BusinessMagazin

Tag: urban

  • Haioşi fără să vrea. Perlele politice ale săptămânii

    “Eu nu cred că poate păţi nimic. El nu a utilizat uniforma militară sau însemnele militare pentru a protesta” – Dan Şova, avocat, fruntaş PSD, despre sancţiunile pe care le-ar risca militarul protestatar Alexandru Gheorghe

    “M-a încărcat cu o energie pozitivă, am abordat chestiuni legate de viitorul României, subiecte mult mai importante decat soarta mea” – fostul ministru de externe Teodor Baconschi, referindu-se la întâlnirea sa cu preşedintele Traian Băsescu

    “Baconschi a fost atât de prost – că există oameni pe care tăticii lor i-au dat la şcoli bune, dar ei rămân tot proşti – şi atât de slugarnic, încât a strigat acolo în faţa întregii ţări, în direct: vă aduc eu un milion de voturi din diaspora sau trei milioane!” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Mi-am simţit inutilitatea în acest Parlament, consider o formă de complicitate ca oricine să rămână în actualul Parlament, care nu mai reprezintă voinţa populaţiei” – deputatul PNL Ludovic Orban, justificând de ce ar fi dispus să-şi scrie demisia

    “Nemulţumirea poporului este ca un monstru marin (…) La început îi dai văduva din sat. Pe urmă îi dai o fată nemăritată de 20 de ani. Dacă tot nu se linişteşte, trebuie să i-o dai pe cea mai frumoasă fecioară din comunitate” – Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial

    “Probabil că sunt singurul vierme din această ţară” – senatorul PDL Iulian Urban, anunţându-şi demisia din PDL după scandalul postării sale de pe blog în care i-a numit “viermi” pe cei care se opun reformelor iniţiate de Cotroceni

  • Unde şi cum mai locuiesc românii?

    În anii ’70-’80 ai veacului trecut, blocul (sau cum frumos îi spun francezii – HLM, adică locuinţă cu chirie moderată) comunist, proliferant şi invaziv, orwellian repetitiv şi lipsit de stil sau personalitate, a compromis pe termen lung, la noi, ideea de locuinţă colectivă. Programul dezvoltat în acei ani prin grija partidului oferea, e drept, rapid şi ieftin o casă valului uriaş de noi orăşeni, veniţi să întărească dezvoltarea industrială a ţării (marea obsesie a lui Ceauşescu).

    Rezultatul este ştiut: zeci de mii de blocuri cu arhitectură primitivă, exclusiv funcţională, au invadat, într-o primă fază, zonele periferice ale oraşelor şi le-au nivelat, găzduind milioane oameni ai muncii. Ulterior, acelaşi tip de clădiri s-a năpustit asupra centrului urban, desfigurând, de această dată, profilurile marilor oraşe. Cel mai afectat a fost, desigur, Bucureştiul, care a găzduit faraonicul proiect al Centrului Civic, care a însemnat nu doar distrugerea unor vechi cartiere, ci şi construirea pe înalt a unor blocuri cu desen neinspirat şi, oricum, incongruent în raport de vecinătăţi.

    Contrareacţia, în primii ani ce au urmat momentului 1989, a fost aproape îndreptăţită: o creştere necontrolată, malignă, a suburbiilor, cu case înşiruite, grupate în comunităţi opace, care dădeau iluzia tihnei rurale şi zgândăreau orgoliul noilor îmbogăţiţi de a avea propria “bătătură”.

    În anii din urmă, oamenii au început însă să redescopere calitatea locuirii în oraş, în clădiri cu mai multe niveluri, iar ceea ce i-a atras au fost tocmai proiectele flexibile, individualizate şi orientate către client, care le ofereau prilejul de a-şi afirma identitatea.

    Recentul album editat de Igloomedia descrie, în imagini şi texte elocvente, 19 astfel de proiecte (fie că se numesc imobile rezidenţiale, ansamblu de locuinţe sau imobile de apartamente), care recuperează şi reinterpretează inspirat un anumit tip de ţesut urban, sau pur şi simplu oferă, după cum spune Viorica Buică, coordonatoarea volumului, “alte repere de confort în raport cu blocul comunist”, sau propun “alternativele la standardizare”. Funcţionale, dar şi atractive, aceste creaţii aparţin unor arhitecţi tineri şi vestesc apariţia, în viitor, a unor spaţii comune mai ample, care ar putea redefini fundamentele locuirii urbane.

    “Locuinţe colective din România”, Editura Igloomedia, Bucureşti, 2011

  • Teroare la Londra: au năvălit buburuzele canibale

    Introdusă în America de Nord pentru contribuţia sa la stârpirea păduchilor de plante, buburuza arlechin s-a extins şi în alte părţi ale lumii, cum ar fi Marea Britanie, unde a devenit o problemă. Deşi se achită cu poftă de sarcinile sale de devoratoare de păduchi de plante, buburuza asiatică nu se dă în lături de la a consuma ouă, larve şi chiar alte buburuze, astfel încât s-a îmulţit peste măsură, iar mai nou, intră să ierneze în casele oamenilor, unde preferă tocurile geamurilor. Deranjată, umblă pe pereţi sau pe perdele, pe care le pătează, secretând o substanţă galbenă.

    Noel Shiel, reprezentantul unei firme de curăţenie, a declarat pentru The Independent că incidenţa petelor pricinuite în locuinţe de buburuzele buclucaşe a crescut de trei ori în acest an, inclusiv în locuinţe din cartierele de lux ale Londrei. Ambasada Siriei din Londra a avut “o mare problemă” cu buburuzele în acest an, conform lui Shiel. “E o adevărată invazie, sunt aproape în fiecare casă”, spune el.

    Varietatea canibală de buburuză asiatică, mai mare decât cele obişnuite din Marea Britanie, a fost observată pentru prima dată aici în 2004, iar între timp s-a înmulţit cu viteză, devenind una dintre cele mai prolifice de pe teritoriul insular, în timp ce populaţia speciilor autohtone a scăzut cu circa 30%.

  • Cum se poate conserva o capsulă a timpului

    Bois de Moutier, construită într-o imitaţie de stil Tudor lângă Dieppe, în Normandia, s-a păstrat aproape neafectată de trecerea timpului, cu tot cu piesele de mobilier originale ieşite din atelierul celui mai de seamă reprezentat al mişcării Arts and Crafts, William Morris. De-a lungul timpului i-au călcat pragul nume sonore ca Marcel Proust, Andre Gide, Virginia Woolf, Pablo Picasso, Miro, Wassily Kandinski sau Debussy.

    Nici măcar războiul nu a reuşit să-i vină de hac, chiar dacă a fost confiscată de nazişti (dar nu şi jefuită) în cel de-al Doilea Război Mondial. Deţinută în prezent de aceeaşi familie care a construit-o, Bois de Moutier se află la vânzare de câţiva ani de zile, fără să-şi fi găsit un cumpărător. Proprietarii îşi motivează decizia prin faptul că deja sunt prea mulţi moştenitori cu drepturi asupra casei şi ca atare ar fi foarte dificilă conceperea unui plan pentru salvarea ei.

    Bois de Moutier nu este însă genul de proprietate pe gustul multor miliardari din ziua de azi. Familia Mallet se teme că dacă ar încăpea cumva pe mâna unui rus bogat, acesta ar împrejmui-o cu gard electric şi ar schimba toată mobila cu ceva pe placul lui. Chiar dacă încă nu au nicio ofertă din partea unui cumpărător cu dare de mână, proprietarii casei speră să primească ajutor de la instituţii culturale franceze şi britanice, pentru ca aceasta să redevină locul de întâlnire al artiştilor şi al altor oameni de cultură, aşa cum era odinioară.

  • Războiul contra pescăruşilor

    Deşi simpatici, au ajuns atât de numeroşi în localităţi din Marea Britanie, încât şi-au atras numele de “şobolani cu aripi”, considerându-se că ar putea fi la fel de periculoşi ca rozătoarele urbane. Pe de altă parte, în zonele tradiţionale populate de aceste păsări, numărul lor este în scădere, astfel încât autorităţile încearcă să le descurajeze de a mai cuibări în oraşe. Soluţiile de până acum, cum ar fi ţepuşe, păsări de plastic de forma unui vultur sau plase instalate pe acoperişuri, nu au dat însă rezultatul scontat.

    În încercarea de a rezolva problema pescăruşilor, autorităţile au nevoie de ajutor din partea oamenilor de ştiinţă, având în acest sens o propunere de proiect de cercetare de la Universitatea din Bristol, care ar putea fi lansat anul viitor. Acesta ar putea oferi un răspuns la problema pescăruşilor, pe care experţii îi consideră a avea o inteligenţă peste medie în regnul animal, fiind ca atare greu de păcălit. Studiul va dura trei ani şi va costa circa 400.000 de lire sterline, implicând folosirea de instrumente de monitorizare prin satelit a pescăruşilor.

    Un studiu anterior asupra modelelor de comportament al păsărilor a fost refuzat de la finanţare anul trecut, în contextul reducerii cheltuielilor de către guvernul Cameron. Ministrul mediului, Richard Benyon, a anunţat însă acum că va studia proiectul de cercetare a celor de la Universitatea din Bristol, să vadă dacă aceştia pot furniza o soluţie viabilă, scrie The Independent.

  • O groapă uriaşă în centrul Bucureştiului: Prima pictură 3D pe asfalt din România

    Artistul 3D Street Art Manfred Stader a îmbogăţit patrimoniul artistic al Capitalei, imaginând o groapă tridimensională, pe care a realizat-o la intersecţia dintre bulevardul Regina Maria şi bulevardul Libertăţii, la rondul Coşbuc, lângă Palatul Parlamentului. Pictura lui Stader este prima lucrare de acest gen instalată în aer liber în România.

    “Pictura măsoară 3 x 5 metri şi este un simbol al optimismului, căci reprezintă o groapă traversată de o bârnă presărată cu bunătăţi”, a declarat pictorul Manfred Stader, autorul lucrării.

    GALERIE FOTO – CELE MAI FRUMOASE DESENE 3D PE ASFALT

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Hobby la modă în Marea Britanie: albinăritul urban

    Stupii sunt instalaţi fie în grădini, fie pe acoperişul caselor sau chiar al unor instituţii şi clădiri de birouri. La Londra există circa 2.500 de stupi, dintre care unii aşezaţi în spaţii reprezentative pentru capitala britanică: la faimoasa galerie de artă Tate Modern, la Banca Angliei, compania de asigurări Lloyd’s, marele magazin Fortnum & Mason din centrul capitalei şi la gara internaţională St. Pancras.

    Chiar şi la Palatul Buckingham, reşedinţa reginei, există, de doi ani, patru stupi, care produc aproximativ 160 de borcane cu miere.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Defulati-va aici: orasele americane, napadite de graffiti (GALERIE FOTO)

    Printre orasele mari afectate se numara Los Angeles, Nashville
    sau Portland, in timp ce alte metropole americane, ca Denver,
    Chicago sau New York se lauda ca momentan reusesc sa tina in frau
    actiunile celor care simt nevoia sa se exprime prin graffiti pe
    pereti sau garduri, scrie The New York Times.

    Explozia de graffiti se manifesta in forme diferite, cum ar fi un
    “Welcome to L.A.” repetat pe o cladire din oras, ori de cate ori
    autoritatile o curata, pana la insemnari sau desene pe semne de
    circulatie, in pasaje subterane sau pe cladiri istorice.

    Autorii “operelor” graffiti sunt fie din localitatea unde le
    creeaza, fie din afara ei, asa cum au constatat autoritatile din
    Portland, care au arestat un numar in crestere de persoane
    surprinse in actiune, originare din afara orasului.

    In incercarea de a gasi un motiv pentru cresterea numarului de
    graffiti, autoritatile dau vina pe reducerea bugetelor alocate
    curatarii oraselor de asemenea creatii, dar explicatia nu se aplica
    in toate cazurile, din moment ce problema a aparut si in localitati
    unde nu au avut loc reduceri de buget. Alte voci sustin ca pur si
    simplu explicatia sta in nesiguranta si alienarea din zonele urbane
    afectate de o rata mare a somajului.

    Pe de alta parte, nu putini sunt aceia care dau vina pe faptul ca
    lucrarile graffiti sunt ridicate la rang de arta si promovate prin
    expozitii, ceea ce-i inspira pe multi alti artisti amatori ce
    doresc sa ajunga asemeni unor nume ca Marc Ecko sau Banksy, sperand
    sa castige bani multi din creatiile lor.

    Pentru a reusi sa combata fenomenul, autoritatile recurg la masuri
    noi, de la instituirea unor patrule inarmate cu tot ce le trebuie
    pentru curatat zidurile si pana la crearea unei baze de date cu
    graffiti.

  • Animalele de la Muzeul Antipa invadeaza Capitala (FOTO)

    Girafa este prea inalta pentru pasajul pietonal, asa incat
    strapunge plafonul cu capul si isi ridica gatul deasupra rondului
    de flori din intersectia de la Piata Universitatii.

    Campania pentru proiectul “Surprinde fauna orasului tau”,
    organizata cu sprijinul Primariei Bucurestiului, va continua si cu
    alte animale “urbane” pana la 7 iulie. Concursul consta in
    reperarea in mediul urban a unor specii de animale si pasari
    salbatice, ale caror fotografii vor fi trimise pe adresa concurs@antipa.ro.
    Naturalistul “cum laude” va primi o invitatie de doua persoane la
    deschiderea din toamna a Muzeului Antipa.

    Pentru orientare, Muzeul Antipa a lansat ghidul “Fauna
    Bucurestiului”, pus la dispozitie pe site-ul muzeului si pe pagina
    de Facebook     dedicata evenimentului. Ghidul este conceput dupa
    fauna din Bucuresti, pentru a-i ajuta pe participantii la concurs
    in cautarea speciilor de pasari, mamifere, insecte care incearca sa
    faca fata dezvoltarii urbane. Rate, pescarusi, serpi, sobolani,
    mierle, fluturi, soparle, veverite, toate pot fi zarite prin zona
    Capitalei.

  • “Cine mama dracu’ i-a uns pe ei deputati”

    Urban se referea la faptul ca, pe ultima suta de metri inainte
    de a intra la Parlament spre a fi aprobata in sfarsit, ordonanta a
    primit zilele trecute un amendament de la deputatii PDL care
    stipuleaza ca prevederile ei se aplica doar optional contractelor
    de credit aflate deja in derulare, nu obligatoriu, cum o
    concepusera initiatorii, respectiv ANPC.

    Cum aceasta ar insemna ca dintr-un foc cei 4,4 milioane de debitori
    la banci si-ar vedea spulberate sperantele de a obtine dobanzi mai
    mici (sau macar mai transparent calculate) si de a le fi
    desfiintate cele mai importante comisioane percepute de banci – si
    aceasta dupa mai bine de cinci luni in care OUG 50 si-a produs deja
    efectele, ca orice alta ordonanta -, e lesne de inteles paguba
    politica enorma pe care PDL ar risca-o cu acest amendament.

    Deja clientii nemultumiti ai bancilor, care isi estimeaza randurile
    la circa 15.000, s-au coalizat intr-un singur grup si au pregatit
    masuri de protest si petitii la Presedintie si chiar la Bruxelles,
    desi punctul de vedere al presedintelui Basescu este exact cel al
    BNR, al bancilor, al Comisiei Europene sau al misiunii FMI, anume
    ca in relatia bancilor cu clientii n-ar trebui sa intervina ANPC si
    ca o aplicare a ordonantei la toata masa de credite aflate in
    derulare ar afecta stabilitatea sistemului bancar si ar genera
    milioane de euro pierderi pentru institutiile de credit. Iulian
    Urban a anuntat ca daca OUG 50 va trece modificata de amendamentul
    PDL, atunci o va ataca la Curtea Constitutionala, “pentru
    incalcarea principiului bicameralismului” – desi Camera Deputatilor
    este camera decizionala, si in privinta OUG 50, asa cum este si in
    cazul reducerii cotei unice la 10%.

    De cealalta parte, deputatul Viorel Stefan (PSD), seful Comisiei de
    buget-finante, a comentat ca, din moment ce castrarea OUG 50 este o
    conditie asumata de guvernul PDL fata de FMI, unica sansa ca
    ordonanta sa treaca nemodificata (adica in forma in care a fost
    aprobata de Guvern si a intrat in vigoare la 21 iunie) ar fi ca
    Romania sa piarda urmatoarea transa de credit de la Fond, in
    valoare de aproape 900 de milioane de euro. Ne permitem?
    Amendamentul introdus in aceasta saptamana de deputatii PDL, stiind
    foarte bine ce risc electoral cumplit isi asuma, sugereaza ca
    nu.