Tag: urban

  • STUDIU: Valurile de căldură s-au intensificat în zonele urbane, în ultimii 40 de ani

    Între 1973 şi 2012, aproape jumătate (48%) dintre cele 217 aglomerări urbane studiate au cunoscut o creştere a numărului de zile foarte calde, iar două treimi dintre ele s-au confruntat cu o creştere a numărului de nopţi cu temperaturi ridicate.

    Această înrăutăţire în ceea ce priveşte valurile de căldură s-a accelerat în ultimii ani, potrivit studiului publicat în revista britanică Environmental Research Letters.

    “Printre cei cinci ani în care s-au înregistrat cel mai mare număr de valuri de căldură se află anii 2009, 2010, 2011 şi 2012”, potrivit studiului.

    În cadrul acestei cercetări, un val de căldură este definit ca o perioadă de cel puţin şase zile pe durata căreia temperatura maximă depăşeşte 99% dintre toate temperaturile înregistrate pe întreaga perioadă studiată.

    În acelaşi timp, tot în cazul zonelor urbane, studiul a arătat un declin al valurilor de frig (cele mai importante datând din 1973, 1974, 1976, 1981 şi 1983), iar pentru 60% dintre aceste zone, numărul de zile cu vânt extrem de puternic a scăzut.

    Pe de altă parte, doar 17% dintre zonele urbane au cunoscut o creştere a numărului de zile cu precipitaţii bogate şi 10% o creştere a numărului de zile cu ploi torenţiale.

    “Mai mult de jumătate din populaţia globului locuieşte, în prezent, în mediul urban şi este, deci, important să înţelegem cum se schimbă climatul, dar mai ales episoadele climatice extreme, în aceste zone”, a declarat unul dintre autorii acestui studiu, profesorul Vimal Mishra de la Institutul de Tehnologie din Gandhinagar, din India.

    Mishra şi colegii săi de la universităţile americane din California (Los Angeles), Washington şi Boston (Northeastern University) au utilizat pentru acest studiu observaţiile meteorologice ale National Climatic Data Center (NCDC).

    Studiul s-a axat pe 217 zone urbane cu mai mult de 250.000 de locuitori, de pe toate continentele, care dispun de staţii meteo care au permis furnizarea de informaţii complete privind ultimii 40 de ani, din 1973 până în 2012.

  • STUDIU: Valurile de căldură s-au intensificat în zonele urbane, în ultimii 40 de ani

    Între 1973 şi 2012, aproape jumătate (48%) dintre cele 217 aglomerări urbane studiate au cunoscut o creştere a numărului de zile foarte calde, iar două treimi dintre ele s-au confruntat cu o creştere a numărului de nopţi cu temperaturi ridicate.

    Această înrăutăţire în ceea ce priveşte valurile de căldură s-a accelerat în ultimii ani, potrivit studiului publicat în revista britanică Environmental Research Letters.

    “Printre cei cinci ani în care s-au înregistrat cel mai mare număr de valuri de căldură se află anii 2009, 2010, 2011 şi 2012”, potrivit studiului.

    În cadrul acestei cercetări, un val de căldură este definit ca o perioadă de cel puţin şase zile pe durata căreia temperatura maximă depăşeşte 99% dintre toate temperaturile înregistrate pe întreaga perioadă studiată.

    În acelaşi timp, tot în cazul zonelor urbane, studiul a arătat un declin al valurilor de frig (cele mai importante datând din 1973, 1974, 1976, 1981 şi 1983), iar pentru 60% dintre aceste zone, numărul de zile cu vânt extrem de puternic a scăzut.

    Pe de altă parte, doar 17% dintre zonele urbane au cunoscut o creştere a numărului de zile cu precipitaţii bogate şi 10% o creştere a numărului de zile cu ploi torenţiale.

    “Mai mult de jumătate din populaţia globului locuieşte, în prezent, în mediul urban şi este, deci, important să înţelegem cum se schimbă climatul, dar mai ales episoadele climatice extreme, în aceste zone”, a declarat unul dintre autorii acestui studiu, profesorul Vimal Mishra de la Institutul de Tehnologie din Gandhinagar, din India.

    Mishra şi colegii săi de la universităţile americane din California (Los Angeles), Washington şi Boston (Northeastern University) au utilizat pentru acest studiu observaţiile meteorologice ale National Climatic Data Center (NCDC).

    Studiul s-a axat pe 217 zone urbane cu mai mult de 250.000 de locuitori, de pe toate continentele, care dispun de staţii meteo care au permis furnizarea de informaţii complete privind ultimii 40 de ani, din 1973 până în 2012.

  • Cronica pictată a unui New York care dispare (GALERIE FOTO)

    Acum în vârstă de 85 de ani, Hedy Pagremanski a ajuns să picteze peisaje urbane din întâmplare, după ce încercarea de a câştiga un ban făcând portretele oamenilor care treceau prin Long Island a dat greş, iar artista s-a hotărât să se ducă să picteze ce-i place.

    Nu peste multă vreme, lucrările sale au ajuns să fie cumpărate de magazine importante din zonele unde picta, ba chiar şi de grupul financiar Goldman Sachs. De când şi-a descoperit pasiunea pentru imortalizarea locurilor ce vor dispărea, artista a realizat mai bine de optzeci de picturi, cu şevaletul instalat pe stradă, printre trecători.

  • Noua viaţă a şobolanului corporatist (GALERIE FOTO)

    O asemenea şansă a avut o lucrare a lui Banksy, ce reprezintă un şobolan cu un marker în lăbuţe care părea să fi scris pe peretele unei pensiuni din San Francisco “This is where I draw the line” (“Aici trag eu linia”). Lucrarea, restaurată cu grijă, a suscitat interes şi a ajuns să fie expusă în cele din urmă în clădirea U.S. Bank Tower din Los Angeles, unde-şi au birourile diverse corporaţii, scrie San Francisco Chronicle.

    Specialiştii care s-au ocupat de recuperarea ei au considerat că astfel se transmite mai bine protestul împotriva establishmentului capitalist din lucrările artistului. Şobolanul va pleca totuşi din clădirea de birouri la sfârşitul lunii noiembrie, urmând a fi găzduit de un centru non-profit de artă din San Francisco.

  • Noua viaţă a şobolanului corporatist (GALERIE FOTO)

    O asemenea şansă a avut o lucrare a lui Banksy, ce reprezintă un şobolan cu un marker în lăbuţe care părea să fi scris pe peretele unei pensiuni din San Francisco “This is where I draw the line” (“Aici trag eu linia”). Lucrarea, restaurată cu grijă, a suscitat interes şi a ajuns să fie expusă în cele din urmă în clădirea U.S. Bank Tower din Los Angeles, unde-şi au birourile diverse corporaţii, scrie San Francisco Chronicle.

    Specialiştii care s-au ocupat de recuperarea ei au considerat că astfel se transmite mai bine protestul împotriva establishmentului capitalist din lucrările artistului. Şobolanul va pleca totuşi din clădirea de birouri la sfârşitul lunii noiembrie, urmând a fi găzduit de un centru non-profit de artă din San Francisco.

  • Bucătăriile de fiţe se mută în aer liber

    Chiar dacă prin anumite părţi ale lumii se mai păstrează câte un cuptor de pâine sau grătar folosite în comun de localnici, tendinţele merg de ani în şir în favoarea unor bucătării cât mai specializate şi mai bine adaptate pentru spaţiile interioare. Mai recent însă, acolo unde clima o permite, oamenii sătui să stea închişi între patru pereţi au descoperit plăcerea gătitului şi a mâncatului în aer liber.

    Pornită din comunităţile hippie, moda gătitului şi a mâncatului în aer liber s-a extins azi la cei care-şi permit o locuinţă cu curte mare, unde îşi instalează o bucătărie echipată la standarde moderne, protejată eventual de un acoperiş ca să nu se strice nimic în cazul unei ploi. Au apărut până şi firme care proiectează şi livrează bucătării menite a fi instalate în aer liber, unde se pot prepara nu numai pâine şi pizza, ci şi diferite alte mâncăruri, de către cei ai casei împreună cu rudele sau prietenii veniţi în vizită.

    Moda a prins în Statele Unite sau în Australia, unde bucătăriile în aer liber sunt nu numai spaţiu de gătit, ci şi de relaxare, ba chiar şi izvor de inspiraţie pentru prieteni muzicieni, care compun acolo, după cum spun unii proprietari. Un avantaj al unei asemenea bucătării este faptul că mirosul de mâncare nu ajunge în casă, iar curăţarea este mai uşoară în caz că pică mâncare pe jos.

    O eventuală problemă o pot reprezenta doar vieţuitoarele ce vin nepoftite la masă dacă rămâne ceva nestrâns, dar pentru nişte oameni care în multe cazuri îşi lasă slujbele de la birou şi viaţa urbană în favoarea unui trai menit să le ofere un contact cât mai larg cu natura, un asemenea inconvenient e mai mult comic decât enervant.

  • Ce ştie să facă o casă de oaspeţi

    Cândva apanajul celor din categoria “ultrabogaţi”, care aveau la dispoziţie proprietăţi imense unde să-şi construiască asemenea anexe, casele de oaspeţi americane apar acum şi pe proprietăţi de numai câteva milioane de dolari.

    Aceste construcţii dotate cu tot confortul necesar nu-i adăpostesc numai pe cei aflaţi în vizită la proprietari, ci servesc chiar şi drept spaţii de evadare pentru membrii familiei ori drept birouri pentru cei ce vor să lucreze de acasă şi să aibă linişte, dat fiind că numărul celor care muncesc astfel în SUA a crescut în ultimii ani.

    Casa de oaspeţi mai este, pentru unii, şi un spaţiu unde le amenajează locuinţa părinţilor pentru a-i avea aproape, ţinând cont că tot mai multe persoane în vârstă de douăzeci şi ceva până la treizeci şi ceva de ani locuiesc împreună cu părinţii, ori un spaţiu pentru copiii ajunşi la deja la vârsta facultăţii, unde aceştia pot avea parte de intimitate.

    Casa de oaspeţi îşi găseşte locul până şi în clădirile de apartamente luxoase din marile oraşe. Proprietarii care nu pot da viaţa de la oraş pe cea din afara lui optează pentru un penthouse pentru ei şi un apartament la un alt etaj pe care îl folosesc pentru găzduirea prietenilor ori a menajerei sau pe post de birou. Iar dacă locuinţa de oaspeţi rămâne neocupată, poate fi închiriată temporar celor aflaţi în trecere prin oraş, cu ajutorul unor site-uri specializate în oferte de cazare.

  • Ideea norocoasă a unui american inventiv (GALERIE FOTO)

    Copacul-candelabru luminează noaptea, corpurile de iluminat dintre ramurile lui fiind conectate la reţeaua de electricitate şi a atras atenţia publicului, având deja şi pagini pe Facebook şi Yelp. Proprietarul, Adam Tenenbaum, l-a transformat într-o atracţie locală, multe cupluri venind de la mari distanţe ca să-şi facă propuneri de căsătorie sub copac sau pur şi simplu să se fotografieze lângă el.

    Împodobitul arbore a fost chiar examinat de un expert, care a decretat că greutatea candelabrelor nu-l afectează, iar Tenenbaum a instalat în faţa lui un parcometru pentru ca vizitatorii generoşi să poată dona bani pentru plata facturii de lumină.

  • Mergeţi la Londra? Pregătiţi-vă să vorbiţi cu statuile (VIDEO)

    La proiect, care va fi lansat în 19 august, participă scriitori şi actori cunoscuţi ai Marii Britanii: primii scriu textele pe care statuile le vor rosti, iar cei din urmă le împrumută. Pentru a asculta ce au de spus statuile, trecătorii va trebui să activeze nişte marcaje speciale de lângă acestea cu ajutorul telefonului mobil.

    Sing London “recidivează” cu acest proiect, după ce anterior a “învăţat” o serie de coşuri de gunoi din Londra să le cânte celor care le foloseau, pentru a-i răsplăti pentru grija faţă de curăţenia oraşului şi, bineînţeles, pentru a-i amuza.

  • Tendinţe în rezidenţialul de lux: apartamente cu deschidere la cer (GALERIE FOTO)

    Grădinile la înălţime sunt foarte populare în Asia şi sunt prevăzute, în multe cazuri, cu pereţi de sticlă şi tavane care se pot deschide după dorinţa locatarilor şi pot fi utilizate fie doar ca spaţiu verde, fie chiar pe post de camere de locuit, arată The Telegraph.

    În Singapore există Ascentia Sky, unde cele mai scumpe apartamente sunt separate de grădini suspendate, sau The Clermont Residences, cu grădini suspendate la etajele 39 şi 52 şi apartamente la preţuri pornind de la 1.400 dolari/mp. În cazul Sky Condos de la Lima din Peru, peticul de cer poate fi admirat din mica terasă-grădină prevăzută cu minipiscină a fiecărui apartament, în timp ce locatarii Verve Suites din Kuala Lumpur se pot relaxa pe terasa verde de pe acoperiş, pot face baie în piscina instalată tot acolo, pot sta la plajă sau face sport la înălţime.

    În SUA, faimoasa arhitectă Zaha Hadid a proiectat The 1000 Museum din Miami, unde apartamentele costă de la 4 mil. dolari în sus, iar penthouse-urile cca 45 milioane. La etajele 60 şi 61, clădirea include un “sky lounge” pentru amatorii de privit oceanul şi cerul, care “oferă o viziune la standard de penthouse pentru toţi locatarii”, cum o laudă un agent imobiliar.

    Dar nici în Europa lucrurile nu stau mult diferit, mai ales în ţări cu climă capricioasă, unde fiecare rază de soare contează. În Londra, clădirea Heron Tower are două penthouse-uri la etajul 35, cu acoperişuri retractabile de sticlă, în aşa fel încât locatarii pot face plajă sau privi norii prin plafon. Penthouse-urile costă 12 milioane de lire, respectiv 18 milioane. Acelaşi Heron Tower are două baruri de acoperiş şi restaurante, la etajele 38 şi 40 – restaurantele cu terase în aer liber situate la cea mai mare înălţime din Marea Britanie.