BusinessMagazin

Tag: transparenta

  • Care sunt avantajele şi dezavantajele comerţului online

    Dezvoltarea comerţului electronic a dus la creşterea concurenţei în retail, businessurile online concurând nu doar între ele, ci şi cu magazinele tradiţionale, care au fost nevoite să îşi revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitivi pe piaţă, în condiţiile în care barierele de intrare în online sunt astăzi mai mici decât cele aferente offline-ului. Platformele de tip marketplace le permit comercianţilor mici să vândă online, fără a investi în propriul magazine online.

    „Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani, topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a declarat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, prezent şi în ţările din regiune, în cadrul conferinţei „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”, organizată de Digital Citizens România săptămâna trecută, în parteneriat cu Ziarul Financiar şi Business Magazin.

    În urmă cu zece ani, pe primul loc în top 10 al celor mai valoroase companii din lume era Exxon Mobil – gigantul american din energie, care acum ocupă ultimul loc în clasament. Acesta, la fel ca şi celelalte companii din domeniul energiei, bancar şi retail, au fost detronate de companiile de tehnologie, astfel că în prezent cea mai valoroasă companie din lume este producătorul american de software Microsoft, urmat de Apple, Amazon şi Alphabet (compania-mamă a lui Google).

    Ca atare, digitalizarea a luat avânt la nivel mondial, tehnologia regăsindu-se în prezent în absolut orice domeniu de activitate, contribuind la eficientizare, reducere de costuri şi productivitate crescută. În retail, integrarea tehnologiei a dus la apariţia unui nou segment de piaţă – online-ul –  şi la crearea unor giganţi globali precum Amazon şi Alibaba. Totodată, digitalizarea a dus şi la reducerea barierelor pentru demararea unui business online cu ajutorul platformelor de tip marketplace. Astfel, comercianţii mici pot accesa la rândul lor clienţii din mediul online, iar aceştia au la rândul lor o varietate mai mare de produse şi preţuri mai mici ca urmare a concurenţei crescute.

    Care sunt avantajele comerţului online? Pe scurt: o gamă mai mare de produse disponibile la nivel naţional, acelaşi preţ disponibil oriunde în ţară, scăderea preţurilor din offline prin transparenţă (clienţii pot intra pe internet atunci când se află într-un magazin fizic pentru a verifica preţul unui produs online) şi timp economisit de clienţi. Mai exact, potrivit unui studiu coordonat de Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice, un consumator final economiseşte 41 de minute atunci când alege să facă o achiziţie online şi nu direct dintr-un magazine fizic.

    „Concluzia filosofică a studiului este că e-commerce-ul nu este altceva decât o modalitate prin care utilizatorul final cumpără timp plătindu-l cu încredere. Prin aceste puţine cuvinte am surprins şi principalele neajunsuri pe care le are România care împiedică dezvoltarea mult mai accelerată a comerţului online la nivelul ţării. Neajunsurile specifice României sunt două – faptul că noi ca popor nu valorizăm timpul şi că stăm foarte prost la capitolul încredere. Cele două elemente ne fac să avansăm cu frână de mână trasă ca specific naţional în ceea ce priveşte e-commerce-ul. Peste acestea, vin şi neajunsurile Uniunii Europene”, a punctat Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul ASE Bucureşti.

    În ceea ce priveşte competitivitatea, a adăugat el, economia de timp obţinută de clientul final printr-o achiziţie online vs. offline (cele 41 de minute) a fost cuantificată în studiu, luând în considerare salariul minim orar, numărul total de cumpărături online la nivelul lui 2017, numărul total de cumpărători online şi numărul mediu de comenzi per utilizator. „Astfel, a rezultat o economie de 136 milioane de euro la nivelul României în anul 2017 prin intermediul comerţului online.”

    În cazul magazinelor online, ponderea cheltuielilor variabile în total costuri este mai mare decât în cazul retailerilor tradiţionali. Spre exemplu, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul magazinului tradiţional reprezintă o cheltuială fixă, în timp ce comercianţii online plătesc un comision din vânzările generate pe platforma marketplace unde îşi vând produsele, iar acest lucru are un impact favorabil la nivelul pragului de rentabilitate, a explicat Eduard Dinu. „Şansele de a opera profitabil sunt mai mari astfel în cazul companiilor de e-commerce”, a subliniat el, adăugând însă că există şi reversul medaliei – costurile de curierat pentru livrarea comenzilor.

    Un alt avantaj al businessurilor de comerţ online este productivitatea crescută per angajat.

    „Ponderea angajaţilor cu studii superioare în total personal într-o firmă 100% de e-commerce este mult mai mare decât într-o companie de retail clasic. Ca atare şi productivitatea este mult mai mare. În 2016, în cazul Dante International, compania care operează magazinul online eMAG, productivitatea per angajat a fost de 400.000 euro, în timp ce în cazul Carrefour aceasta s-a situat la 139.000 euro”, a menţionat Eduard Dinu.

    Cu toate acestea, de ce nu şi-a atins însă comerţul online potenţialul maxim în România? „Sunt o serie de factori demografici care încetinesc procesul de digitalizare în România, cum ar fi nivelul de venituri, abilităţile lingvistice (pentru a putea cumpăra de la retaileri online străini; spre exemplu locuitorii din Belgia vorbesc limba franceză şi pot cumpăra online de pe Amazon Franţa), lipsa încrederii în cumpărăturile online, rata de penetrare a cardurilor în general, inclusiv a celor de credit, precum şi nivelul de dezvoltare a infrastructurii”, a precizat Norbert Maier, managing economist în cadrul companiei de consultanţă Copenhagen Economics, prezentă în patru ţări din Europa. El a atras atenţia asupra faptului că dezvoltarea retailului nu este liniară – sunt produse care se cumpără mai mult offline sau doar offline. „Sunt anumite servicii, cum ar fi o tunsoare spre exemplu, pe care nu le poţi cumpăra online.”

    Totodată, Norbert Maier a punctat şi un dezavantaj al comerţului online şi anume faptul că utilizatorii văd produsele pe un ecran, care de obicei nu este foarte mare, în timp ce în magazinele fizice, clienţii au o perspectivă mai largă şi astfel le pot atrage atenţia mai multe produse. În ziua de azi, este foarte important ca retailerii să aibă o abordare omni-channel şi să fie prezenţi atât offline, cât şi online pentru a acoperi preferinţele şi nevoile a câţi mai mulţi consumatori. Aceştia fac constant un „switch” între online şi offline, iar când vine vorba de o achiziţie substanţială, ei analizează toate ofertele disponibile. În prezent, doar circa 5,6% din totalul comerţului din România este reprezentat de segmentul online, iar din totalul vânzărilor online realizate pe parcursul unui an, aproximativ 7% sunt generate în cadrul campaniei de reduceri Black Friday.

    „Campaniile de reduceri au devenit o regulă pe piaţa de comerţ online din România. Reducerile de preţ din cadrul campaniei de Black Friday sunt la fel ca cele din alte campanii de reduceri. Singura diferenţă este cantitatea, în condiţiile în care vânzările de Black Friday reprezintă 7% din totalul vânzărilor online din România. Ca atare, Black Friday este o campanie de volum, nu de calitate”, a menţionat Dragoş Vasile, consilier de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei şi cadru didactic la ASE.

    Una dintre provocările cu care se confruntă România atunci când vine vorba de extinderea în afara graniţelor este fragmentarea pieţei europene, lucru care nu se întâmplă în cazul SUA, China sau India. „Fragmentarea din Uniunea Europeană este într-adevăr o problemă. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor americane şi chinezeşti concurează pe pieţele europene este acela că au reuşit să scaleze mai uşor. În Europa o să avem mereu barierele lingvistice, însă avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene pentru piaţa digitală unică.

    Totodată, o altă problemă din Europa este lipsa de capital. Majoritatea marilor investitori au de ales între SUA, China sau Israel, de unde pot scala mai uşor afacerile”, a precizat Jakob Kucharczyk, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii din Bruxelles, pe zona de competenţe şi politici de reglementare la nivelul Uniunii Europene.

    Statul român şi Consiliul Concurenţei, faţă în faţă cu digitalizarea

    „Digitalizarea este o prioritate strategică pentru România.”

    „Cred că trebuie să întoarcem această paradigmă de diseminare a digitalizării de la vârful piramidei spre bază. Iar acest lucru îl facem prin politici. Evident că şi contextul legislativ trebuie să fie favorizant”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. El a precizat că politica privind comerţul electronic a fost deja în consultare publică, iar acum se află în faza în care se compilează contribuţiile tuturor celor care au participat, care mai apoi se vor transpune în cadrul unei hotărâri de guvern. De asemenea, ministrul Alexandru Petrescu a menţionat şi faptul că se va ocupa de subiectul inteligenţei artificiale, care acum este foarte strâns legat doar de aspecte economico-financiare. În plus, el a amintit şi de politica smart city, 5G şi de cea a interconectivităţii.

    „Foarte curând veţi vedea legea interconectivităţii, care creează premisele legale esenţiale pentru interconectare, baze de date cu beneficii 360 de grade pentru administraţie, firme şi cetăţeni. Vorbesc de factura electronică – premisele acestei legislaţii vor permite firmelor care sunt furnizori către administraţii şi autorităţi de stat (sunt peste 15.000 de autorităţi de stat în România) o scădere a birocraţiei prin trimiterea facturilor electronice.”

    „Concurenţa pe digital în România este foarte sănătoasă.”

    „Premisele în România sunt bune pentru că avem o industrie telecom puternică – o piaţă cu concurenţă mare, servicii şi preţuri bune”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliul Concurenţei. El a menţionat că se iau măsuri pentru integrarea unor servicii noi create prin intermediul digitalizării, cum ar fi directiva PSD2, care va permite intrarea pe piaţa serviciilor de plăţi a unor noi actori, nu cei tradiţionali, ceea ce va duce la diminuarea comisioanelor, sau legi noi pentru ca businessuri precum aplicaţiile de ride sharing să poată funcţiona în conformitatea unui cadru legal. „Vedem o pondere mai mare a sectorului de e-commerce, telecom şi o concurenţă crescută. Am avut o analiza privind e-commerce-ul în România şi economy sharing, precum şi o investigaţie legată de comportamentul actorilor pe piaţa de comerţ online, iar acestea se vor concretiza în recomandări pentru companii – cum îşi pot adapta comportamentul astfel încât să nu existe riscul de încălcare a regulilor de concurenţă.”

    Revoluţia digitală

    „Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a spus Iulian Stanciu, fondator eMAG. 

    Concluziile conferinţei  „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”

    – digitalizarea este o prioritate strategică pentru România
    – concurenţa pe digital în România este una sănătoasă, iar Consiliul Concurenţei va ghida sectorul fără ingerinţe intruzive
    – avem campioni din România, cu prezenţa regionali, apţi să se dezvolte la nivelul UE, România fiind un exportator de tehnologie În regiune şi un hub regional de e-commerce
    – platformele de tip marketplace sunt un suport real pentru IMM-uri, pe care le ajută să comercializeze în regiune

    Avantajele comerţului online:

    – concurenţă crescută
    – gamă mai mare de produse disponibilă la nivel naţional
    – aceleaşi preţuri la nivel naţional
    – scăderea preţurilor din offline datorită transparenţei
    – economie de timp
    – productivitate mult mai mare per angajat

    Măsuri pentru dezvoltarea comerţului online în România:

    – eliminarea barierelor legislative naţionale
    – legislaţia vamală nu protejează acum împotriva concurenţei neloiale
    – îmbunătăţirea infrastructurii rutiere
    – dezvoltarea competenţelor digitale la nivelul populaţiei
    – interfeţe online pentru interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile de stat
    – susţinerea dezvoltării în extern a campionilor naţionali; astfel de programe prezente în alte ţări din Europa. 

  • Transparenţă sau nu când vine vorba de salariu? Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Lansăm indexul locurilor de muncă, din baza de date OLX, cea de a doua ediţie  – este un raport pe care-l rulăm pe baza noastră de date, o dată la şase luni. Avem undeva în medie la 50.000 de anunţuri lunare de angajare care primesc peste un milion de aplicaţii. Mediile depend în funcţie de categoriile despre care vorbim, variază până la 60 de aplicanţi pe anunţ pe categorii precum personal administrativ şi coboară la locurile unde este deficit, de exemplu în zonele de inginer meseriaş, până la 15 candidaţi pe anunţ. Este mult prea puţin pentru a satisface nevoile angajatorilor. Publicarea informaţiilor salariale sunt un lucru pe care i-am încurajat şi noi pe angajatori să îl facă, sunt deschişi o parte din ei, în funcţie de strategiile lor. Noi vedem un număr cu 30-40% mai mare de aplicanţi pe anunţurile care fac transparentă partea salarială, ceea ce arată clar o tendinţă a angajaţilor de a merge cumva către direcţiile atractive pentru ei. Lucrurile pe care le caută angajaţii, în afară de partea salarială sunt: salariul, care este tot timpul la peste 50-60% din preferinţe; când îi întrebăm însă ce i-ar face să aleagă o companie faţă de alta, dacă salariul ar fi acelaşi, apar aceste extrabeneficii precum: un program de lucru puţin mai flexibil sau obţiunea de a lucra part-time sau opţiunea de a lucra de acasă, evident precum bonuri de masă, sau chiar pretenţii de transport sau subvenţii la chirie.”

  • Românul care a inceput o afacere în Cluj şi a dus-o pe trei continente

    Carte de vizită

    Dan Isai împreună cu Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş au înce­put în 2012 cu circa 20.000 de euro afacerea Salad Box şi au dus-o anul trecut la afaceri de  circa 25 de milioane de euro

    În strategia de anul viitor a Salad Box intră  concentrarea pe plan internaţional: după Europa şi Statele Unite, vor extinde reţeaua de restaurante şi în Asia

    Este de părere că transparenţa şi corectitudinea te vor ajuta chiar şi într-un eşec şi orice om de afaceri trebuie să ştie să depăşească un moment dificil cu reputaţia nepătată, chiar dacă financiar este afectat

    Pe lista lui de pasiuni intră tot ce ţine de outdoor şi care îi oferă doza necesară de adrenalină: de la snowboard la mountain biking etc.; este pasionat şi de călătorii, pe care le consideră atât o investiţie în el, cât şi în business

    Salad Box, brand românesc ajuns pe trei continente. „Înainte de a ieşi la export trebuie să ai activitatea consolidată pe plan intern“

     

     

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă. 

  • Transparenţa pe roţi

    Abloh, devenit anul acesta director artistic pentru colecţiile de modă masculină ale casei Louis Vuitton, afirmă că a luat decizia de a face trolerele transparente deoarece publicul ţintă pentru acestea este format din cei care pun mare preţ pe identitatea distinctă şi personalizarea produselor lor. Trolerele transparente vor costa circa 1.000 de dolari bucata şi vor fi disponibile în magazinele Rimowa de la finalul acestei luni.

  • Transparenţa pe roţi

    Abloh, devenit anul acesta director artistic pentru colecţiile de modă masculină ale casei Louis Vuitton, afirmă că a luat decizia de a face trolerele transparente deoarece publicul ţintă pentru acestea este format din cei care pun mare preţ pe identitatea distinctă şi personalizarea produselor lor. Trolerele transparente vor costa circa 1.000 de dolari bucata şi vor fi disponibile în magazinele Rimowa de la finalul acestei luni.

  • Premieră istorică: oamenii de ştiinţă au imprimat 3D corneea umană

    Cercetătorii au combinat celule stem de la un donator de cornee cu un gel derivat din alge marine şi colagen, obţinând o soluţie care poate fi tipărită.

    Cu ajutorul unei imprimante 3D această soluţie a fost tipărită în cercuri concentrice pentru a forma o cornee artificială, scrie FT.com

    Che Connon, profesor de inginerie tisulară la Univeristatea din Newcastle spune că această descoperire ar putea ajuta şi reduce lipsa la nivel global a corneei pentru transplant. În acest moment, în jur de 10 milioane de oameni pe an au nevoie de operaţii chirurgicale pentru a preveni oribirea rezultată în urma unei boli precum conjuctivita granuloasă. “Bio-gelul nostru este unic, o combinaţie de alginat şi colagen, şi păstrează celulele stem în viaţă în timp ce produce un material suficient de rigid pentru a-şi menţine forma, dar suficient de moale pentru a ieşi prin duza unei imprimante 3D.

    Corneele printate 3D vor mai fi tstate în viitor, dar cercetătorii speră că această tehnică să devină ceva obişnuit în cinci ani de zile.

     

  • Cum arată hotelul de gheaţă “Game of Thrones” şi cât costă o noapte

    Satul de zăpadă din Finlanda se întinde pe 20,000 de metri pătraţi şi este format dintr-un Hotel de zăpadă cu camere de zăpadă, un restaurant de gheaţă alături de un bar, dar şi o capelă de gheaţă.

    Anul acesta, întregul hotel a fost modificat cu tematica “Game of Thrones”.

    Camerele au fost realizate de sculptori din Rusia, Polonia, Letonia sau Ucraina.

    În hotel vizitatorii pot găsi tronul de fier realizat din gheaţă, un white walker cu ochii albastrii, dar şi “Hall of Faces” din Braavosi.

    Cuplurile se pot căsători în capela de gheaţă.

    Satul de zăpadă se construieşte atunci când temperatura scade la -10 grade Celsius pe la finalul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

    Constructorii sunt specializaţi în utilizarea zăpezii şi a gheţii şi caută tot timpul metode noi de construcţie.

    Temperatura din interiorul hotelului este undeva între -2 şi -5 grade Celsius, indiferent de cât de frig se face afară.

    Hotelul are în jur de 30 de camere şi este cotat cu 3 stele pe Booking.com, iar nota dată de vizitatori este 8,2/10.

    O noapte la hotel pentru doi adulţi, cu micul dejun inclus, ajunge la un preţ de aproape 1800 de lei.

  • Porsche Finance Group lansează în România sharetoo, un serviciu corporate de car sharing

    sharetoo se adresează atât companiilor cu nevoi flexibile de mobilitate, cât şi angajaţilor acestora. Flexibilitatea este punctul central al serviciului, întrucât companiile îşi pot configura flota auto în funcţie de propriile nevoi: le stau la dispoziţie toate brandurile auto ale grupului Volkswagen comercializate de Porsche România, pot stabili perioada de utilizare dorită şi beneficiază de o alocare transparentă a costurilor.

    „Procesul este foarte simplu: membrii echipei se conectează la o platformă online şi îşi rezervă o maşină, pe care o deschid cu ajutorul telefonului, fără cheie. Am fost încurajaţi de feedback-ul pozitiv din etapa-pilot, în care mai mult de 600 de persoane au avut acces la serviciu”, a declarat Radu Manea, Head of Fleet Management Porsche Finance Group România.

    Serviciul a fost testat începând din 2016, sub marca locală RideON. România s-a numărat printre primele pieţe ale grupului care au implementat această soluţie. În etapa-pilot, serviciul a fost utilizat de angajaţii companiilor Porsche în România, precum şi de câţiva clienţi strategici, cu care grupul are în derulare parteneriate pe termen lung. Mai mult, iniţiativa locală a inspirat şi alte pieţe să testeze ideea şi a contribuit la lansarea internaţională a noii directii de business a Grupului Porsche Bank, sub noul brand sharetoo.

    „Am pornit proiectul de car sharing, numit iniţial RideON, alături de o echipă dedicată şi motivată de angajaţi ai Porsche Finance Group, alături de care am pus pe picioare un proiect-pilot de succes. Am pornit totul de la zero, de la o idee, în care am crezut cu toţii şi care ne-a motivat să lucrăm susţinut ca echipă, cu pasiune şi încredere. Iată că eforturile noastre sunt recunoscute astăzi, când mă bucur să pot spune că proiectul-pilot început în România este parte fundamentală a noii direcţii strategice de business a grupului: sharetoo – Mobility by Porsche Bank”, a adăugat Andrei Constantinescu, CFO Porsche Finance Group România.

    Noul serviciu este disponibil din 10 octombrie 2017 şi propune, în primă fază, două tipuri de produse de corporate car sharing. Primul se adresează companiilor cu nevoi sporite de mobilitate, care doresc să utilizeze o flotă adaptată nevoilor lor individuale şi să ofere, totodată, un beneficiu suplimentar angajaţilor. Cel de-al doilea este adresat reţelei naţionale de distribuitori autorizaţi ai mărcilor comercializate de Porsche România, alături de care Porsche Finance Group doreşte să obţină acoperire naţională pentru sharetoo. Flota sharetoo este integral configurabilă pe nevoile individuale ale fiecărui client şi se bazează pe mărcile Volkswagen Group.

    Porsche Finance Group este filiala locală a Porsche Bank A.G. În calitate de subsidiară a Porsche Holding, cu sediul la Salzburg, Porsche Bank A.G. este o companie internaţională specializată în servicii de finanţare şi asigurare auto. Porsche Holding are peste 50 de ani de experienţă în finanţarea şi asigurarea auto şi este parte a Volkswagen Group.

  • Wikileaks face publice mii de emailuri ale campaniei lui Emmanuel Macron

    În total, informaţiile făcute publice de site-ul pentru transparenţă includ 71.848 de emailuri, 26.506 de fişiere ataşate şi 4.493 de expeditori unici.

    Aceste informaţii sunt făcute publice la trei luni după ce campania lui Macron a fost atacată cibernetic în ajunul alegerii sale.

    Conform Wikileaks, emailurile au fost trimise între martie 2009 şi 24 aprilie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro