Blog

  • Iohannis anunţă: Starea de urgenţă va fi prelungită cu încă o lună de zile

    Iohannis a anunţat luni că la începutul săptămânii va depune un nou decret care va prelungi starea de urgenţă cu încă o lună de zile. Administraţia prezidenţială a anunţat o nouă şedinţă de evaluare a epidemiei, convocată luni la prânz de Klaus Iohannis, la Cotroceni. Subiectul a fost evaluarea măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19. La finalul şedinţei, după ora 14.20, preşedintele Klaus Iohannis susţine o declaraţie de presă.

    Mediafax prezintă în regim LIVETEXT declaraţiile preşedintelui Iohannis:

    – O şedinţă de bilanţ intermediar la care au participat Orban şi miniştrii Guvernului pentru a vedea cum au fost puse în practică măsurile

    – O primă concluzie ar fi că în comparaţie cu alte ţări nu a fost aşa de mare ca în Italia sau Spania. Vine de la faptul că am luat măsuri foarte ferme. Nu este momentul să ne relaxăm, toţi medicii spun că evolutia epidemiei depinde de cum respectăm indicaţiile.

    – Toti medicii ne spun ca evolutia pandemiei depinde de indicatiile specialistilor. Daca respectam regulile e posibil sa nu avem o crestere atat de mare. E clar. Nu suntem inca la varful epidemiei. Nu e momentul sa ne relaxam.
    – O veste buna. La inceput se stie ca a fost un pic complicat de procurat echipamente de protectie. Avem primele rezultate ale masurilor luate de guvern. Primim 5 milioane de masti de protective pentru fortele de ordine, 8 milioane de masti care vor ajunge la populatie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt oamenii care profită de pandemia de coronavirus pentru prelua controlul asupra ţărilor lor. Unul dintre cei mai periculoşi se află chiar la graniţa cu România

    Pe măsură ce Covid-19 blochează economii din toată lumea, unii lideri mondiali au descoperit că pot profita de ocazie pentru a-şi consolida puterea. În Ungaria a fost aprobat luni un proiect de lege care a înmânat premierului Viktor Orban puterea de a guverna prin decret, pe termen nelimitat.

    Astfel, i dă acestuia autoritatea să pedepsească jurnaliştii dacă guvernul consideră că raportarea nu este exactă şi permite guvernului să pedepsească aspru şi cetăţenii pentru încălcarea regulilor impuse. De asemenea, proiectul împiedică organizarea alegerilor sau a referendumurilor în perioada în care măsurile sunt în vigoare, scriu cei de la CNN. 

    Această mişcare a condus la o serie de apeluri către Uniunea Europeană, fostul prim-ministru al Italiei, Matteo Renzi, sugerând ca blocul să scoată Ungaria dacă măsurile nu vor fi revocate – ceva ce este însă mult mai uşor de spus, sau mai bine zis de propus, decât de făcut. Mişcarea lui Orban este poate cea mai flagrantă preluare a puterii care va avea loc în timpul acestei pandemii. Cu toate acestea, alţi lideri puternici au descoperit posibilitatea de a acapara o mai mare autoritate.

    În Filipine, preşedintele Rodrigo Duterte – un bărbat care îşi arestează criticii şi care s-a lăudat că a ucis personal nişte suspecţi de crimă în timp ce era primar al oraşului Davao – a profitat preluând puterea atribuită în situaţiile de urgenţă, care îi oferă un control mai mare asupra serviciilor publice.

    La începutul acestei luni, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a confruntat cu critici după ce guvernul său a aprobat urmărirea electronică a pacienţilor, folosind o tehnologie care anterior fusese folosită doar în lupta împotriva terorismului. Netanyahu, desigur, nu este singurul lider care foloseşte tehnologia pentru a-şi urmări cetăţenii în timpul crizei. În Rusia, autorităţile folosesc tehnologia de recunoaştere facială pentru a prinde persoanele care încalcă carantina şi autoizolarea.

    Din Coreea de Sud până în Europa de Vest, guvernele democratice folosesc instrumente digitale pentru a urmări unde se află pacienţii cu coronavirus şi pentru a monitoriza dacă cetăţenii respectă măsurile de distanţare socială. În timp ce astfel de mişcări stârnesc în mod natural temeri legate de faptul că liderii şi-ar putea depăşi puterea politică, acestea ridică întrebări şi în legătură cu ce se întâmplă atunci când această pandemie se va termina.

    Preocuparea este că, pe măsură ce lumea se adaptează la noul mod de viaţă, cetăţenii devin mai „amorţiţi” în legătură cu anumite măsuri socotite anterior ca fiind extreme.

  • BREAKING NEWS. Noul bilanţ al cazurilor de infectare cu coronavirus din ţara noastră

    Infectările cu noul coronavirus au depăşit 4.000 în România. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 193 de noi cazuri de îmbolnăvire.

    Autorităţile anunţă până luni pe teritoriul României au fost confirmate 4.057 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

    Dintre persoanele confirmate pozitiv, 406 au fost declarate vindecate şi externate.

    De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 193 de noi cazuri de îmbolnăvire.

    Cele mai multe cazuri sunt la Suceava- 1.228, Bucureşti – 566, Neamţ – 160 şi Arad – 157.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ofiţer din MAI, care a minţit că nu a călătorit în străinătate şi a infectat mai multe persoane cu COVID-19, a fost externat

    Fostul ofiţer mai care a minţit că nu a călătorit în străinătate şi care a infectat zeci de persoane cu COVID-19 a fost externat, confrom unor surse. Bărbatul nu le-a spus, iniţial, autorităţilor că a călătorit în Israel.

    Conform unor surse, fostul ofiţer MAI care a infectat zeci de persoane cu COVID-19 a fost externat.

    Bărbatul a fost internat iniţial la Spitalul de Urgenţă „Dimitrie Gerota”, unitate medicală care a intrat în carantină totală.

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, săptămâna trecută, că în spital a fost făcută dezinfectarea şi igienizarea iar activitatea a fost reluată. Cu toate astea, spitalul nu primeşte noi pacienţi deocamdată.

    Bărbatul nu a declarat, iniţial, că a călătorit în străinătate, iar ulterior, autorităţile au stabilit că el s-a întors din Israel la finalul lunii februarie.

    Fostul ofiţer MAI are deschis pe numele său un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce ar fi infectat zeci de persoane, pacienţi şi cadre medicale de la Spitalul de urgenţă „Dimitrie Gerota”.

  • Prima veste buna venită de la mai multe guverne din Europa. Cetăţenii mai multor ţari ar putea beneficia de măsuri de izolare mai relaxate

    Guvernele din Europa au început pregătirile pentru o reducere treptată a măsurilor de izolare, iar autorităţile sunt în căutarea unei strategii sigure pentru ca ţările să se întoarcă la normalitate, potrivit Financial Times.
    Franţa, Spania, Belgia şi Finlanda se numără printre ţările care au întrunit comisii de experţi pentru a găsi căile prin care angajaţii a câteva companii şi unele şcoli să se întoarcă la programul normal de funcţionare.

    Aceste comisii au misiunea de a aduce economia înapoi în acţiune fără pericolul de a crea un nou val de infecţii care să depăşească puternile serviciilor de sănătate.

    Premierul spaniol, Pedro Sacnhez, a extins măsurile de izolare cu 15 zile, până pe 26 aprilie, spunnd că anumite restricţii economice vor fi ridicate după Paşte. Se aşteaptă ca Italia, în care există de asemenea un declin al numărului de decese cauzate de coronavirus, să îşi extindă măsurile de izolare. Ministrul sănătăţii italian, Roberto Speranza, a spus însă că guvernul plănuieşte o fază a doua a crizei, când măsurile de izolare ar putea fi relaxate, înainte de o întoarcere la condiţii normale.

  • 12 firme private din Prahova vor să furnizeze servicii şi produse necesare luptei cu Covid-19

    12 firme private din judeţul Prahova sunt dispuse să-şi adapteze producţia în vederea furnizării de produse sau servicii necesare prevenirii şi diminuării efectelor răspândirii epidemiei COVID-19, răspunzând astfel unei iniţiative a Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, în colaborare cu Instituţia Prefectului judeţului Prahova.

    Aceste companii au ridicat o serie de probleme, pe care conducerea CCI Prahova le-a transmis către Liviu Rogojinaru, Sectretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Printre aceste probleme se numără: modalitatea de obţinere a certificatelor autorizării, aprobărilor, avizelor, standardelor, precum şi condiţiile în care aceste companii pot produce şi vinde produsele/serviciile ofertate; identificarea unor furnizori de materii prime la nivel naţional care să poată fi puşi în contact cu potenţialii producători; asigurarea unei pieţe de desfacere a produselor finite, în condiţiile în care companiile investesc în reconversia procesului de producţie.

    “Considerăm că prin această acţiune putem ajuta atât societatea civilă, cât şi activitatea economică a mediului de afaceri, prin furnizarea de materii prime şi materiale necesare combaterii epidemiei, dar şi printr-o activitate care să asigure o continuitate a procesului de producţie”, a precizat preşedintele CCI Prahova, Aurelian Gogulescu.

    Iată şi lista companiilor din Prahova care şi-au exprimat intenţia de a se implica în acest proces de producţie: Clinica Plush (poate produce dezinfectant, geluri dezinfectante), Diadvox (dezinfectanţi, substanţe biocide, poate aduce kit-uri de testare), Ivamod (halate medicinale, botoşei, bonete), Simplytex Manufactiring (halate medicinale, combinizoane, măşti), Laborex (au un produs biocid pe bază de clor numit Bioreduct), Arpacor (poate ambala alcool medicinal în PET), Uzuc (se pregăteşte să distribuie Hipoclorit de Sodiu 1,25%, ambalat direct în IBC de 1.000 l cu supapă de gaze, corespunzător  normelor ADR), Algamed Service (poate produce instalaţii de fluide medicale), Siati Serv Internaţional (poate confecţiona şi livra halate, combinizoane, capişoane, măşti), Armada Complete Solution (oferă servicii de dezinfecţie cu ultraviolete UV-C şi curăţenie office, industrială şi rezidenţială), Stefa Invest (servicii de dezinfecţie), Dinconstruct Metprofil (construcţii metalice, poate executa containere metalice în diverse scopuri: depozitare, birouri, locuire, grupuri sanitare, vestiare, arhivare, sala de mese).

     

  • Cum explică oamenii de ştiinţă misterul din jurul deceselor unor tineri perfect sănătoşi, din cauza COVID-19

    COVID-19 este în continuare un mister pentru specialişti şi oameni de ştiinţă din toată lumea care încearcă să găsească un vaccin, un tratament sau pur şi simplu să înţeleagă cum funcţionează virusul sau de ce pe unii îi afectează mai rău decât pe alţii.

    Una dintre puţinele informaţii sigure pe care le avem despre noul coronavirus este că acesta îi afectează mult mai grav pe cei în vârstă, în special cele cu afecţiuni preexistente, precum boli de inimă, boli pulmonare şi diabet şi că rata deceselor în rândul acestora este mult mai mare decât în cazul persoanelor tinere.Totuşi, există mai multe cazuri de tineri cu o stare de sănătate foarte bună înainte de a fi infectaţi şi care au murit din cauza COVID-19.

    Cifrele de la debutul pandemiei în Statele Unite, ţara cu cel mai mare număr de îmbolnăviri la nivel global, arată că 18% dintre pacienţii confirmaţi pozitiv aveau vârste între 45 şi 54 de ani, iar 29% aveau între 20 şi 44 de ani.

    Dintre cei care au fost spitalizaţi, 18% au avut vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani, iar 20% au fost între 20 şi 44 de ani.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro 

  • Românii sunt tot mai confuzi în privinţa amânării ratelor la credite. Legea iniţiată de PSD, care concurează ordonanţa guvernului de amânare a ratelor bancare, a fost aprobată de parlament şi merge la promulgare. Care prevederi vor fi aplicate?

    Normele metodologice care urmau să clarifice ordonanţa guvernului privind amânarea ratelor la credite cu până la 9 luni, votate joi seara de guvern, nu au fost publicate până vineri la ora 18.00, în timp ce parlamentul a dat vineri votul final pe un alt proiect, iniţiat de PSD, care vizează tot păsuirea clienţilor care au probleme cu achi­tarea ratelor la bancă, dar are prevederi diferite.

    Cu toate că ordonanţa guvernului este în vigoare din 30 martie, nu este clar cum se aplică pentru că normele metodologice nu au apărut încă, deşi au fost aprobate joi seara de guvern. Între timp, proiectul PSD privind amânarea rate­lor cu 9 luni, fără dobânzii şi comosioane, a trecut vi­neri de votul decizional al Camerei Deputaţilor, urmând să mearăgă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

    Marea întrebare a românilor în ceea ce priveşte ordonanţa aprobată de guvern este cum se va calcula do­bânda la toate tipurile de credite amâ­nate, pentru ce categorii de cre­dite se va capitaliza dobânda, şi cât vor fi costurile suplimentare care tre­buie plătite de clienţi afectaţi direct sau indirect de criza coronavirus, după expirarea perioadei de păsuire.

    Ordonanţa de urgenţă a fost modificată astfel ca în cazul creditelor ipo­te­care să nu se mai recurgă la capi­ta­li­zarea dobânzilor, ratele amânate ur­mând să fie plătite ulterior pe o perioadă de 60 de luni. De asemenea, cei care au restanţe la credite, au po­si­bilitatea să le plătească până la mo­mentul depunerii cererii de amânare şi vor putea să beneficieze şi ei de amâ­narea ratelor, conform ordonanţei.

    În cazul legii PSD, plata ratelor se suspendă, la cererea clienţilor, până la 31 decembrie 2020, „prin prelun­gir­ea corespunzătoare a maturităţii creditului, fără costuri suplimentare“. Astfel, dobânda datorată de debitori nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.

    În plus, orice persoană fizică şi juridică ar putea să beneficieze de amânarea ratelor dacă solicită, indiferent dacă a fost sau nu afectată de criza coronavirusului.

    Proiectul de lege al PSD corectează preve­derile Ordonanţei de Urgenţă a guvernului Orban care, inclusiv în a doua variantă, menţine „dobân­da la dobândă“ pentru orice tip de credit, cu excepţia creditelor ipotecare luate de persoanele fizice, după cum a transmis PSD.

    Legea PSD ar putea să fie atacată la Curtea Constituţională de PNL.

    „Între OUG 37/2020, deja în vigoare din 30 martie (însă cu aplicare dificilă, în lipsa normelor de aplicare, care îşi aşteaptă încă publicarea) şi proiectul de lege din Parlament există o supra­punere de reglementare, dar şi câteva diferenţe semnificative, dintre care ies în evidenţă cele privind tipurile de contracte pentru care se poate solicita amânarea la plată (proiectul adăugând şi contractele de leasing) şi criteriile de eligibilitate aplicabile debitorilor, spre exemplu cele privind situaţia de conformare a debitorilor la obligaţiile de plată din contracte (în timp ce, în temeiul OUG 37/2020, pot solicita amânarea doar acei debitori care nu au restanţe la plată sau care le-au remediat până la data efectuării cererii, conform proiectului de lege vor putea solicita amânarea plăţilor debitorii care înregistrează întârzieri la plată de până la 90 de zile)“, consideră Andrei Burz-Pînzaru, managing partner la Reff & Asociaţii.

    Dacă legea iniţiată de PSD ar fi promulgată de preşedinte, vom fi în situaţia nefericită de a avea două acte normative în vigoare cu suprapunere de obiect, dar cu neconcordanţă de reglementare (fiind discutabil dacă OUG 37/2020 ar putea fi abrogată de Parlament prin însăşi noua lege, dat fiind că ordonanţa nu a fost încă dezbătută în Parlament), spune Andrei Burz-Pînzaru într-o opinie transmisă ZF.

    ìAm ajunge în acest fel într-o situaţie aflată nu doar în contradicţie cu normele de tehnică legislativă, ci şi de natură a bulversa şi mai mult cetăţenii României, mediul de afaceri şi societatea românească în ansamblul ei, deja greu încercată de dificultăţile fără precedent cu care se confruntă. Tocmai faptul că întreaga societate se confruntă cu o situaţie de criză ar trebui să motiveze mai ales forumul legislativ şi forumul executiv să se alinieze pentru realizarea unui obiectiv comun: buna guvernare a ţării, atât cât se poate în condiţiile dificile şi presante pe care le traversăm, ceea ce presupune cel puţin ca provocările suportate de ţară să nu fie accentuate şi prin măsurile celor care ne conduc“, potrivit lui Andrei Burz-Pînzaru.

    Bancherii au venit până acum cu soluţii individuale şi au decis să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni.

    Recent, BNR a anunţat că a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza coronavirus, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

     

  • Adrian Onciu | Guvernul Orban a hotărât: Urmează o perioadă de sacrificii uriaşe pentru toată lumea, cu excepţia bugetarilor

    Până să vedem cum arată solidaritatea în Uniunea Europeană avem o problemă majoră în propria curte. În timp ce milioane de angajaţi din mediul privat sunt fie în şomaj, fie tremură pentru ziua de mâine, privilegiaţii sistemului bugetar adună banii de criză la saltea la fel de senini ca antreprenorii de pompe funebre în vremuri de război.

    La chemarea ”Haideţi să fim solidari!” a răspuns cu promptitudine mediul privat. Filantropi, multinaţionale, hypermarketuri, firme de medicamente, ONG-uri şi cetăţeni anonimi au pus umărul.

    Fiecare după dorinţă şi putinţă. Ni s-a spus că urmează o perioadă grea, în care trebuie să strângem cureaua la maxim. O perioadă de mari sacrificii. Bine, nu pentru toată lumea.

    Când muncitorii din mediul privat se îmbulzeau să depună cererile de şomaj, cei 1,2 milioane de bugetari îşi vedeau de treabă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Unii chiar în linia întâi, în special medici şi asistente. Alţii, cei mai mulţi, în birourile lor călduţe, pline de freamătul muncii în interesul cetăţenilor. Iar unii norocoşi în birourile de-acasă, departe de orice urmă de Covid-19.

    Să ne-nţelegem. Bugetarii n-au nicio vină. E greu să le ceri să renunţe, din proprie iniţiativă, măcar la bonurile de masă în timp ce milioane de români îşi pierd job-urile. Cineva mai trebuie să şi muncească în ţara asta. Nu-i aşa, boss? Asta ţi-ar spune verde-n faţă funcţionarul Dorel de la primăria din Iaşi, care după primele 30 de zile de carantină îşi va vedea contul alimentat, ca de obicei, cu 5-20 de mii de lei (în funcţie de cât de repede îi răspunde primarul la telefon).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat om al lumii este ferit şi de coronavirus

    Ultrabogaţii lumii de peste tot au pierdut miliarde de dolari din cauza pandemiei, dar contul bancar al lui Jeff Bezos nu a fost prea afectat, potrivit Business Insider.

    Averea netă a lui Jeff Bezos a crescut cu 5,9 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 
    Bezos, cel mai bogat om din lume, este de altfel singurul din topul primilor cinci cei mai bogaţi oameni ai lumii care nu a pierdut bani în 2020. După epidemie, Amazon a înregistrat o creştere a cererii şi recrutează 100.000 de noi angajaţi.
    Mark Zuckerberg, de exemplu, se numără printre miliardarii lumii care au avut de pierdut din cauza unei volatilităţi de piaţă fără precedent.