BusinessMagazin

Tag: redresare

  • Tribunalul Bucureşti a deschis pe 4 februarie procedura de concordat preventiv la operatorul feroviar CFR Marfă, iar CITR va elabora un plan de redresare

    Tribunalul Bucureşti a deschis pe 4 februarie procedura de concordat preventiv la operatorul feroviar CFR Marfă, iar CITR, parte a Impetum Group, a fost desemnat administrator provizoriu şi va coordona restructurarea companiei.

    Concordatul este o soluţie de prevenţie care are rolul de a asigura redresarea rapidă şi este desfăşurată sub supravegherea judecătorului sindic. Procesul de restructurare permite continuarea activităţii companiei şi respectarea obligaţiilor faţă de creditori.

    „CFR Marfă este o companie de impact în economia românească. În acest demers, ne vom concentra eforturile alături de companie spre identificarea soluţiilor optime de redresare în funcţie de contextul actual. Ne-am asumat să contribuim şi la restructurarea companiilor de stat din economia românească şi suntem pregătiţi să valorificăm îndelungata noastră expertiză din mediul privat pentru redresarea operatorului feroviar”, a declarat Aurel Podariu, Senior Partner CITR.Concordatul este o soluţie de prevenţie care are rolul de a asigura redresarea rapidă şi este desfăşurată sub supravegherea judecătorului sindic. Procesul de restructurare permite continuarea activităţii companiei şi respectarea obligaţiilor faţă de creditori.

    „CFR Marfă este o companie de impact în economia românească. În acest demers, ne vom concentra eforturile alături de companie spre identificarea soluţiilor optime de redresare în funcţie de contextul actual. Ne-am asumat să contribuim şi la restructurarea companiilor de stat din economia românească şi suntem pregătiţi să valorificăm îndelungata noastră expertiză din mediul privat pentru redresarea operatorului feroviar”, a declarat Aurel Podariu, Senior Partner CITR.

    Următorii paşi în procedură sunt realizarea, în termen de 30 de zile, a unui plan de redresare a companiei şi supunerea acestuia votului creditorilor care deţin cel puţin 75% din creanţe. Termenul de implementare a măsurilor adoptate în planul de restructurare este de 24 de luni.

    În 2019 a fost adoptată Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă pentru a împiedica ieşirea din economie a 200.000 de firme anual la nivel european. Directiva încurajează aplicarea procedurilor de restructurare în afara insolvenţei, inclusiv a concordatului preventiv.

    „Este nevoie de o revigorare a cadrului legislativ românesc în domeniul preinsolvenţei şi de o încurajare a companiilor să acceseze concordatul preventiv, iar directiva ne confirmă acest lucru. Nu doar în context naţional, ci la nivelul întregii Europe este important să creăm un mediu care să sprijine accesarea măsurilor de restructurare în stadii incipiente de dificultate”, menţionează reprezentanţii CITR.

    CITR face parte din Impetum Group, alături de ROCA, prima soluţie de consolidare a IMM-urilor româneşti, şi ROCA X, un proiect destinat start-up-urilor disruptive din piaţa de tehnologie.

     

  • Cegedim: Uşoară redresare pe piaţa medicamentelor la jumătatea anului 2017

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a fost de 13,13 miliarde lei la preţ de distribuţie, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor Rx din farmacii a crescut cu 7,8% faţă de iulie 2015 – iunie 2016.
     
    Pharma & Hospital Report, studiu de referinţă în analiza pieţei farmaceutice din România, este realizat începând cu anul 1996.„ Deşi la nivel de ansamblu lucrurile par a se fi liniştit puţin pe piaţa medicamentelor, mă tem că nu este deloc aşa. Creşterea este ne-uniformă, taxarea (prin claw-back) de asemenea, iar aproape tot lanţul de aprovizionare încearcă să facă din disponibilitatea produsului un avantaj competitiv necorespunzător. Ne-am întors în timp cu 15-20 ani, când medicamente relativ banale nu se găseau sau se găseau cu dificultate, spre disperarea bietului pacient.” a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim. 
     
    În trim. 2 2017, volumul total al medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 139,4 milioane cutii, în creştere cu 6,0% faţă de trimestrul 2 din 2016, creştere cauzată în special de canalul de retail, care a înregistrat un avans de 6,1%. Pe segmente, ratele de creştere în volum au fost de 4,0% pentru Rx în farmacii,10,3% pentru OTC în farmacii şi 3,7% pentru spitale.
     
    În perioada iulie 2016 – iunie 2017, volumul total al pieţei a fost de 561,0 milioane cutii, în creştere cu 5,4% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Volumul medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii s-a ridicat la 348,0 milioane cutii (+3,2% faţă iulie 2015 – iunie 2016), cel al medicamentelor fără prescripţie (OTC) s-a ridicat la 185,3 milioane cutii (+10,5%), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 27,8 milioane cutii (+1,5%).
     
    În trim. 2 2017, valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi s-a ridicat la 3,29 miliarde lei, în scădere cu 0,1% faţă de trimestrul 2 din 2016, scădere datorată în special contractelor cost-volum-rezultat, care au înregistrat scăderi mai mari de – 80%. Pe segmente, ratele de creştere în lei au fost de -7,5% pentru Rx în farmacii, 19,3% pentru OTC în farmacii şi 14,8% pentru spitale.
     
    În perioada iulie 2016 – iunie 2017, valoarea totală a pieţei a fost de 13,13 miliarde lei, în creştere cu 10,0% faţă de iulie 2015 – iunie 2016. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 8,67 miliarde lei (+7,2%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au atins 2,85 miliarde lei (+18,1%), iar segmentul de spital a atins 1,60 miliarde lei (+11,6%).
    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi într-o măsură mai mică cost-volum (CV), totalizând cca 676 milioane lei, piaţa de medicamente Rx fără contract din farmacii a crescut faţă de perioada iulie 2015 – iunie 2016 cu 7,8%, însumând 7,99 miliarde lei.

  • Consumatorii din China cred că problemele bateriilor iPhone ar fi mai grave decât recunoaşte Apple

    Problemele bateriilor iPhone, care cauzează închiderea spontană a telefoanelor, sunt mai mari decât recunoaşte Apple, afectând iPhone 6, iPhone 6 Plus, nu doar iPhone 6s, susţine Asociaţia de Consumatori din China, citată de publicaţia Quartz.

    Asociaţia de Consumatori din China (China Consumers Association – CCA), un grup guvernamental de supraveghere, susţine că Apple trebuie să ia mai multe măsuri pentru a redresa problema, acuzând compania că nu reuşeşte că asigure nevoile primare ale consumatorilor pentru o comunicare wireless obişnuită. Aceasta este a doua notificare pentru Apple din partea asociaţiei şi evidenţiază faptul că autorităţile de la Beijing au devenit unele dintre cele mai agresive instituţii care supraveghează producătorul Apple.

    Consumatorii din China şi din alte state au raportat în ultimele săptămâni că iPhone-urile lor se închid, chiar dacă bateriile arată că sunt încărcate în proporţie de 30%.

    Pe 20 noiembrie, Apple a recunoscut că „un număr mic de dispozitive iPhone 6s”, produse între septembrie şi octombrie 2015 „s-ar putea închide în mod neaşteptat”. Telefoanele care au aceeaşi serie cu cea anunţată pe site pot fi aduse la magazinele Apple sau la vânzătorii autorizaţi pentru înlocuirea bateriei, în mod gratuit.

    CCA vrea ca Apple să se ofere să rezolve problemele descoperite şi la alte modele şi să prezinte o explicaţie detaliată în legătură cu motivele pentru care au apărut aceste probleme.

    După ce Apple a publicat programul destinat problemelor de închidere neaşteptată a iPhone 6s, consumatorii au continuat să raporteze situaţii similare la CCA. „După ce am adunat rapoartele, am descoperit că problemele de închidere există la iPhone 6, iPhone 6 Plus, iPhone 6s Plus, pe lângă dispozitivele iPhone 6s produse între septembrie şi octombrie 2015”, au anunţat autorităţile chineze.

    Mai mult, câţiva utilizatori chinezi s-au plâns că înlocuirea bateriei Apple nu rezolvă problema de închidere spontană a telefoanelor.

    Quartz a solicitat un răspuns din partea Apple, dar nu a primit unul până la momentul publicării articolului.

  • De la plusuri de două cifre la agonie. Şi înapoi pe plus. Cum a reuşit Diverta să se redreseze după intrarea în insolvenţă


    Amalia Buliga a venit în companie în anul 2006, iar până în 2010 a ocupat funcţia de director financiar. 2008 a fost, în mod special, anul unei expansiuni agresive a lanţului; a venit apoi criza: cu datorii către furnizori şi centre comerciale de peste 10 milioane de euro şi credite de investiţii de 8,5 milioane de euro, lanţul de librării Diverta, unul dintre cei mai importanţi retaileri de carte de pe piaţă, alături de librăriile Humanitas şi Cărtureşti, a ajuns în situaţia de a cere insolvenţa în 2010, deşi în 2009 a redus numărul angajaţilor cu 40%, a micşorat salariile cu 45% şi a negociat toate chiriile plătite de magazinele din centrele comerciale.

    La acea vreme Diverta opera 62 de magazine pe piaţa românească, care cumulau o suprafaţă de desfacere de 24.000 de metri pătraţi, cele mai multe unităţi fiind în interiorul centrelor comerciale din ţară.

    Diverta avea să iasă ulterior din insolvenţă, înregistrând din 2013 o creştere a cifrei de afaceri. Lanţul de librării a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 9,5 milioane de euro şi cu 23 de magazine, iar Amalia Buliga dă detalii despre modul în care compania pe care o conduce a reuşit să treacă cu bine peste anii de insolvenţă.

    „În 2010 am preluat postul de director general. Radu (Octavian Radu, acţionar principal în cadrul RTC – n.red.) a considerat că e nevoie de o schimbare, pentru că persoana care conducea firma era şi cel care o crescuse. El era om de dezvoltare, iar Radu a crezut că îi va fi greu să vină, să înceapă să dea oameni afară sau să închidă magazine, aşa că am preluat eu conducerea“, povesteşte CEO-ul Diverta. „Prima zi a fost cu interviu la Money Channel în care trebuia să anunţăm că am intrat în insolvenţă, să explicăm angajaţilor că nu se va răsturna totul din ziua următoare, să discutăm cu partenerii – cam aşa a fost prima mea zi. Aveam 29 de ani, chiar îmi aminteam cu Radu săptămâna trecută câtă experienţă aveam de fapt pentru aşa ceva; el însă a promovat întotdeauna oameni bazându-se, în primul rând, pe atitudinea acestora.“

    Criza a fost mai ales o perioadă de reaşezare, explică Amalia Buliga: „Închideam în fiecare an 10-15 magazine, ziceam că e gata dar vedeam că iar cad vânzările, iar trebuia să luăm decizii. În paralel, trebuia să reluăm toate relaţiile cu partenerii încercând să facem doar promisiuni de care puteam să ne ţinem. Cam asta a fost cheia succesului, să onorăm promisiunile.“

    Cele mai importante decizii luate în acea perioadă, spune ea, au fost cele legate de spaţii şi cele legate de oameni. „În primul rând închiderea magazinelor neprofitabile, apoi rearanjarea joburilor; dacă înainte de criză aveam trei oameni, acum avem doar un om, căruia i-am unit cumva responsabilităţile. Ce a ajutat foarte mult intern a fost partea de transparenţă şi comunicare cu oamenii; au fost numeroase situaţii în care trebuia să renunţăm la anumiţi oameni buni, tocmai pentru că trebuia să reducem poziţii. Au fost de asemenea situaţii în care manageri din companie au spus: «nu mai dăm pe nimeni afară, ne reducem toţi salariile ca să putem să ţinem cât mai mulţi», echipa a fost destul de unită. Şi ce am încercat să realizez în procesul ăsta, chiar dacă era greu şi trebuia să iau anumite decizii, a fost să îi implic exact în luarea acelor decizii. Tot timpul au cunoscut situaţia.“

    În 2013 furnizorii de marfă au şters lanţului de librării Diverta datorii de 10 de milioane de euro, iar băncile au acceptat anumite rescadenţări. În acelaşi an afacerea a intrat din nou pe creştere, mai cu seamă în ce priveşte vânzările magazinelor din ţară; în Bucureşti situaţia încă era dificilă. „În 2014 am reuşit să avem o creştere de două cifre a vânzărilor, iar în ultimii ani investiţiile au vizat mai ales zona capitalului de lucru şi fondul de marfă“, povesteşte Amalia Buliga. Inaugurarea de noi centre comerciale a fost destul de alertă în ultimii ani, iar reprezentanţii Diverta au fost adeseori întrebaţi de ce nu au deschis magazine în acestea. „Noi am preferat să facem mai bine ceea ce făceam în magazinele pe care le aveam deja. Am început să investim în oferta de jucării şi de gadgeturi, am ales să creştem organic în loc să o facem extensiv şi să nu avem siguranţa că magazinele pe care le deschidem vor produce. Ştiam toate problemele din locaţiile curente, aşa că am preferat să investim în oameni şi în marfă, iar apoi să vedem cum decurg lucrurile. A fost o strategie prudentă, de a îmbunătăţi ceea ce ai înainte de a te extinde“, spune CEO‑ul Diverta.

     

  • Yahoo, agonia unui gigant

    Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

    Una dintre explicaţii poate fi dată de anunţul recent al companiei privitor la veniturile aferente trimestrului I din 2016, cu toate că acestea, fiind în scădere faţă de anul trecut, au depăşit totuşi aşteptările analiştilor. Veniturile Yahoo au fost de 8 cenţi per acţiune; în perioada similară a anului trecut, acestea au fost de 15 cenţi per acţiune. Veniturile cumulate au fost de 1,09 miliarde dolari, de asemenea în scădere faţă de cele 1,23 miliarde raportate pentru trimestrul I al anului 2015. Potrivit Thomson Reuters, analiştii de pe Wall Street se aşteptau la doar 7 cenţi per acţiune, respectiv 1,08 miliarde dolari.

    „E important de reţinut că în urmă cu doi ani Yahoo s-a lăudat cu venituri de 38 de cenţi per acţiune, anul trecut au anunţat 15 cenţi, iar anul acesta sunt mândri că au generat venituri de 8 cenţi per acţiune“, remarcă Eric Jackson de la SpringOwl Asset Management, companie ce a investit în Yahoo. „De multe ori ne pierdem în titlurile din ultima perioadă, dar până la urmă vorbim de o companie care a fost dusă în picaj de CEO-ul în funcţie.“

    CEO-ul Yahoo este de altă părere: Mayer a spus că rezultatele sunt „în linie cu aşteptările sale“, menţionând că planul echipei sale pentru 2016 constă în creşterea eficienţei şi scăderea costurilor. „Eu, boardul şi echipa de management suntem de acord în ceea ce priveşte această vânzare, care va aduce beneficii acţionarilor noştri.“

    Marissa Mayer a venit la conducerea Yahoo în 2012, într-o perioadă descrisă chiar de ea ca una „fără o strategie coerentă de viitor“. Un element important în planul său de a reconstrui Yahoo a fost investirea unor sume considerabile în aşa-numitele Mavens (mobile, video, operaţiuni sociale şi operaţiuni native). Dar acest pariu pare să nu fi fost cel mai inspirat, pentru că veniturile din zona de mobile au crescut la o rată sub aşteptări.

    Mai exact, veniturile din zona de mobile au scăzut în Q1 2016 faţă de Q4 2015, de la 291 milioane dolari la 260 milioane. În total, veniturile generate de Mavens au crescut cu doar 25 de milioane dolari faţă de primul trimestru al anului trecut, de la 265 milioane la 290 milioane de dolari.

    Yahoo s-a îndepărtat şi mai mult de serviciile oferite iniţial – căutările de pe desktop şi display advertising – în speranţa de a deveni o forţă în zona de mobile, capabilă să ofere conţinut de cea mai bună calitate şi, evident, reclamele ce vin la pachet cu acesta.

    Compania a făcut astfel mai multe achiziţii, printre care companiile de tehnologie BrightRoll şi Gemini sau reţeaua socială Tumblr. Preluarea Tumblr în 2013, pentru 1,1 miliarde de dolari, a fost în mod special criticată de acţionari, care susţin că Mayer a dat prea mulţi bani pentru un produs neprofitabil. Preluarea a crescut baza de utilizatori a Yahoo cu circa 1 miliard de dolari, dar nu a adus şi publicitate.

     

     

  • ASF va declanşa procedura de redresare financiară la City Insurance

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va declanşa procedura de redresare financiară la City Insurance, al patrulea asigurător RCA în 2015, după ce a constatat, în urma unui control inopinat, că societatea are nevoie de peste 155 milioane de lei pentru reîncadrarea în marja de solvabilitate minimă, potrivit Digi24.ro.

    De asemenea, în urma neregulilor constatate, instituţia urmează să-i amendeze pe directorul general al City Insurance, Dan Odobescu, cumnatul fostului premier Adrian Năstase, directorul general adjunct şi directorul de daune al asigurătorului.

  • Topirea clasei de mijloc americane. Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie

    Unul din cinci adulţi din Statele Unite trăieşte în sărăcie sau este pe punctul de a sărăci. Mulţi dintre oameni au sărăcit chiar în perioada redresare economică, după criza din 2008. Numai puţin de 5.7 milioane de oameni se află la limita sărăciei, dintre care 45% (2.5 mil adulţi) au dobândit acest statut din 2011, la mult timp după recesiune. În acest context, se aşteaptă ca Rezerva Federală a SUA să mărească ratele dobânzilor pentru prima data în ultimii 10 ani, scrie Financial Times.

    Un raport al Pew Research Center dezvăluie cât de inegală a fost recuperarea după criza economică şi ilustruează modul în care mulţi americani au fost lăsaţi în urmă chiar în mijlocul creşterii locurilor de muncă puternice, care, daca mutarea Fed se va face, este la baza argumentului pe care cei de la Fed îl au pentru a creşte ratele.
    „Există un nou vis american”, spune Torrey Easler, predicator baptist care ajută populaţia săracă din oraşul Eden, Carolina de Nord. „Dacă până acum visul american era să deţină o casă şi două maşini, noul vis american este acela de a avea o slujbă”, continuă el.

    Un motiv pentru reducerea drastică a clasei de mijloc din Statele Unite este creşterea bogăţiei ţării, conform Pew Research. Pentru prima dată în ultimele decenii clasa de mijloc este formată din mai puţin de o majoritate din populaţia adultă a ţării.

    Grupul cu cel mai mic venit din Statele Unite, definit de Pew ca o gospodărie cu trei persoane, câştigă mai puţin de 31.402 de dolari pe an. Acest grup de oameni a crescut uimitor în ultimii ani. În această categorie se află 48.9 mil de adulţi, faţă de 43.2 mil în 2008 şi 21.6 în 1971. Iar din această categorie, potrivit Pew, nu mai puţin de 23 de milioane de adulţi se află sub pragul sărăciei (câştigă mai puţin de 18.850 de dolari pe an pentru o gospodărie de 3 persoane).

    Kathryn Edin, sociolog în cadrul Universităţii John Hopkins, care a scris recent o carte despre cei care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi în Statele Unite, susţine că diminuarea protecţiei sociale după reformele din anii 90 a făcut ca SUA să fie un loc mai dur pentru săraci.

    Automatizarea mai multor locuri de muncă a făcut, de asemenea, ascensiunea din sărăcie şi mai grea „Locurile de muncă proaste de ieri au fost mult, mult mai bune decât locurile de muncă proaste din ziua de azi”, spune ea. Şi educaţia clasei de mijloca s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. În 1971, 76% din adulţii din gospodăriile clasei de mijloc aveau abosolvit doar liceul. Astăzi această cifră ajunge la 40%, în timp ce doar 12% dintre adulţi din gospodăriile cu venituri mici au diplomă universitară.

    În Dallas, sărăcia în rândul copiilor a crescut cu aproape 60% din 2000 până în 2014, potrivit Universităţii Texas din Dallas. Unul din patru din totalul populaţiei din Dallas este sărac, mulţi dintre ei fiind hispanici sau africani-americani.

    Regina Montoya, care conduce echipa primăriei Dallas ce luptă împotriva sărăciei, spune că Dallas este ca un „oras gogoaşă”, cu un centru înfloritor înconjurat de sărăcie. „Multi oameni lucrează pe salariu minim şi este foarte greu să supravieţuieşti aşa aici, în special dacă ai copii”, declară Montoya. Mulţi dintre cei care apelează la ajutor de la diferte organizaţii din oraş o fac nu pentru că nu au o sursă de venit, ci pentru că acea sursă de venit este prea mică.

  • Previziunile scandaloase ale anului 2016

    Saxo Bank, specialistul pentru investiţii şi tranzacţionare online multi-asset, a publicat astăzi „Previziunile Scandaloase” anuale pentru anul ce urmează. Acestea sunt 10 evenimente improbabile, poate sub-apreciate, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra peisajului financiar pe măsură ce ne apropiem de 2016. Ca întotdeauna, predicţiile cuprind pieţele şi regiunile geografice în lung şi-n lat; mergând de la întoarcerea drastică a petrolului la 100$ pe baril, la mult lăudaţii unicorni din Silicon Valley care se întorc în mit. Alte afirmaţii includ creşterea rublei ruseşti cu 20% versus coşul dolarul american /euro, Olimpiada care ajută în forţă redresarea Braziliei şi o scădere a obligaţiunilor corporative.

     “Ne apropiem de finalul paraliziei de paradigmă ce a dominat reacţia politică la criza financiară globală. Relaxarea cantitativă şi alte forme de intervenţie au eşuat. China este în tranziţie, iar tensiunile geopolitice sunt mai complexe ca niciodată. Costul marginal al banilor creşte, la fel şi volatilitatea şi incertitudinea. În acest context am stabilit previziunile acestui an”, a comentat Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank.

    “Previziunile Scandaloase ale Saxo Bank rămân un exerciţiu în găsirea a zece idei relativ controversate şi fără legătură între ele care ţi-ar putea răsturna universul investiţiilor. Este un moment plin de satisfacţii să vezi cum previziunile controversate stârnesc imaginaţia clienţilor şi alimentează o dezbatere continuă; exact acest proces al dezbaterilor şi al gândirii anti-turmă este cel care se află la baza tradiţiei de acum stabilite a Saxo de a încerca să atragă atenţia asupra lucrurilor de neînţeles”, a adăugat Jakobsen.

    Iată cele 10 previziunile scandaloase ale Saxo Bank:  

    1.    Direcţia EURUSD? Este 1,23…
    Europa are un surplus masiv de cont curent, iar inflaţia mai scăzută ar trebui, după logica macroeconomică, să însemne o monedă mai puternică, nu mai slabă. Cursa spre un nivel scăzut a trecut printr-un ciclu complet, acest lucru însemnând că ne-am întors la un dolar mai slab ca rezultat direct la politicii SUA în ce priveşte dobânzile.

    2.    Rubla rusească creşte cu 20% până la finalul lui 2016
    Până la sfârşitul anului 2016, o creştere a cererii pentru petrol şi creşterea dobânzilor de către Fed într-un ritm lent nepotrivit va duce la creşterea rublei ruseşti cu aproape 20% faţă de coşul dolar american /euro în 2016.

    3.    Unicornii din Silicon Valley aduşi cu picioarele înapoi pe pământ
    2016 va semăna cu 2000 în Silicon Valley pe măsură ce mai multe start-up-uri vor întârzia monetizarea şi modelele de business  concrete în schimbul câştigării utilizatorilor şi al încercării de a ajunge la o masă critică.

    4.    Olimpiada va ajuta în forţă redresarea pieţei emergente din Brazilia
    Stabilizarea, investiţiile făcute în Olimpiadă şi reformele modeste vor aduce o redresare a sentimentului în Brazilia, cu exporturi ale pieţei emergente ajutate de valutele locale mai ieftine. Rezultatul: capitalurile proprii de pe piaţa emergentă vor avea un an foarte bun – vor depăşi obligaţiunile şi alte capitaluri proprii.

    5.    Democraţii menţin preşedinţia, recâştigă Congresul într-o victorie covârşitoare în 2016
    Partidul Republican trece de la forţă la o slăbire dramatică pe măsură ce se manifestă dezacordurile de pe urma unei lupte interne legate de direcţia viitoare. Acest lucru va duce la o victorie covârşitoare a Partidului Democrat, luând în considerare executarea cu succes a campaniei de creştere a numărului de voturi în rândul generaţiei Y care votează masiv datorită frustrării generate de impasul politic şi perspectivele scăzute pentru găsirea unui loc de muncă din ultimii opt ani.

    6.    Problemele OPEC determină scurta întoarcere la 100$/barilul de petrol
    Preţul de coş al ţiţeiului OPEC scade la cel mai mic nivel din 2009 încoace, iar neliniştea membrilor mai bogaţi sau mai puţin bogaţi ai cartelului în legătură cu strategia „furnizează-şi-condu” continuă să crească. Mult-aşteptatul semn al unei încetiniri accentuate în producţia non-OPEC pare că începe să pâlpâie. Încurajat în mod corespunzător, OPEC prinde piaţa la vârf cu o ajustare în scădere la rezultat. Preţul determină o redresare rapidă, investitorii îngrămădindu-se să revină pe piaţă de pe poziţia long – aducând din nou preţuri de 100$/baril la orizont.

    7.    Argintul iese de sub dominaţia aurului pentru a creşte cu 33%
    2016 va aduce o încredere reînnoită în argint. Tendinţa politică spre reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin susţinerea energiei regenerabile va creşte şi mai mult cererea industrială pentru acest metal datorită folosirii sale în celule solare. Ca atare, argintul va creşte cu o treime, lăsând în urmă alte metale.

    8.    Fed-ul agresiv va fi martorul unei scăderi a obligaţiunilor corporative globale
    Finalul lui 2016 o va prinde pe şefa Fed, Janet Yellen, lansându-se pe un drum agresiv cu o serie de creşteri ale dobânzii, determinând o lichidare enormă pe toate pieţele importante de obligaţiuni, pe măsură ce randamentele încep să crească. Pe măsură ce tranşele din bilanţurile de bancă şi ale brokerilor alocate tranzacţionării cu obligaţiuni şi a formării de piaţă aproape au dispărut, una din părţile vitale ale unei pieţe funcţionale pur şi simplu nu e acolo. Realizarea acestui fapt are loc prea târziu, iar întreaga parte a cumpărătorilor intră în panică şi vinde unilateral, pe măsură ce modelele de risc foarte avansat se clatină spre o alertă simetrică de cod roşu.

    9.    El Niño declanşează creşterea inflaţiei
    El Niño de anul viitor va fi cel mai puternic, conform tuturor datelor şi va genera deficite de umiditate în multe zone din Asia de SE şi secetă în Australia. Randamentele mai scăzute la toate materiile prime agricole vor restricţiona proviziile într-un moment în care cererea este încă în creştere datorită expansiunii economice globale. Rezultatul va fi o creştere de 40% a Bloomberg Agriculture Spot Index, aducând o presiune inflaţionistă de care e mare nevoie.

    10.    Inegalitatea va fi cea care va râde la urmă în faţa luxului
    Confruntată cu o inegalitate în creştere şi şomaj peste 10%, Europa ia în considerare introducerea unui venit de bază universal pentru a se asigura că toţi cetăţenii îşi vor permite satisfacerea nevoilor de bază. Într-o societate mai egalitară în care alte valori sunt promovate, cererea pentru bunurile de lux scade brusc – sectorul intră în colaps.

     

  • ASTRA Asigurări intră în faliment. Decizia va afecta 4 milioane de asiguraţi

    Astra Asigurări, companie aflată în administrare specială, intră în faliment, informează B1 TV. Decizia aparţine Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a fost luată în urma unei şedinţe; concluzia celor de la ASF este că această companie nu se mai poate redresa.

    Decizia era aşteptată şi preconizată de luni bune, scriu cei de la B1 TV, în condiţiile în care era nevoie de 100 milioane de euro, suplimentare de capital, dar niciun investitor nu a dorit să se implice.

    Astfel, vorbim despre falimentul unei companii mari cu peste patru milioane de asiguraţi. În ceea ce îi priveşte pe aceştia, banii vor fi daţi înapoi dintr-un fond de garantare, potrivit sursei citate.

  • Markit: Economia zonei euro a încetinit în mai pentru a doua lună consecutiv

    Sondajele continuă să indice că economia zonei euro a ieşit dintr-o perioadă îndelungată de stagnare, ajutată de preţurile scăzute ale petrolului, deprecierea euro şi creşterea încrederii datorată programului de stimulare al Băncii Centrale Europene (BCE).

    Rezultatele arată însă că redresarea va continua să fie dificilă, iar ritmul acesteia limitat.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 miliarde de euro prin achiziţii de obligaţiuni, mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016. Creşterea economică din zona euro s-a accelerat în aşteptarea programului, dar ulterior majoritatea indicatorilor au fost mai puţin încurajatori.

    “În prezent, încetinirea nu este un motiv major de îngrijorare, dar va provoca unele preocupări la nivelul BCE, reprezentanţii băncii aşteptând semne că programul este medicamentul de care regiunea are nevoie pentru a obţine o redresare solidă şi sustenabilă”, a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.

    Încetinirea activităţilor poate reflecta şi temerile tot mai mari legate de capacitatea guvernului Greciei de a rambursa datoriile ţării şi de a rămâne în zona euro. Guvernul Greciei continuă să se contrazică cu creditorii ţării în privinţa reformelor necesare continuării programului de salvare de 240 de miliarde de euro, din care ţara mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Indicele calculat de Markit privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, care măsoară activităţile din industria prelucrătoare şi servicii, a scăzut la 53,4 puncte în luna mai, de la 53,9 puncte în aprilie, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Indicele este calculat în urma intervievării a peste 5.000 de directori de companii din zona euro.

    Potrivit cercetării, activităţile din Germania au încetinit, iar cele din Franţa s-au intensificat.

    Economia Germaniei a încetinit peste aşteptări în primul trimestru, la o creştere de 0,3%, în timp ce PIB-ul Franţei a înregistrat un avans de 0,6%, cel mai rapid din ultimii doi ani, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de institutele de statistică din cele două ţări.