BusinessMagazin

Tag: transparenta

  • ASF 2, aceeaşi lipsă de transparenţă la numirea conducătorilor

    Astăzi comisiile de specialitate ale Parlamentului îi audiază pe candidaţii propuşi de partidele politice pentru cele 11 locuri disponibile la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finan­ciară (ASF), iar mâine aceştia vor fi votaţi în plen.

    Numele şi CV-urile candidaţilor, care ar trebui să conţină pregătirea şi experienţa profesională ce îi recomandă pentru aceste funcţii, nu au fost făcute publice, procedurile fiind la fel de netransparente ca şi în aprilie, când s-a ales actuala conducere de 17 membri a ASF. Deşi selecţia candidaţilor începe azi la ora 14.00, Parla­men­tul nu a publicat un orar detaliat al audierilor cu intervalul orar dedicat fiecărui candidat în parte şi nici nu a făcut publice numele persoanelor propuse de partidele politice. Astfel că Parlamen­tul ratează din nou şansa de a numi transparent conducerea autorităţii responsabile de supravegherea unor pieţe financiare de 30 mld. euro şi nu face decât să repete procedura trecută.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Lipsă de coerenţă şi transparenţă în Ministerul Energiei

    Reprezentanţii autorităţilor române au primit clarificări de la cele două instituţii europene cu privire la rolul Comisiei în analiza modificărilor propuse de proiectul de ordonanţă de urgenţă care redimensionează schema de susţinere a producţiei de energie din surse regenerabile. O aprobare a Comisiei presupune însă o procedură oficială, în care se prezintă documente, cifre, explicaţii şi se finalizează cu un aviz scris şi dat apoi publicităţii. Drept urmare, RWEA consideră că declaraţiile oficiale care susţin ‘unda verde’ a Comisiei Europene pentru a promova ordonanţa de urgenţă sunt hazardate şi provoacă dezinformare.

    În cadrul discuţiilor cu RWEA, reprezentanţii Directoratului General Energie şi ai Directoratului General Concurenţă au subliniat necesitatea notificării Comisiei Europene despre noul proiect de OUG, făcut public  la începutul lunii aprilie, pentru ca forurile europene să poată analiza în cunoştinţă de cauză impactul acestor modificari legislative.

     Analiza de impact ar urma să se desfăşoare pe două teme distincte: una ce se referă la schema de sprijin pe bază de certificate verzi şi cealaltă privind scutirea marilor consumatori de la plata unei părţi a certificatelor verzi. Legat de schema de sprijin, România trebuie să trimită la Bruxelles calcule care să argumenteze soluţia amânării unui număr de certificate şi să explice cum se va face recuperarea acestora, la ce valoare şi cum va afecta acest mecanism întreaga piaţă de energie. Proiectul de OUG iniţiat de minister prevede, în cazul producătorilor de energie eoliană, amânarea unui certificat verde pe o perioadă de trei ani şi jumătate.

     Totodată, autorităţile de la Bucureşti vor trebui să aducă lămuriri în faţa oficialilor europeni în privinţa discriminării pe care o va crea noul OUG, dat fiind că amânarea unui număr de certificate verzi se aplică doar tehnologiilor eoliană, fotovoltaică şi microhidrocentralelor noi, nu şi biomasei şi microhidrocentralelor retehnologizate.

    Producătorii de energie eoliană s-au arătat dispuşi să dialogheze cu guvernul, însă până la acest moment nu au fost posibile discuţii serioase, iar oficialii de resort nu au ţinut cont de propunerile scrise ale industriei.

  • Propunere CE: Fiecare cetăţean european va avea dreptul la un cont bancar, deschis oriunde în UE

     Astfel, orice cetăţean european va avea dreptul la deschiderea unui cont de plăţi prin care să poată efectua operaţiuni de bază, cum ar fi primirea salariului, a pensiilor şi a indemnizaţiilor sau plata facturilor la utilităţi.

    Obiectivul proiectului de directivă este facilitarea accesului liber la informaţii privind comisioanele percepute de bănci în vederea comparării ofertei de pe piaţă şi transferului fără obstacole între furnizorii de servicii.

    “Directiva privind transparenţa şi comparabilitatea comisioanelor de plată, transferul conturilor de plăţi şi accesul la un cont de plăţi de bază” prevede accesul tuturor cetăţenilor europeni la un cont bancar de bază la orice bancă din UE, în urma comparării avantajelori şi dezavantajelor oferite de fiecare operator în privinţa comisioanelor percepute pentru plăţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta îi cere lui Fenechiu să rezolve rapid problema managementului privat la CFR

     “Vă rog foarte rapid să rezolvaţi situaţia de la CFR Infrastructură: management privat, performant şi transparenţă totală faţă de creditorii noştri internaţionali. Aveţi câteva zile, vă rog să le folosim la maximum”, i-a spus Ponta ministrului Transporturilor, în şedinţa de guvern.

    Adunarea Generală a Acţionarilor CFR a numit deja un nou Consiliu de Administraţie, din care fac parte Sorin Mîndruţescu (CEO Oracle România), Peter Weiss (fost şef la Bancpost şi RBS România) şi George Micu (fost director general al CFR Marfă), alături de Florian Raimund Kubinschi şi Enache Jiru, administratori şi în fostul CA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Papa Francisc ar putea închide Banca Vaticanului, din cauza scandalurilor şi lipsei de transparenţă

     Institutul pentru Lucrări Religioase (numele formal al băncii) şi Vaticanul se află sub presiune pentru creşterea transparenţei financiare, după ce instituţia de credit a fost afectată de mai multe scandaluri în ultimele decenii.

    Unul dintre testele pontificatului acestuia este legat de instituţia financiară, o sursă de imagine negativă pentru Vatican în ultimele trei decenii, scrie CNBC.

    Anul trecut, o agenţie europeană responsabilă cu combaterea spălării banilor a ajuns la concluzia că Banca Vaticanului nu reuşit să respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta împotriva criminalităţii financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE atacă agresiv excesele băncilor: vrea limitarea bonusurilor bancherilor şi mai multă transparenţă

    Uniunea Europeană a pornit cea mai agresivă ofensivă din istoria financiară modernă a Europei împotriva exceselor bancherilor, parlamentarii europeni şi guvernele stabilind un acord prin care bonusurile angajaţilor băncilor sunt limitate la cel mult dublul salariului fix. Înţelegerea obligă, de asemenea, ca începând cu anul 2015 toate instituţiile de credit din UE să raporteze profiturile, subvenţiile şi taxele realizate în fiecare ţară unde au activităţi. Acordul, convenit în negocierile pri­vind modalitatea de implementare a re­glementărilor “Basel III” – noul regu­la­ment internaţional privind sectorul fi­nanciar care are ca scop evitarea unei noi crize financiare – este provizoriu şi va trebui aprobat de guvernele şi parla­mentele naţionale, însă comisarul european pentru servicii financiare Michel Barnier crede că nimeni nu va respinge acest compromis.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Băncile europene sunt ameninţate de reguli mai stricte de transparenţă

    Băncile europene riscă să fie obligate să facă publice impozitele şi taxele plătite, precum şi profiturile obţinute în fiecare stat în parte, scrie Financial Times. Problema transparenţei mai mari a băncilor a fost dezbătută la cele mai recente discuţii ale parlamentarilor europeni referitoare la reglementarea sistemului bancar. Parlamentul European (PE) face presiuni pentru regle­mentări mai stricte privind transparenţa bancară şi solicită reducerea bonusurilor primite de bancheri în legea prin care se vor implementa reglementările acordului interna­ţional Basel III. Cerinţele de transparenţă bancară sunt susţinute pe deplin de Comisia Europeană, însă statele membre ale UE se opun iniţiativei. Spre exemplu, banca britanică Barclays ar trebui să publice profiturile obţinute şi taxele plătite în fiecare ţară unde îşi desfăşoară activitatea – din Marea Britanie până în Zimbabwe. Băncile se tem că noile reglementări – care le vor schimba complet practicile de contabilitate şi le vor face vulnerabile presiunilor publice privind plata impozitelor – ar putea fi aprobate în cadrul legii.

    Mai multe pe zf.ro

  • Dintre cei 21 de consilieri ai premierului Victor Ponta, niciunul nu are CV-ul public

    “CV-urile consilierilor premie­rului Victor Ponta nu sunt publicate pe site-ul Gu­vernului pentru că legea nu impune această obligati­vitate” – acesta este răspunsul oficial pe care l-au acordat, prin telefon, reprezentanţii biroului de presă al Guvernului, unei întrebări care solicita motivul pentru care nu sunt publice numele şi CV-urile consilierilor premierului. Lipsa de transparenţă la cel mai înalt nivel al administraţiei centrale continuă, lucru care se întâmpla şi în toate guvernările anterioare, deşi premierul Victor Ponta şi-a făcut din “transparentizare” un obiectiv al gu­vernării şi chiar a format un departament în sub­ordinea Guvernului care să se ocupe de aceste probleme. “Când ai drept consilieri profesori la Harvard sau persoane nominalizate pentru premiul Nobel, atunci te mândreşti cu ei şi le publici CV-urile şi realizările”, este de părere Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.

    Mai multe pe zf.ro

  • Transparenţa atât de clamată în evidenţierea cheltuielilor lipseşte şi din legea bugetului pe 2013. Zece întrebări la care nu s-a răspuns

    Dar, ca şi în anii trecuţi, proiectele sunt la fel de generale, la fel de aproximative, la fel de opace. Rubricile de cheltuieli ale ministerelor, „fişele tehnice“ nu conţin detalii care să permită ca la finele anului sau chiar în timpul exerciţiului financiar să poată fi evaluat impactul cheltuielilor guvernamentale, stadiul proiectelor  finanţate sau gradul lor de realizare. În prima parte a lunii ianuarie, premierul Victor Ponta a prezentat „bugetul cetăţeanului“ – un demers prin care şeful Guvernului a încercat să explice oamenilor pe ce se vor cheltui banii pe care îi va strânge statul din taxe şi impozite. Însă proiectul legii bugetului de stat merge pe aceeaşi linie ca şi în anii trecuţi. Un buget cu mii de rubrici din care este greu însă să spui pe ce vor merge nu la modul general, ci aplicat, banii. Premierul a arătat că bugetul va finanţa anul acesta 1,78 mil. posturi. Dar este vorba despre posturi, nu despre oameni. Aşadar, câţi oameni trăiesc de pe urma salariului la stat şi sunt plătiţi din buget? În bugetul de anul trecut, ministerele indicau salariul mediu cu care urma să fie plătiţi salariaţii. Această minimă transparenţă nu este dusă mai departe prin alte detalii asupra cheltuielilor, dimpotrivă, rubrica aceasta este eliminată din proiectul legii bugetului de stat pe 2013.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernul s-a cam grabit cu legea confiscarii extinse a averilor

    Conform legii, ar fi trebuit ca textul sa fie adoptat doar dupa
    ce ar fi fost supus consultarii publicului timp de 30 de zile,
    dintre care, timp de zece zile, institutia ar fi trebuit sa
    primeasca observatii, comentarii si propuneri din partea celor
    interesati, fie ei cetateni sau organizatii neguvernamentale. In
    schimb, Guvernul a afisat proiectul pe pagina de internet a
    Ministerului Justitiei la data de 5 iulie, iar dupa numai o zi l-a
    adoptat.

    Presedintele PSD, Victor Ponta, a anuntat ca social-democratii vor
    vota insa oricum legea PDL, pentru a demonstra ca nu trebuie
    modificata Constitutia. Initial, presedintele Traian Basescu
    afirmase ca unul dintre scopurile modificarii Constitutiei se
    numara si scoaterea de sub protectia implicita a legii a
    posesorilor de averi ilicite, avand in vedere ca in noua forma a
    legii fundamentale, caracterul prezumat licit al averilor
    dispare.