BusinessMagazin

Tag: produse

  • Ce afacere şi-a făcut fosta soţie a lui Ion Ţiriac jr. A ajuns la afaceri de 1 milion de euro din vânzarea de haine la mâna a doua

    Antreprenoriatul nu lipseşte de pe cartea de vizită a Ilenei Lazariuc, cunoscută mai degrabă pentru activitatea sa din lumina reflectoarelor. Cum şi-a transformat propria garderobă într-o afacere ce se îndreaptă spre venituri de 1 milion de euro? 

    „Consumatorul român are încă idei preconcepute legate de cumpărarea unor obiecte deţinute anterior de altcineva şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe”, spune Ileana Lazariuc, fondatoarea Dwome, un magazin exclusivist pe ale cărui rafturi se află haine prepurtate de la branduri celebre.

    Numele Ilenei Lazariuc, fiica actriţei Anastasia Lazariuc, nu era asociat cu antreprenoriatul până nu demult. Originară din Republica Moldova, a debutat la vârsta de 15 ani ca fotomodel şi, după ce a făcut parte dintr-o formaţie muzicală, s-a lansat şi în lumea filmului. Ulterior, în 2009 s-a căsătorit cu Ţiriac jr., fiul celui care până de curând era cel mai bogat om din România, divorţând acum doi ani în secret.

    În decembrie 2014 a intrat în lumea antreprenoriatului şi conduce Dwome, despre care spune că este „provocarea unui business luxury de nişă care se află încă la început în România”.

    „Ideea a pornit din dressingul meu, care devenise neîncăpător, dar cunoşteam de ceva timp acest model de business din alte ţări”, povesteşte ea.

    În ultima perioadă, piaţa magazinelor second-hand s-a dezvoltat considerabil, dar nu şi cea a magazinelor second-hand de lux. Ileana Lazariuc consideră că prin educaţie şi informare putem forma mentalitatea consumatorului român atunci când vine vorba de a purta haine care au fost date mai departe de deţinătorii anteriori.

    „Piaţa magazinelor second-hand de lux este încă la început şi cu siguranţă se poate dezvolta mult mai mult. Prin mai multă informare şi renunţarea la false concepţii, putem ajunge şi noi la nivelul de dezvoltare a acestui business de pe alte pieţe. Potenţialul este foarte mare”, spune ea.

    Lazariuc mai observă că principala dificultate întâlnită în piaţă de retailerii de haine second-hand este „reticenţa clientelei de a cumpăra produse pre-owned, încă ne luptăm cu preconcepţiile”. O altă problemă se leagă de piaţa produselor contrafăcute: „Avem o echipă specializată în selecţia, evaluarea şi autentificarea produselor”.

    În 2018 şi în primele nouă luni din 2019, Dwome a avut afaceri de 750.000 de euro. În această perioadă, circa 1.500 de clienţi şi furnizori au trecut pragul magazinului fizic din Bucureşti sau au cumpărat prin magazinul online, care oferă livrare în toată ţara, dar şi în afara ei. „Oriunde în lume”, spune fiica actriţei Anastasia Lazariuc.

    Cei care trec pragul magazinului sunt preocupaţi de zona de fashion şi „cumpără întotdeauna inteligent”, potrivit Ilenei Lazariuc. Cât despre consumatorul român în general? „Este foarte preocupat de imaginea sa, de tendinţe şi de fashion în general. Însă faţă de cel din afară, are încă idei preconcepute legate de cumpărarea obiectelor prepurtate şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe.”

    Gama de produse şi branduri pe care Dwome o oferă este foarte largă şi cuprinde produse al căror preţ începe de la 50 de euro şi ajunge până la 10.000 de euro, în cel din urmă caz fiind vorba de produse exclusiviste: „Practic ne adresăm oricărui buget”.

    Magazinul se concentrează în acest moment în primul rând pe creşterea numărului de clienţi, atât pe plan local, cât şi în afara ţării, dar mai ales pe creşterea în online a businessului.
    Pe de altă parte, Ileana Lazariuc afirmă că ecologizarea este un alt aspect pe care retailerii de haine trebuie să îl ia în calcul, în contextul în care industria modei consumă şi poluează. „Reciclarea şi salvarea resurselor trebuie să devină şi pentru noi o prioritate, iar moda consumă foarte multe resurse”, spune ea.

  • IKEA îşi sfătuieşte clienţii să nu mai folosească un produs al companiei. Produsul, făcut în India, poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise

    IKEA îndeamnă toţi clienţii care au  cana de voiaj TROLIGTVIS marcată „Made in India” să nu o  mai folosească. Rapoartele de testare recente arată că produsul poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise. Prin urmare, IKEA solicită clienţilor care deţin această cană de voiaj să o returneze în orice magazin IKEA pentru rambursarea integrală a contravalorii acesteia, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentaţii companiei.

    IKEA tratează siguranţa produselor cu foarte multă seriozitate. Toate tipurile de produse IKEA sunt testate constant şi respectă standardele şi legislaţia aplicabile, precum şi cerinţele proprii ale IKEA. IKEA a primit recent rapoarte de testare care arată că TROLIGTVIS cana de voiaj poate transmite cantităţi de ftalat de Dibutil (DBP) care depăşesc limitele prescrise.

    De foarte mulţi ani, IKEA a decis să interzică utilizarea tuturor ftalaţilor în produsele care intră în contact cu alimentele şi, prin urmare, a oprit vânzarea acestei căni în timpul anchetei. Investigaţia a arătat că TROLIGTVIS cană de voiaj   marcată „Made in India” poate fi afectată şi IKEA  recheamă acum produsul chiar dacă riscul asupra sănătăţii este foarte scăzut.

    Cana de voiaj TROLIGTVIS a fost pusă  la vânzare în luna octombrie 2019. IKEA îndeamnă clienţii care deţin acest produs cu marcajul „Made in India” să îl returneze în orice magazin IKEA pentru  a li se restitui suma integrală plătită  pe produs. Nu este necesară nicio dovadă a achiziţiei, cum ar fi bonul fiscal.

    IKEA îşi cere scuze pentru orice eventual inconvenient provocat de această rechemare.

     


     

  • Un antreprenor român, care a făcut mai multe magazine în România, s-a extins şi în Paris, deschizând un magazin chiar lângă turnul Eiffel. Le vinde francezilor ce le place cel mai mult

    „Grupul Le Manoir are o relaţie comercială foarte bună cu Franţa, cunoaştem bine piaţa de produse gastronomice şi vinuri, aşa că decizia de a ne extinde a venit natural. Avem parteneriate strânse cu cramele şi artizanii prestigioşi, ceea ce ne ajută să avem acces la produse rare, complicat de obţinut, care sunt extrem de căutate în ţările cu tradiţie gastro-oenologică, oferindu-ne un avantaj competitiv relevant”, descrie Cristian Preotu decizia de a se extinde peste hotare.

    Anul trecut, afacerile grupului Le Manoir au crescut cu 10%, depăşind 6 milioane de euro. Din portofoliul companiei fac parte divizia B2B Le Manoir, magazinele Comtesse du Barry, magazinele Petit Bateau, restaurantele bucureştene Relais & Châteaux Le Bistrot Français şi SushiRoom, precum şi barul de mixologie The Owl, inclus în august 2019.

    În decembrie 2018, antreprenorul a lansat divizia de distribuţie de vinuri româneşti în Franţa şi, în aceeaşi perioadă, a demarat pregătirea magazinului Le Manoir din Paris. „Ştiam de atunci că un punct de vânzare va fi mai ofertant decât un birou de reprezentare, fiindcă ne va permite să dezvoltăm relaţii şi mai strânse cu producătorii francezi şi pentru că va fi mai eficient din punct de vedere logistic. Astfel, acum, dacă avem cantităţi mici, de câteva sticle – valoroase, de obicei – alegem să le grupăm, pentru a obţine un cost mai bun, dar şi pentru a beneficia de o metodă de expediere mai sigură.” În plus, deoarece de ceva vreme are vânzări şi în afara Europei, în ţări din Asia şi SUA, antreprenorul spune că este mai eficient să facă aceste operaţiuni comerciale direct din ţara de achiziţie, din Franţa, fără a mai fi necesar ca vinurile să tranziteze România.

    Un alt aspect care l-a determinat să deschidă magazinul din Paris a fost dorinţa de a introduce vinurile româneşti pe listele restaurantelor din Franţa, „un obiectiv de business important pentru anul 2020”. Investiţia în magazinul de 120 de metri pătraţi deschis în luna septembrie 2019 pe Rue de Grenelle, poziţionat în proximitatea Ambasadei României, aproape de Turnul Eiffel, a fost de aproximativ 350.000 de euro. Antreprenorul spune că fiind deja familiar cu mediul de lucru din Franţa, cu legile şi instituţiile, lucrurile nu au fost extrem de complicate, iar provocările cu care s-a confruntat au fost cele de ordin administrativ – autorizaţii şi permise. „Nivelul de dificultate nu a fost mai mic decât în România, dar s-a dovedit surmontabil.”

    La început, povesteşte Preotu, majoritatea clienţilor au venit din stradă, atraşi de vitrina elegantă a magazinului. „Suntem într-o zonă tranzitată, centrală, aproape de o serie de obiective turistice, astfel încât magazinul a dezvoltat două tipuri de clientelă, fiind frecventat atât de către cei care locuiesc în cartier, cât şi de turişti.” În scurt timp, în doar câteva săptămâni, magazinul a ajuns la o medie de 20-25 de clienţi pe zi, cu un bon mediu de 45-50 de euro/persoană. Potrivit descrierii antreprenorului, clienţii magazinului din Paris sunt predominant persoane cu venituri medii şi peste medie, pasionaţi de gastronomie, vinuri şi băuturi fine.

    Cei mai mulţi dintre ei sunt deja familiarizaţi cu o serie de producători cunoscuţi, dar deschişi să descopere etichete noi, din ţări mai puţin promovate, precum România. Preţurile produselor comercializate încep de la 10-20 de euro şi pot continua până la câteva mii, pentru un armagnac (tip de brandy –  n. red.) din secolul al XIX-lea, de pildă. „Le Manoir Paris este, practic, echivalentul culinar al unui magazin multibrand, cu articole vestimentare şi accesorii”, notează antreprenorul. Din portofoliul magazinului fac parte producători internaţionali din regiunile Burgundia, Loire, Côtes du Rhône sau Sancerre, cu nume ca: Domaine Vacheron, Joseph Drouhin sau Château de Beaucastel, dar şi case consacrate, cu tradiţie, precum Château Pontet Canet, Château Smith Haut Lafitte sau Petrus. „Şi selecţia de şampanii, spumante şi băuturi tari cuprinde opţiuni de la mici producători, dar şi nume clasice, iconice, toate unite de o premisă comună: calitatea şi pasiunea pentru meşteşug şi bun-gust.” În ceea ce priveşte producătorii din România şi Moldova, în magazin sunt comercializate vinuri din crame precum Davino, Avincis, Metamorfosis, Villa Vinèa sau Gitana.

    Comparativ cu publicul din Franţa, Preotu spune că, deşi majoritatea clienţilor din unităţile româneşti Comtesse du Barry reprezintă un public avizat, ce cunoaşte produsele rare din portofoliul de branduri al businessului şi are o putere mare de cumpărare pe această zonă, fiind comparabil cu cel francez ca gusturi şi venituri, printre clienţii din piaţa locală există şi o categorie nouă – persoane cu venituri medii, „care sunt surprinse să descopere că, deşi ca experienţă şi ca game nu concurăm cu magazinele de cartier sau cu supermarketurile, ce merg pe volum, avem o serie de produse de calitate, cu preţuri extrem de accesibile, de la 5 euro în sus.” Astfel de persoane, spune el, nu au neapărat un echivalent în Franţa, unde există deja o cultură a ingredientelor şi a calităţii, iar consumatorii ştiu ce aşteptări să aibă de la un magazin precum Le Manoir.

    „Pentru noi, acesta este un segment important de public, faţă de care am o foarte mare apreciere, deoarece îl simt foarte receptiv la informaţii noi – petrece timp în magazin, descoperă vinuri şi specialităţi culinare, degustă, se lasă consiliat de colegii noştri şi, ulterior, decide. Aici avem parte de un proces mai lung, care se desfăşoară pe parcursul mai multor vizite, dar care face parte dintr-o tendinţă naturală, prin care ne creştem calitatea vieţii alegând mai înţelept şi orientându-ne mai mult spre calitate.”

    Preotu spune că în ultimii ani piaţa de băcănie fină şi vinuri a crescut cu consecvenţă, de la un an la celălalt, iar acum se îndreaptă spre maturizare şi se apropie de cele din ţări care au cultură gastro-oenologică deja construită, pe parcursul secolelor, cum sunt Franţa sau Italia. „Simţim acest lucru în creşterea frecvenţei de cumpărare, ceea ce e un semn al democratizării consumului. În plus, există un apetit tot mai mare pentru produsele bio – vinuri, peşte, articole de băcănie, ciocolată –, din care noi avem o selecţie generoasă în magazine.” În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor, antreprenorul notează că, în magazinele grupului, o serie de clienţi care la început veneau foarte rar, când aveau nevoie de un cadou pentru o persoană importantă, au ajuns treptat să cumpere pentru ei, întâi la intervale mai mari şi acum constant, săptămânal sau la două săptămâni. „Aceasta este, de fapt, o tendinţă care ilustrează cum au evoluat lucrurile şi care ne dă încredere că noi, ca popor, suntem tot mai atenţi la calitate, ingrediente, sursele alimentelor pe care le alegem.”
    Nu în ultimul rând, antreprenorul spune că a observat şi un interes în creştere pentru accesoriile potrivite, care să le permită pasionaţilor să se bucure de aromele şi calităţile vinurilor. „De exemplu, tot mai mulţi cumpărători aleg să investească într-un set de pahare superioare calitativ celor din supermarketuri, care permit o aerare mai bună a oricărui tip de vin, fie el alb, roze, roşu sau spumant.”
    Pe lista de „rezoluţii” în business pentru anul acesta, antreprenorul a adăugat: extinderea cocktail barului The Owl cu un nou spaţiu privat, deschiderea în zona Dorobanţi a unui magazin bio cu produse proaspete din carne, peşte, legume, vinuri şi îmbogăţirea portofoliului de produse cu branduri noi de gastronomie şi vinuri. „În plus, suntem la stadiul de concept cu o serie de proiecte, pentru care vom demara, anul acesta, o serie de activităţi de amenajare şi reamenajare.”

  • Studiu Coface: Veniturile din sectorul de comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate au crescut cu aproximativ 15% în 2018 faţă de anul precedent

    Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de „Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate” (CAEN 4773) indică o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2018 acestea crescând cu aproximativ 15% faţă de 2017, profitabilitatea aflându-se într-o uşoară creştere. Studiul a agregat datele a 4.425 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 (la nivelul lunii septembrie 2019) şi care au generat o cifră de afaceri consolidată de 19,07 miliarde RON. Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi 10 jucători este de 31%, ceea ce relevă un grad scăzut de concentrare.

    Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,05 pe parcursul anului 2018, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor şocuri negative şi volatilităţii (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanţelor). Durata medie de colectare a creanţelor a crescut de la 75 de zile, nivelul înregistrat în 2014, la 92 zile în 2018, în timp ce media înregistrată la nivel naţional în aceeaşi perioadă analizată a scăzut de la 104 de zile la 90 zile.

    „Sectorul analizat a performat în 2018 din perspectiva evoluţiei veniturilor şi are potenţial pentru creşterea acestora în continuare, ca urmare a investiţiilor efectuate şi a interesului consumatorilor pentru produsele comercializate (atât medicamente, cât şi produse dermato – cosmetice, în special în mediul urban). În schimb, există provocări la nivel de structură a finanţării activităţii (capital de lucru foarte mic, care poate cauza blocaje în derularea operaţiunilor curente) şi la nivel de recuperare de creanţe din cauza deteriorării comportamentului de plată al CAS, durata medie a colectării creanţelor fiind peste media naţională în 2018. De asemenea, se observă fluctuaţii în numărul specialiştilor (farmacişti), care a scăzut în 2018 cu 1,2%, aceasta tendinţă fiind determinată cu precădere de evoluţia din Regiunea Bucureşti – Ilfov, care a înregistrat o scădere de 15%, toate celelalte regiuni având creşteri în linie cu evoluţia numărului de farmacii (mai puţin Regiunea Vest -0,6%). O dovadă suplimentară că piaţa farmaciştilor nu reprezintă o excepţie de la tensionarea pieţei forţei de muncă în general,” a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.

    Potrivit INSSE, valoarea importurilor de produse farmaceutice este de aproape 4 ori mai mare decât cea a exporturilor. Ambele au fost în uşoară creştere în ultimii 2 ani, principalul partener atât pentru exporturi, cât şi pentru importuri fiind Uniunea Europeană cu 73% din valoarea exporturilor. De asemenea, media lunară alocată în 2018 pentru sănătate în cheltuieli totale per gospodărie, respectiv valoarea cheltuielilor cu medicamente a fost mai mare în mediul urban (80 RON) decât în cel rural (63 RON), în creştere cu 12%, respectiv 13% faţă de 2017. Tendinţa poate fi explicată prin diferenţa de mărime a veniturilor în cele două medii, precum şi prin accesul mai uşor în mediul urban la unităţile farmaceutice.

    „Vulnerabilitatea financiară a farmaciilor din România a fost accentuată de câteva trenduri observate în ultimii ani. În primul rând, creşterea reţelei de farmacii (în special în rândul marilor lanţuri) a accentuat concurenţa, ducând la generalizarea discounturilor oferite clienţilor finali. Astfel, marja brută la nivelul sectorului a scăzut la doar 13% în anul 2018, comparativ cu nivelul de 18% înregistrat acum un deceniu. În al doilea rând, extinderea punctelor de lucru finanţată prin creditul furnizor a cauzat diminuarea capitalului de lucru, acest companii fiind foarte vulnerabile la încasarea tardivă a creanţelor de la CAS sau vânzarea lentă a stocurilor. Al treilea aspect esenţial se referă la creşterea dividendelor distribuite în perioada 2016-2017, nivelul cumulat al acestora ajungând la 1,1 mld RON, aproape jumătate din totalul ultimului deceniu. Politica de reducere a preţurilor la medicamentele decontate de stat (aceasta culminând cu o lovitură majoră în anul 2015), precum şi decontarea din ce în ce mai lentă a facturilor CAS la finalul şi începutul fiecărui an (pe fondul tensiunilor acumulate în deficitul fiscal la nivel naţional), alimentează presiuni suplimentare asupra farmaciilor. Toate aceste riscuri sunt amplificate de suprareglementarea pieţei, de taxarea excesivă (taxa clawback) şi de tendinţa de reducere a preţurilor la medicamente. Riscul cel mai mare însă este la nivelul pacientului, pentru că toate aceste elemente generează lipsa multor medicamente din piaţă,” a adăugat Iancu Guda, services director, Coface România.

  • Cum şi-a ajutat o bunică nepotul să îşi creeze o afaceri de sute de mii de euro în România

    Într-o piaţă dominată de fast food, producţie industrială şi deserturi de serie, antreprenorul Alin Chivu şi-a propus să transforme o afacere de familie într-un concept de cofetărie axat pe produse în care îmbină gusturile copilăriei cu cerinţele clienţilor din ce în ce mai cosmopoliţi. 

    „Am început de la cozonacul făcut de mama acasă. Eram răsfăţaţi cu gogoşi, clătite, plăcinte şi checuri aproape zilnic. Deserturile au fost apreciate de toţi prietenii şi cunoscuţii noştri, drept pentru care am acceptat provocarea de a deschide un laborator de cofetărie cu magazin de desfacere. Între timp, gama de produse s-a diversificat considerabil, dar nu ne-am abătut de la principiul de bază, calitatea produsului”, descrie Alin Chivu (35 de ani) începuturile afacerii de familie pe care o conduce în prezent.

    Casa Victoria este formată în prezent din două magazine şi o platformă online, care au generat anul trecut venituri de 3 milioane de lei, iar previziunile antreprenorului sunt optimiste şi pentru anul în curs. Alin Chivu povesteşte că au început afacerea cu un laborator deschis într-un spaţiu închiriat, în zona de nord a Capitalei.

    Treptat, comenzile au crescut şi au simţit nevoia deschiderii unui nou punct de vânzare. Businessul a continuat să crească, iar în 2015 au construit un laborator nou, complet utilat după standarde de calitate recente, spune el. Valoarea investiţiei iniţiale în afacere a fost de 50.000 de dolari, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată utilării şi amenajării spaţiului. „De la momentul deschiderii, martie 2002, am continuat să investim continuu pentru a dezvolta businessul. Investiţiile principale sunt în cunoştinţe şi logistică. Continuăm să ne dezvoltăm în fiecare zi, investim constant în acest sens”, descrie antreprenorul dezvoltarea afacerii.

    Alin Chivu enumeră câteva dintre elementele cu care s-au diferenţiat pe piaţa cofetăriilor, pe care apar branduri noi constant – „Ne diferenţiem prin calitatea materiei prime folosite, prin unicitatea reţetelor şi a ingredientelor. Învăţăm doar de la cei mai buni, iar în acest sens ne lăudăm cu singurul absolvent al celei mai bune şcoli de cofetărie din lume, Lenotre Paris”. Potrivit antreprenorului, produsele lor sunt adaptate cerinţelor societăţii de astăzi, ceea ce înseamnă că acestea oferă produse destinate tuturor categoriilor de clienţi, fie ei intolerenţi la gluten, lactoză, ou, fie cei care nu au voie să consume zahăr.

    Când vine vorba despre provocări, Alin Chivu menţionează lipsa forţei de muncă. Dar, pentru a depăşi această problemă s-au specializat la şcoala de cofetărie din Paris menţionată, ceea ce le permite să angajeze şi personal necalificat pe care să îl şcolarizeze ei. De asemenea, la capitolul provocări se înscrie şi concurenţa neloială: „Toată lumea spune că foloseşte cea mai bună materie primă, dar acest lucru nu se poate demonstra. Toate aceste lucruri se văd în produsul final, însă din păcate clientul nu este atât de specializat încât să facă diferenţa de fiecare dată”.
    În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, în noiembrie vor deschide un al treilea magazin, într-o zonă centrală a Capitalei, direcţie în care şi-au propus să investească 100.000 de euro. De asemenea, vor să se concentreze pe piaţa din online, pe care au intrat încă din urmă cu un deceniu: „Unul dintre obiectivele anului 2020 este acela de a mări numărul de comenzi venite prin intermediul site-ului”.
    Iar celor care îşi doresc să înfiinţeze o afacere similară le spune „să se înarmeze cu multă răbdare, dorinţa de muncă, să fie pregătiţi să înveţe zilnic, să creadă în produsul lor şi să fie sinceri cu clientul!”.

  • Cum au reuşit doi colegi de bancă la ASE să construiască o afacere de peste 1 milion de euro. Prima comandă au livrat-o cu o Dacia Papuc

    Vlad Prioteasa descrie Gift Idea drept „principalul furnizor de coşuri cadou pe segmentul corporate din România”. Potrivit lui, afacerea pe care o conduce împreună cu asociatul său, Cosmin Poenaru, livrează în prezent sute de mii de produse către 3.500 de clienţi companii din toate domeniile – auto, bancar, telecomunicaţii, asigurări, agricultură, energie, construcţii, farma, juridic, imobiliar. Au încheiat astfel anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 25%. Cadourile Gift Idea ajung în toată ţara, iar activitatea lor se desfăşoară în trei depozite de peste 3.000 de metri pătraţi, cu patru linii de ambalare diferite, unde procesul se desfăşoară semi-automatizat: „Se lucrează nonstop în schimburi pentru a onora la timp comenzile”, descrie Prioteasa ritmul de muncă specific businessului pe care îl conduce.

    Gift Idea s-a lansat în 2013, când, împreună cu asociatul său, Vlad Prioteasa a decis să facă un site pentru coşuri cadou. Cei doi se cunoşteau încă din prima zi de facultate: pe atunci întâmplător, s-au aşezat în aceeaşi bancă. Au studiat împreună Managementul Economic la ASE, două programe masterale în management şi apoi Facultatea de Drept. „Ne-au unit aceleaşi interese şi aceeaşi viziune. Pot spune că suntem complementari: Cosmin Poenaru coordonează departamentele de achiziţii şi contabilitate, eu coordonez vânzările şi logistica, iar împreună cu ceilalţi colegi pot spune că facem un mix bun”, povesteşte Prioteasa. În plus, Poenaru avea puţină experienţă în retail, pe care a acumulat-o lucrând la magazinul alimentar al părinţilor de la 14 ani – cunoştea câţiva distribuitori, lucra cu reţelele de cash & carry, în timp ce Vlad Prioteasa cocheta cu marketingul şi comerţul online.

    Au început cu un buget de 600 de lei pentru şedinţa foto şi produse – iar site-ul l-au realizat după ce au urmărit tutoriale pe YouTube; la fel au făcut şi cu promovarea. „Prima comandă a venit pe 13 decembrie şi ne solicita 200 de cadouri, cu livrare a doua zi. Ne-au plătit în avans pentru că nu aveam bani pentru marfă şi am livrat a doua zi cu o Dacia Papuc”, îşi aminteşte Prioteasa detaliile primei comenzi. Apoi, au urmat doi ani grei, în care programul lor se învârtea în jurul a 8-12 livrări pe zi, în care preluau în paralel şi comenzi până la ora 17, iar după 17 şi până la miezul nopţii ambalau ce trebuia să livreze a doua zi. „De la bun început, ne-am propus să nu întârziem nicio comandă, indiferent dacă trebuie să ambalăm până la 5 dimineaţa. S-a întâmplat să terminăm de ambalat la 7 dimineaţa şi să plecăm direct la livrare”, îşi mai aminteşte el.

    Cadourile Gift Idea sunt structurate în mai multe categorii, în funcţie de valoarea şi destinaţia acestora, cu preţuri cuprinse între 12 lei şi 1.549 de lei pentru un cadou VIP. Anul trecut, importurile au reprezentat o cotă de 80% din achiziţiile lor, iar principalele ţări de unde vin produsele sunt Italia, Franţa, Belgia, Germania, China, Polonia. „Iniţial am început să lucrăm cu importatori şi distribuitori de pe piaţa locală, însă volumele, rigiditatea şi, ulterior, preţurile (care nu mai erau competitive) ne-au făcut să ne orientăm către import propriu, astfel că lucrăm doar cu producători, iar preţul mic de achiziţie se resimte şi în preţurile avantajoase pe care le oferim clienţilor noştri. Cred că am avut succes datorită serviciilor cu clienţii, într-un moment în care concurenţa nu punea accent pe acestea, cât şi pe flexibilitate în ceea ce priveşte alcătuirea ofertelor; nu ne limitam doar la produsele de pe site, compuneam cadouri în funcţie de bugetul fiecărei firme, an de an venind cu idei noi şi propuneri inedite de cadouri şi, mai ales, livrând la timp produsele”, descrie Prioteasa modul în care crede el că s-au diferenţiat pe piaţa pe care activează.

    S-au poziţionat de la bun început pe segmentul B2B şi lucrează şi în prezent exclusiv cu persoane juridice, iar persoanele fizice pot cumpăra cadourile lor din marile lanţuri de magazine, prin revânzători sau firme de distribuţie. „Astfel reuşim să practicăm o politică comercială corectă, suntem poziţionaţi corect în piaţă, iar preţurile noastre sunt corelate cu volumele de vânzări şi perioada când se plasează comanda.”
    Primele comenzi pentru Crăciun sunt recepţionate încă din septembrie, în contextul în care companiile cu peste 1.000 de angajaţi au bugetele aprobate şi plasează comenzile din timp pentru că beneficiază astfel şi de avantajele unui preţ foarte bun.

    „Avem o politică de discount pentru precomenzi – cu cât se plasează comanda mai rapid, cu atât noi obţinem discounturi de la furnizori şi putem acorda discounturi la rândul nostru clienţilor – şi pentru volume – avem mai multe praguri, în funcţie de suma totală a facturii”, descrie el una dintre strategiile aplicate.

    Sărbătorile, Crăciunul, Paştele, perioada 1-8 martie şi Ziua Copilului (1 iunie) reprezintă  cele mai aglomerate perioade pentru ei, dar Prioteasa spune că echipa lor este activă tot anul – participă la târguri şi expoziţii în Germania, Italia, China şi Franţa şi lucrează la cataloage şi ofertare.
    Piaţa pe care activează este una de pe care apar şi dispar zeci de site-uri de profil, observă antreprenorul, principalul motiv fiind, crede el, că din exterior aceasta pare o afacere simplă, dar în spate trebuie ca logistica să fie bine pusă la punct, să existe un spaţiu de depozitare, personal pentru ambalare, condiţii propice ambalării şi depozitării conform legislaţiei în vigoare specifice anumitor tipuri de produse. „Gândiţi-vă că o comandă de 10.000 de cadouri pentru unul dintre clienţii noştri totalizează 90 de paleţi, adică aproximativ trei tiruri. Iar în paralel se mai ambalează câteva zeci de comenzi. Noi avem peste 3.000 de metri pătraţi de depozitare şi patru linii de ambalare care funcţionează neîntrerupt din septembrie şi până la Crăciun”, explică Prioteasa. De asemenea, investesc anual în publicitate un procent considerabil din profitul anual, adaugă el, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei în această direcţie.

    Antreprenorul spune că succesul cadourilor Gift Idea în rândul marilor companii multinaţionale din România le-a adus şi solicitări de livrare în afara ţării, iar anul acesta vor avea primul export de cadouri în spaţiul european. În acest sens au participat anul acesta la primul târg extern în calitate de expozanţi, iar răspunsul primit în urma participării a fost pozitiv – au primit solicitări chiar din Asia, America şi Africa.
    Dezvoltarea afacerii în continuare vizează astfel extinderea peste hotare: „Considerăm că piaţa de coşuri cadou din România se apropie de maturitate, de aceea, în vederea extinderii afacerii şi creşterii cifrei de afaceri, vizăm în special exportul de cadouri”.

  • Să aleagă alţii: stilistul personal din online

    Pentru a le uşura alegerea celor care caută articole vestimentare şi accesorii, dar nu vor să petreacă prea mult timp online în căutarea lor, două foste angajate ale ediţiei britanice a publicaţiei Vogue au lansat platforma online Collagerie, care prezintă produse selectate pe baza experienţei lor în domeniul modei şi a tendinţelor. Utilizatoarele site-ului primesc astfel sfaturi vestimentare şi în materie de accesorii, iar dacă doresc să cumpere sunt redirecţionate către site-urile magazinelor care au la vânzare produsele dorite. 

  • Cum au reuşit doi români să facă un brand de haine care ajunge la clienţi din toată Europa

    Producţia hainelor este externalizată, pentru a beneficia de experienţa jucătorilor din domeniul producţiei, de design ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spune Dana Agap.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă. În România, clienţii pot să găsească produsele Merinito
    pe site-ul companiei, merino-shop.ro, dar şi prin magazinele partenere.
    „Clientul principal este pasionat de sport, cu venituri medii sau peste medie şi care caută o alternativă la îmbrăcămintea tehnică din material sintetic”, mai spune Dana Agap.
    Un tricou Merinito costă circa 120 de lei, iar o bluză poate ajunge la 350 de lei, potrivit site-ului propriu.
    „Ce am înţeles este că îndemnul «cumpără un produs românesc!» nu e suficient, produsul trebuie să fie şi competitiv, patriotismul nu este singurul element atunci când un client ia decizia de cumpărare.”

  • Ce au mai inventat IT-iştii români? De la platforme de comerţ electronic, până la recepţioneri digitali

    Primul invitat al ZF IT Generation a fost Mihail Gîrneţ, fondatorul Multinode Network, cel care a lansat proiectul BOB-Concierge. BOB-Concierge este un dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologia Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii (de la livrarea comenzilor online până la curăţătorie şi un minimagazin). Antreprenorul se află în prezent în discuţii pentru atragerea unei investiţii de 4 milioane de euro, care va fi utilizată pentru expansiunea reţelei de automate inteligente la 500 de unităţi pe durata anului viitor. „Proiectul final ar trebui să beneficieze de o investiţie de până la 200 de milioane de euro. Astăzi noi avem deschisă runda B de finanţare. Vrem să atragem şi investitori locali care ştiu piaţa. Dacă există investitori interesaţi, noi suntem în plin proces de a ridica 4 mil. euro. Avem deja oferta pe masă pentru 1 milion de la un investitor nou. Este vorba de cineva din zona Iaşiului, din zona de real estate“, a declarat Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Cea mai vizualizată emisiune de până acum a fost însă cea în care am vorbit cu fondatorul platformei Gomag, dezvoltată de compania SilkWeb din Baia Mare. Printre cele mai mari magazine online din portofoliul Gomag se numără Autohut.ro, Neakaisa.ro, Borealy.ro, Afisport.ro sau GeniusNutrition.ro. „Totul a început în 2005, când eu cu partenerul meu Aurelian Motica am înfiinţat o agenţie de web design. Am fost printre primii de altfel. Am crezut foarte mult într-un business online, aşa că în 2006 am reuşit să avem primul nostru magazin online. Am vândut uşi de interior şi uşi de exterior pentru un client. De-a lungul timpului însă am dezvoltat şi gestionat mai multe maga­zine online”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul platformei de e-commerce Gomag. El a explicat cum a pornit dezvoltarea platformei pentru propriile nevoi, iar apoi, treptat, aceasta a fost îmbunătăţită în funcţie de cerinţele clienţilor în condiţiile în care SilkWeb oferea atunci soluţii per­sonalizate de comerţ electronic. Astfel, platforma de e-commerce a devenit o soluţie software de e-commerce de sine stătătoare vândută către clienţi.
    „Pentru a consolida businessul şi pentru a înţelege mai bine cum func­ţio­nează piaţa de profil şi cerinţele clien­ţilor am oferit soluţia dezvoltată în regim SaaS (software as a service).”
    Costul pentru utilizarea platformei Gomag porneşte de la circa un euro pe zi, cei care vor să pornească un magazin online având la dispoziţie pachetul de bază, al cărui tarif este de 27 euro/lună. Tariful pachetelor creşte în funcţie de numărul de produse comercializate, de numărul de aplicaţii integrate şi alte funcţii necesare unui magazin online, precum monede multiple sau conţinut tradus în mai multe limbi. În acest moment, platforma Gomag are integrate peste 100 de aplicaţii.
    „În prezent, toţi clienţii noştri sunt din România – 95% din Bucureşti –, însă o parte dintre ei vând şi în Europa. Avem şi site internaţional, dar şi site-uri spe­ci­fice adaptate pentru pieţele din Bul­garia, Polonia, Spania, Germania şi vom avea în curând şi pentru Republica Mol­dova şi Marea Britanie. Practic, site-ul este adaptat pentru limba de acolo, mo­neda de acolo şi pentru in­fra­struc­tura logistică”, a precizat Dărăban.
    El împreună cu partenerul său Aurelian Motica au dezvoltat busi­nessul Gomag din resurse proprii, fără finanţări sau împrumuturi de la bănci. În prezent, Gomag investeşte lunar circa 50.000 euro pentru dez­voltarea continuă a platformei de e-commerce.
    „Noi avem un ecosistem foarte bine format. Suntem legaţi la întreaga infrastructură de e-commerce din Ro­mâ­nia: furnizori de servicii, firme de curierat, procesatori de plăţi online, marketplace-uri ş.a.m.d. În plus, noi suntem o soluţie, nu doar o platformă de e-commerce: punem în legătură clientul cu furnizorul de servicii, cum ar fi partenerii specializaţi în marketing etc.”, a menţionat antreprenorul.
    În prezent, funcţionează foarte bine magazinele online care se specializează pe o anumită nişă de piaţă, iar dacă dedică timp reuşesc să fie profitabile.
    „Avem clienţi care au început cu 27 euro pe lună, au dedicat 2 ore pe zi businessului şi au reuşit să ajungă la 300 de comenzi pe lună”, a subliniat el.
    La finalul acestui an, compania SilkWeb care administrează Gomag va încheia cu afaceri de 750.000 euro, în creştere faţă de 2018, când veniturile s-au situat la circa 500.000 euro. Pentru 2020, planul este ca businessul să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri şi să ajungă la un portofoliu de peste 1.500 magazine online.
    Compania din Baia Mare are în plan să se extindă şi în afara României, principalele pieţe vizate fiind Bulgaria, Republica Moldova, Polonia şi Marea Britanie. „Am făcut deja primii paşi spre extinderea în străinătate – Bulgaria şi Republica Moldova – încă de anul acesta. Avem parteneri acolo, iar platforma este pregătită aproape 100% pe specificul celor două pieţe”, a precizat Cosmin Dărăban. În prezent echipa Gomag numără în total 21 de persoane.

    Mai jos, regăsiţi primele 10 start-up-uri care şi-au spus povestea la ZF IT GENERATION, mai multe idei de business similare fiind prezentate pe platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Industria IT din România s-a dezvoltat continuu începând cu anii 1990, iar în ultimii ani s-a creat o adevărată efervescenţă pe această piaţă: start-up-uri vândute către giganţi străini şi tot mai multe idei de afaceri bazate pe tehnologie care atrag finanţări ce pot fi numărate în sute de milioane de dolari. Ca atare, Ziarul Financiar, împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu, vrea să descopere start-up-urile tech cu idei de produse sau servicii ce vor duce la dezvoltarea următoarei generaţii de milionari IT din România.

    Proiect: Bob-Concierge
    Ce face? Dispozitiv automatizat destinat complexurilor rezidenţiale care se foloseşte de tehnologii de tip Internet of Things pentru a le oferi locatarilor acces la un mix de servicii
    Finanţare necesară: 4 milioane euro
    Invitat: Mihail Gîrneţ, managing director la Multinode Network

    Proiect: Watto
    Ce face? Reţele naţionale de puncte de încărcare a maşinilor electrice
    Finanţare necesară: Câteva sute de mii de euro
    Invitat: Daniel Pintilie, CEO al Watto

    Proiect: Garderoba Infinită
    Ce face? Marketplace pentru comercializarea online a pieselor vestimentare premium pentru femei
    Finanţare necesară: Investiţie din partea lui Andrei Pitiş în iunie 2019
    Invitat: Adriana Ancuţa, cofon­da­toa­rea Garderobei Infinite

    Proiect: Gomag
    Ce face? Platformă pentru pentru facilitarea comerţului electronic
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 750.000 euro
    Invitat: Cosmin Dărăban, CEO-ul şi cofondatorul Gomag

    Proiect: Alter Bug Tracer
    Ce face? Platformă de testare automată, în cloud, a software-ului pentru a depista şi elimina erorile
    Finanţare necesară: 30.000 euro
    Evaluare start-up: 1 milion euro
    Invitat: Emanuel şi Alexian Vintilă (dreapta), director tehnic, respectiv director general ai Alter Bug Tracer 

    Proiect: ialoc.ro
    Ce face? Platformă online pentru rezervări la restaurante direct de pe PC sau dispozitive mobile
    Finanţare primită: 350.000 euro
    Invitat: Cosmin Măgureanu, CEO şi cofondator (stânga), şi Laurenţiu Clenci, business development officer, ialoc.ro

    Proiect: Agricloud
    Ce face? Soluţie de tip Internet of Things pentru îmbunătăţirea performanţei pentru culturile de viţă-de-vie
    Evaluare start-up: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Marcel Ionescu, fondator Agricloud

    Proiect: Bunnyshell
    Ce face? Tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud
    Finanţări primite: Aproape 1 milion euro
    Finanţare necesară: 5-10 milioane în a treia rundă de finanţare
    Evaluare start-up: 4,5 milioane euro
    Invitat: Alin Dobra, CEO-ul şi cofondatorul Bunnyshell

    Proiect: KFactory
    Ce face? Soluţie Internet of Things şi machine learning pentru zona de producţie
    Finanţare necesară: 250.000 euro
    Invitat: Vlad Cazan, cofondator al KFactory

    Proiect: Bright Spaces
    Ce face? Platformă digitală de leasing şi management al spaţiilor comerciale
    Finanţare primită: 185.000 euro
    Invitat: Bogdan Nicoară, CEO şi cofondator Bright Spaces

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi Stratulat-Albulescu are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României.

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.