Tag: redresare

  • Băncile europene dau dovadă de un optimism moderat pe măsură ce continuă redresarea

    “În ultimele şase luni, s-a produs o schimbare subtilă în ceea ce priveşte încrederea, iar sentimentul dominant în industria bancară europeană este acum unul de optimism moderat.

    Reducerea costurilor, modificarea reglementărilor prudenţiale şi provizioanele de risc de credit continuă să dea dureri de cap băncilor, însă, pentru prima dată în ultimii ani, băncile estimează că vom asista la o îmbunătăţire a performanţei în majoritatea liniilor lor de afaceri.

    Acesta este unul din cele mai promiţătoare semne din ultima perioadă, însă optimismul băncilor este dependent de creşterea încrederii în economie şi rămâne vulnerabil la evoluţii negative din mediul economic”, spune Robert Cubbage, EY, lider EMEIA pentru industria bancară şi pieţe de capital.

    Gelu Gherghescu, partener Assurance & Advisory la EY România consideră că: “Deşi studiul nu acoperă deocamdată România, rezultatele pot fi relevante pentru sectorul bancar local, deoarece aproximativ 85% din totalul activelor bancare sunt deţinute de filiale ale băncilor europene, deci o parte din evoluţiile identificate vor avea implicaţii şi pentru filialele locale”.

    Băncile vor continua să îşi reducă dependenţa de finanţările băncilor centrale. 45% dintre cei chestionaţi în cadrul studiului sunt încrezători că vor fi în măsură să îşi îmbunătăţească mix-ul de finanţare în acest an. Mai puţin de 25% anticipează că vor accesa programe de finanţare ale băncilor centrale iar 39% se aşteaptă să poată rambursa aceste programe de finanţare.

    Cu toate acestea, la nivel de ţări aşteptările sunt împărţite. 50% din băncile din Italia, 42% din Franţa şi 40% din Spania estimează că vor fi nevoite să apeleze în mai mare măsură la finanţarea băncilor centrale.

    Jumătate dintre instituţiile intervievate estimează că vor trebui să continue să îşi reducă valoarea activelor în următoarele şase luni. Aproximativ 35% dintre acestea afirmă că vor continua vânzarea de active.

    “Există şi un procent de 25% dintre bănci care au în vedere achiziţia de active în următoarele şase luni faţă de numai 18% în toamna anului trecut, ceea ce arată că o parte din bancheri îşi permit să fie atenţi la oportunităţi de creştere”, spune Gelu Gherghescu.

  • FMI: Grecia a făcut progrese. Obiectivul major este revenirea la creştere

     În afara progreselor realizate de Grecia pentru depăşirea problemelor şi eforturile de redresare a economiei, FMI notează necesitatea de continuare a reformelor structurale şi de restabilire a încrederii, care să susţină creşterea, prin investiţii.

    “Revenirea la creştere este o condiţie prealabilă pentru reuşita Greciei”, se arată într-un raport al FMI, realizat după misiunea FMI şi a reprezentanţilor Uniunii Europene din luna aprilie.

    La încheierea misiunii, creditorii Greciei, respectiv UE şi FMI, au furnizat o tranşă de împrumut de 2,8 miliarde de euro, care era blocată din martie.

    În cazul în care Grecia va obţine un excedent primar al bugetului de stat, care exclude serviciul datoriei de stat, Grecia poate solicita o reducere suplimentară a datoriilor, după două operaţiuni de acest tip efectuate deja în 2012

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cred europenii despre redresarea economică. Românii, printre cei mai optimişti

     “Prognoza consumatorilor, când vine vorba despre modul în care economia ţării lor va evolua în lunile care urmează, variază foarte mult în Europa. Deşi speranţele într-o redresare economică au crescut în mod destul de perceptibil în unele ţări, în altele acestea au stagnat sau au dispărut”, se arată în studiul GfK Climatul de consum în Europa şi SUA.

    Potrivit sursei citate, cele mai ridicate valori ale indicatorului privnd încrederea în economie le prezintă Germania şi Austria (ambele 0,6 puncte), urmate de România (-13,6 puncte), iar cele mai pesimiste prognoze cu privire la redresarea economică s-au înregistrat în Portugalia (-43,4 puncte), Franţa (-41,6 puncte) şi Grecia (-36,9 puncte).

    “Românii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Creşterea economică continuă, în timp ce şomajul este în scădere. (…) Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil”, conform GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Ce legătură au aplicaţiile complexe de proiectare cu redresarea din criză?

    Dacă, în medie, toţi producătorii mondiali de echipamente industriale au reuşit să-şi rotunjească veniturile şi profitul în ultimii doi ani, cele care au folosit tehnologii de proiectare  şi-au crescut veniturile de 2,2 ori mai mult decât media şi profiturile de 2,4 ori mai mult comparativ cu nivelul mediu.

    “A creşte de două ori mai repede decât competiţia este un obiectiv suficient de puternic pe care şi companiile româneşti din domeniul producţiei au început să îl evalueze în anii de criză. Cele care au implementat soluţii precum Autodesk Product Design Suite sau Plant Design Suite, au obţinut un grad ridicat de eficientizare a fluxului de lucru, o creştere de productivitate chiar şi cu 40%, fiind capabile totodată să îşi planifice mult mai bine producţia”, spune Cristina Anton, Autodesk Business Manager în cadrul Gecad Net.

    Studiul mai arată că, pentru a creşte performanţele, majoritatea companiilor din vârful topului au apelat la procese şi instrumente tehnologice avansate, ceea ce poate fi un ghid foarte bun pentru alţi producători industriali, inclusiv din România, care vor să îşi vadă veniturile şi profitabilitatea crescând mai accelerat.

    Dacă majoritatea companiilor participante la studiu folosesc soluţii de proiectate asistată 3D  (84%) şi 2D (63%), cele din vârful clasamentului au investit în aplicaţii mai avansate de simulare şi automatizare. Mai mult, aceste companii utilizează instrumente avansate de sporire a productivităţii într-un ritm mai mare decât companiile din partea de jos a clasamentului. Spre exemplu, 49% din companiile din top folosesc aplicaţiile de simulare, faţă de numai 27% dintre companiile situate mai jos în clasament. Aceste aplicaţii avansate le ajută să evalueze mai bine, într-un mediu simulat, performanţele unui produs proiectat. Astfel au şansa de a obţine un produs cu performanţe optime din prima încercare, fără să mai fie nevoie de ajustări.

    32% dintre companiile cele mai performante din studiul menţionat sunt dornice sau au utilizat aplicaţii pentru automatizarea proiectării şi cele de tip configurator, versus 22% în cazul celor mai puţin performante. Aplicaţiile de automatizare le-au ajutat pe unele dintre ele sa ajungă la performanţe de tipul “6000 de părţi componente, nou proiectate, pe săptamâna, fără intervenţie umană”, după cum declară un producător de echipamente pentru industria alimentară şi de băuturi.

    Folosirea acestor aplicaţii avansate pentru automatizarea proiectării produselor au ajutat companiile să îşi configureze mult mai corect preţurile.  Astfel, dacă firmele din partea medie şi de jos a clasamentului au raportat în medie o acurateţe de 13% a preţurilor, cele din top au avut o acurateţe de 7% datorită proceselor de proiectare a producţiei mult mai bine reglate.
     

  • Buffett: Bogatii ar trebui sa sacrifice mai mult pentru revenirea economiei, am fost menajati destul

    “Eu si cu prietenii mei am fost menajati destul de un Congres prietenos cu miliardarii”, a spus presedintele si CEO fondului de investitii Berkshire Hathaway intr-un articol publicat in New York Times. “Este timpul ca guvernul nostru sa devina serios in privinta impartirii responsabilitatii”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Metro: Romania, Ungaria si Bulgaria se redreseaza foarte greu in urma crizei

    Metro este prezent in Europa de Est prin diviziile Cash &
    Carry, Real si Media Markt & Saturn. In Romania, Metro detine
    30 de magazine Cash & Carry si 25 de hipermarketuri Real.
    “Ungaria, Bulgaria si Romania isi revin foarte incet in urma
    efectelor crizei economice si financiare. Vanzarile totale retail
    din Europa de Est nu au revenit inca la nivelurile anterioare
    crizei. Preturile mai ridicate cu materiile prime au condus de
    asemenea la cresterea preturilor in regiune. Preturile unor
    alimente au inregistrat chiar majorari de doua cifre”, se arata in
    raportul financiar al Metro. Divizia Cash & Carry a avut in
    primul semestru vanzari de 5,4 miliarde euro in Europa de Est, in
    crestere cu 3,5% in termeni nominali, respectiv cu 4% in moneda
    locala. Evolutia vanzarilor in Romania si Grecia a continuat sa fie
    afectata de conditiile economice dificile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ritmul redresarii economiei SUA este sub asteptari din cauza unor factori temporari

    Inflatia s-a accelerat ca efect al preturilor mari ale
    materiilor prime si al problemelor aparute in lanturile de
    furnizori, dar asteptarile pe termen lung se mentin stabile,
    potrivit unui comunicat al Fed publicat dupa sedinta de politica
    monetara. “Ritmul mai lent al redresarii reflecta in parte factori
    care vor fi probabil temporari, precum impactul asupra consumului
    al costului mare al alimentelor si energiei, precum si al
    problemelor legate de furnizori, determinate de tragedia din
    Japonia”, potrivit Fed. Institutia a precizat ca programul de
    achizitie a unor obligatiuni ale Trezoreriei de 600 miliarde de
    dolari se va incheia la sfarsitul lunii iunie, asa cum a fost
    planificat, dar Fed va continua politica exceptionala de
    suplimentare a lichiditatilor din piata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, data de FMI ca exemplu de “perseverenta politica si sociala” in fata crizei

    Un studiu facut de FMI in randul a 29 de tari care au luat
    credite de la Fond in perioada crizei, din 2008 incoace, arata ca
    finantarea respectiva a fost benefica pentru ele, intrucat le-a
    ajutat sa treaca peste socul crizei si sa evite o prabusire si mai
    accentuata a cererii interne si a importurilor. In majoritatea
    tarilor respective, finantele publice au fost cresterea economica
    se intoarce acum, constata FMI.

    “Pentru tarile care au apelat la sprijinul FMI inca din 2008-2009,
    problema era stabilizarea economiei si evitarea unor ajustari
    excesive de cheltuieli din cauza crizei ori a unor fluctuatii
    valutare daunatoare”, afirma James Roaf, intr-un interviu pentru
    publicatia institutiei, IMF Survey. Cele care au luat credite in
    2010-2011 aveau insa probleme profunde structurale, care le blocau
    accesul pe pietele financiare, explica Roaf.

    Romania a facut parte din primul val de state care au solicitat
    credit de la FMI in epoca de criza, din 2008 pana la jumatatea lui
    2009, alaturi de Letonia, Ungaria, Ucraina sau Serbia, in timp ce
    Grecia sau Irlanda au facut parte din valul ulterior.

    Roaf sustine ca studiul a aratat ca ponderea cheltuielilor sociale
    in totalul cheltuielilor a crescut in loc sa scada in aproape toate
    tarile cu programe convenite cu FMI. “In toate tarile, cei saraci
    sufera cel mai mult. Am lucrat cu guvernele pentru a proteja si
    chiar a creste cheltuielile sociale, spre a apara grupurile sociale
    cele mai vulnerabile”, declara expertul FMI.

    Mai mult, constata studiul, cheltuielile sociale au crescut cel mai
    mult tocmai acolo unde ponderea era cea mai mica inainte de
    incheierea acordurilor cu FMI.

    James Roaf atrage atentia ca, pentru tarile din Europa Centrala si
    de Est unde programele din 2008-2009 au expirat sau expira in acest
    an, cel mai important e sa evite “oboseala reformelor” si sa aplice
    in continuare politici pentru redresarea economiei si cresterea
    ocuparii populatiei.

    “Mare parte din cresterea economica inainte de criza in Europa
    Centrala si de Est era alimentata de majorarea exagerata a
    creditelor. Lipsite acum de creditele care stimulau consumul,
    tarile din zona trebuie sa se orienteze spre exporturi ca motor al
    cresterii viitoare”, afirma Roaf.

  • Banca Mondiala: Criza a facut economiile est-europene mai dependente decat oricand fata de Vest

    “Datoriile mari ale tarilor occidentale au aruncat o umbra
    asupra economiilor central- si est-europene”, a afirmat Gill, cu
    ocazia reuniunii anuale a FMI si a Bancii Mondiale, de
    la Washington. Europa de Est si-a revenit din criza datorita
    cresterii cererii de exporturi catre Vest, care absoarbe circa trei
    sferturi din exporturile esticilor, insa acum, din moment ce in
    Occident cererea scade din cauza constrangerilor bugetare initiate
    in tari ca Germania, Franta sau Spania, continuarea redresarii in
    economiile emergente de pe continent este in pericol.

    Institutia prevede ca in 2010, cresterea in economiile emergente
    din Europa si Asia Centrala (tari ex-sovietice) va fi in medie de
    3,9%, dupa o scadere cu 5,9% anul trecut. Cresterea este atribuita
    in special tarilor unde cererea interna a reusit sa substituie
    reducerea exporturilor – Polonia, Turcia si Rusia. Somajul ramane
    insa la cote ridicate si este in crestere, in special in statele
    fostei URSS si in alte tari din zona care au ramas in urma, intre
    care Romania, Croatia si Letonia, care nu au reusit sa se intoarca
    la crestere economica. “Daca tendintele actuale persista, regiunea
    nu va putea recupera pana la sfarsitul lui 2012 locurile de munca
    pierdute in cursul recesiunii”, spune Gill.

    Pe ansamblul economiilor emergente, cele din Europa ar urma sa aiba
    performanta cea mai slaba, comparativ cu cele
    din America Latina si Caraibe (medie de circa 5% in 2010) sau din
    Asia (pentru care Banca Mondiala anticipeaza o crestere de
    9%).

    Economistul Bancii Mondiale sustine ca, pe termen mai lung, tarile
    din Est trebuie fie sa ia masuri de majorare a cererii interne, fie
    sa se bazeze pe “dinamismul” viitor al Vestului, ca sa-si poata
    mentine cresterea. “Economiile din Est sunt mai strans cuplate cu
    UE15 decat inainte de criza. Iar preturile bunurilor industriale,
    ale alimentelor, ale petrolului si ale metalelor sunt in crestere,
    ceea ce va ajuta multe tari. In altele, redresarea va fi sustinuta
    de finantari din partea institutiilor internationale si a
    influxurilor de capital privat.”

  • “Generatia Xpat: dati cate 350 de euro romanilor sa plece din tara”

    Inainte de orice, o poveste: luna noiembrie a anului 1965 nu a
    fost, pe continentul american, mai friguroasa decat de obicei, dar
    reteaua de alimentare ce pleca din hidrocentrala Niagara lucra la
    capacitate maxima – oamenii gateau, se incalzeau, citeau. In ziua
    de 9 noiembrie, la ora 5 dupa-amiaza, un releu de protectie –
    pentru nespecialisti un intrerupator electric care actioneaza in
    momentul in care este alimentat un electromagnet si care elimina
    pericolul supraincarcarii liniilor electrice – a declansat, scotand
    hidrocentrala Niagara din sistem. Sarcina a fost automat preluata
    de alte retele electrice, dar acestea, supraincarcate la randul
    lor, au cazut. Alte sase mari centrale electrice au fost
    deconectate si ele si ceea ce a urmat a fost prima mare pana de
    curent din istorie, care a afectat o suprafata importanta din
    sud-estul Canadei si din nord-estul Statelor Unite, inclusiv o mare
    parte din New York.

    30 de milioane de oameni si peste 200.000 de km patrati au ramas
    fara energie electrica in jur de 12 ore pentru ca un fleac de releu
    de cativa centi a declansat. Si, curios, nu a fost o defectiune: un
    electrician a setat releul sa declanseze astfel, grijuliu fiind cu
    echipamentele firmei la care lucra si cu siguranta clientilor. In
    New Yorkul ramas pe intuneric, ziarul NY Times scotea o editie de
    numai zece pagini, au avut loc doar cinci jafuri – un record pentru
    marele oras si pentru o astfel de situatie si, in cele din urma,
    s-au pus bazele unei legende urbane, a boom-ului “copiilor din pana
    de curent”.

    Sa-i lasam pe copii si sa ne intoarcem la releu, la elementul
    declansator: un fleac de utilaj, menit sa protejeze, manuit de un
    ins bine-intentionat, care a declansat problema.

    Ma intreb care va fi declansatorul pentru schimbarea Romaniei?
    Daca il identificam, atunci vom sti si momentul si poate vom intui
    si directia spre care ne indreptam.

    Schimbarea nu va fi indusa, sunt sigur, de sindicate si nici de
    miscari spontane de protest, cum a fost cea a cadrelor medicale de
    la spitalul din Braila. Nu va fi iscata nici de primele facturi la
    incalzire, care vor nemultumi, desigur, multi oraseni si care vor
    determina, poate, Ferentariul sa se revolte asa cum a mai facut-o
    cu ceva timp in urma. Dar, repet, nu mizez pe o schimbare
    economica/politica indusa de nemultumirea populara si oricum, aceea
    nu va fi schimbare, ci doar o cosmetizare.

    O schimbare este profunda si apare pe nesimtite si destul de
    repede. Pune in miscare mase mari de oameni, iar fenomenul
    capsunarilor este primul care imi vine in minte, pentru ca este
    singurul care a transformat satul romanesc. Acum ne aflam in fata
    urmatorului val migrationist, care nu ii afecteaza numai pe romani,
    ci si pe tinerii greci si americani: New York Times vorbeste de un
    studiu care indica ca sapte din zece tineri greci vor sa isi
    paraseasca tara, Bloomberg vorbeste despre tineri chinezi si
    indieni scoliti in SUA, bine pregatiti profesional, care se intorc
    acasa, iar alte relatari din presa vorbesc de plecari masive din
    micile orase din tihnitul Midwest american, acum prea tihnit, spre
    moarte.

    Retineti un numar: 34 de milioane de oameni. Este numarul celor
    care au ramas fara slujbe din cauza crizei. Numarul total al
    somerilor a ajuns, conform Organizatiei Internationale a Muncii, la
    valoarea record de 210 milioane. 34 de milioane, dintre care doua
    treimi in economii dezvoltate. 210 milioane. Sunt numerele pe care
    le invoca FMI, ipocrit, temandu-se de “explozii sociale” (Dominique
    Strauss-Kahn, 13 septembrie).

    Generatia Xpat suprapusa cu expansiunea BRIC va reloca nu numai
    serviciile, ci si centrii financiari ai planetei din City si de pe
    Wall Street catre Asia si America de Sud.

    De ce spun asta, cand economia Romaniei este in picaj si
    situatia nu pare a avea sorti de schimbare? Pai fie puteti privi in
    continuare la spectacolul jalnic care ne inconjoara, la scaderea
    salariilor si a consumului si la revolte sociale, sperand ca
    palmasii se vor revolta ca in decembrie 1989, fie veti incerca sa
    speculati generatia Xpat si expansiunea BRIC: relocare de afaceri,
    servicii, comert, materii prime, mana de lucru calificata,
    competente nefolosite, constructii.

    In lumea larga zece Romanii nu au de lucru; din cele zece
    Romanii, cinci sunt pe picior de plecare. Oamenii acestia pot fi
    transportati, hraniti, ajutati. E business, e globalizare, e noua
    economie.
    Franta a oferit 300 de euro pentru ca niste oameni sa plece. In
    replica, cea mai buna masura economica a Guvernului Boc ar fi sa
    ofere cate 350 – 500 de euro celor dispusi sa isi incerce norocul
    pe alte meleaguri.