIGURANTA
In opinia lui Lucian Anghel, o conditie de sustinere a
stabilitatii cursului, asa cum a fost si anul trecut incepand din
primavara, este continuarea si ducerea la bun sfarsit a acordului
de imprumut cu FMI si Comisia Europeana, dupa care ar fi necesar un
nou acord – “chiar daca nu cu bani, ci un nou tip de acord”, care
sa asigure “un ghidaj” contra derapajelor, respectiv continuarea
unei politici economice si fiscale prudente.
In urma cu cateva luni, presedintele Traian Basescu invocase
ideea unui acord de tip preventiv cu FMI (“precautionary”) – o
linie de credit de genul celei pe care Ungaria ar fi urmat s-o
solicite in iulie de la FMI, fara insa a avea intentia sa
foloseasca neaparat banii. Un alt instrument alternativ fata de
clasicul credit stand-by si introdus de FMI in ultimul an este
linia de credit flexibila, rezervata insa doar statelor cu
performante fiscale bune si cu o evolutie buna a indicatorilor
macro: unul dintre beneficiari este Polonia, care nu a tras insa
nicio suma din cele 20 de miliarde de dolari aferente, dar recent
si-a prelungit pe inca un an linia de credit.
Anghel apreciaza ca sunt sanse ca actualul acord, care expira in
mai 2011, sa se incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au
ramas, pe de o parte fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in
jur de 6,8% din PIB anul acesta este posibila, pe de alta parte in
virtutea politicii flexibile a Fondului, manifestata pe tot
parcursul acordului.
Conform datelor FMI valabile la data de 16 august, Romania a
beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
Ungariei.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a
anuntat vineri ca a dorit sa finanteze tronsonul de autostrada
Comarnic-Brasov, ca a fost dezamagita de anuntul privind anularea
proiectului si ca ramane dispusa sa finanteze investitiile in
infrastructura de transport din Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene misiunea de experţi
din România a concluzionat că au fost îndeplinite condiţiile pentru
eliberarea celei de-a treia tranşe a programului UE de asistenţă a
balanţei de plăţi.
“Misiunea a concluzionat că aceste măsuri (de consolidare
fiscală – n.r.) par a fi suficiente pentru a se atinge ţintele
convenite de deficit bugetar de 6,8% şi 4,4% din PIB în 2010 şi,
respectiv, 2011”, se arată în comunicatul CE.
Executivul UE arată că România îşi menţine angajamentul de a-şi
reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2012.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro