BusinessMagazin

Tag: piete financiare

  • Care sunt cele mai riscante destinaţii de investiţii

    Topul celor mai riscante zece ţări din lume, după costul CDS, include Argentina, Cipru, Ucraina, Venezuela, Pakistan, Grecia, Egipt, Portugalia, Irak şi Liban, potrivit S&P Capital IQ (fosta CMA Datavision).

    În cazul Europei de Vest, costul CDS s-a redus cu 12% faţă de trimestrul al doilea, inclusiv graţie ameliorării cu 4% a percepţiei de risc pentru Grecia, iar în cazul Europei de Est, costul CDS a scăzut cu 7%, singura ţară unde percepţia de risc a crescut fiind Ucraina.

    România se află pe locul 31, mult în urma unor ţări ca Slovenia, Italia, Islanda, Spania sau Ungaria, cu un cost al CDS de 195,07 puncte de bază la finele trimestrului al treilea, faţă de 316 puncte de bază la sfârşitul aceluiaşi trimestru din 2012.

    Cea mai sigură zonă pentru investiţii din Europa continuă să fie considerată cea nordică, respectiv ţările scandinave, unde costul CDS s-a redus cu 14% faţă de trimestrul anterior. Pentru Norvegia, cea mai sigură ţară dintre cele 73 inventariate de S&P Capital IQ, costul CDS este de numai 15,53 puncte de bază, comparativ cu 2.608,03 puncte de bază în cazul Argentinei, ţara din fruntea clasamentului.

  • Omul care ne trebuie: Janet Yellen

    Preşedintele Barack Obama a declarat că “muncitorii americani şi familiile lor vor avea un mare apărător în Janet Yellen”, referindu-se la dublul obiectiv al Fed de a stimula creşterea pieţei muncii în paralel cu menţinerea inflaţiei sub control. Anterior, Obama o lăudase pentru capacitatea de viziune, afirmând că “ea a tras semnalul de alarmă în privinţa bulei activelor imobiliare şi a exceselor de pe pieţele financiare înainte de recesiune”.

    Presa financiară remarcă însă că e vorba de fapt de un triplu mandat, din moment ce Yellen s-a referit, în discursul de acceptare a nominalizării, la “promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil”. Nominalizarea economistei Janet Yellen, 67 de ani, vicepreşedinte al Fed şi soţia laureatului Nobel pentru economie George Akerlof, a fost întâmpinată, de altfel, cu creşteri ale acţiunilor americane pe pieţele financiare, cărora le e clar că succesoarea lui Bernanke nu va renunţa la programul de injectare de bani ieftini în sistem prin cumpărări masive de obligaţiuni. FMI a avertizat, de altfel, chiar zilele trecute că pieţele financiare vor pierde 2.300 md. dolari dacă măsurile de stimulare monetară derulate în ultimii patru ani vor lua sfârşit.

    După confirmarea aşteptată în Senat, Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013. Yellen lucrează în sistemul Rezervei Federale de două decenii şi are o experienţă în materie de lucru cu politicienii mai mare decât Ben Bernanke, fiind şefa Consiliului consilierilor economici ai preşedintelui Bill Clinton între 1997 şi 1999. În perioada 2004-2010, înainte de a deveni vicepreşedintele Fed, a fost preşedinta filialei Rezervei Federale din San Francisco.

  • Galeria politicienilor iresponsabili. Azi: Silvio Berlusconi

    Berlusconi a vrut să evite astfel o reformă a sistemului electoral care i-ar fi dezavantajat partidul (Poporul Libertăţii – PdL) şi să profite de momentul bun pentru el din sondaje. Analiştii Erste apreciază că pieţele financiare, care au rămas până acum calme şi au salutat votul de încredere obţinut de guvern, ar putea penaliza însă Italia, mărind costurile de îndatorare ale ţării, dacă la tensiunile izbucnesc din nou. Berlusconi a ameninţat că va încerca să doboare guvernul cu orice preţ dacă va fi exclus din Senat, ca efect al condamnării lui la un an de închisoare pentru fraudă fiscală.

    Fostul premier a fost acuzat că a mărit artificial preţurile la drepturile de difuzare a unor filme cumpărate prin intermediul unor firme offshore în momentul revânzării lor către trustul Mediaset, controlat de familia Berlusconi. Sifonând bani prin firmele respective, trustul şi-ar fi redus profitul în Italia, producând fiscului italian o pagubă estimată de 7 mil. euro.

    Comisia pentru imunităţi a Senatului italian a decis, vineri, să propună retragerea statutului de senator pentru Silvio Berlusconi. Ca să intre în vigoare, decizia Comisiei parlamentare trebuie confirmată de plenul Senatului.

    Reuters notează că şi dacă Berlusconi va fi exclus din Senat, va putea totuşi să influenţeze în continuare politica partidului său, sau cel puţin a parlamentarilor PdL care îi vor rămâne fideli. Fostul premier a fost condamnat iniţial la patru ani închisoare, dar pedeapsa i-a fost redusă la un singur an, pe care urmează să-l execute prin arest la domiciliu sau prin muncă în folosul comunităţii, ţinând cont de vârsta lui înaintată – 77 de ani.

    Conform unei legi votate anul trecut, parlamentarii condamnaţi sunt excluşi din parlament şi nu mai pot fi aleşi pentru noi mandate, însă adepţii lui Berlusconi susţin că legea nu ar trebui să se aplice în cazul lui, fiindcă fraudele care i se impută au avut loc înainte de votarea legii.
     

  • Nesecatul izvor de bani al Rezervei Federale

    A fost efectul surprizei, având în vedere aşteptările unanime că Fed va începe să reducă achiziţiile cu cca 10-20 mld. de dolari, ca răspuns la reducerea şomajului. Preşedintele Fed, Ben Bernanke, estimase în iunie că va reduce treptat ritmul tiparniţei de bani, până la stoparea achiziţiilor de obligaţiuni la jumătatea anului viitor, când şomajul se va fi redus la 7% (în august a fost 7,3%, faţă de 8,1% cu un an în urmă).

    Cum a evoluat rata şomajului în SUA:

    Acum însă, Bernanke a declarat că reducerea achiziţiilor “ar fi posibil să înceapă” abia spre finele anului şi că nu există niciun plafon al ratei şomajului de care o astfel de decizie să depindă. Bernanke a redus uşor şi previziunile de creştere economică pentru 2013 şi 2014, la 2-2,3%, respecitv 2,9-3,1%.

  • Zona euro: nu ne grăbim să desfacem şampania

    Banca a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,5% şi a revizuit previziunea de creştere economică pentru 2014, de la 1,1% la 1%.

    Analiştii au comentat reticenţa lui Draghi de a se arăta optimist prin intenţia acestuia de a nu încuraja o creştere a dobânzilor de pe piaţă care ar putea face creditele încă şi mai puţin accesibile pentru ţările cu probleme din sudul zonei euro. Acţiunile europene au crescut la burse, reflectând faptul că piaţa a interpretat discursul lui Draghi drept o previziune că BCE va ţine în continuare dobânzile la niveluri scăzute.

    Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în al doilea trimestru faţă de trimestrul precedent, susţinută de majorarea exporturilor şi a consumului, deşi a scăzut cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni ajustaţi sezonier.

  • Ce ar însemna un război în Siria pentru pieţele financiare

    Faptul că pe parcursul săptămânii au luat amploare ieşirile investitorilor de pe acţiuni, obligaţiuni sau monede din zona pieţelor emergente a dovedit mai mult că pieţele au nevoie de un pretext nou ca să facă ceea ce oricum ar fi făcut din cauza apropierii momentului când Rezerva Federală va începe să renunţe la programul de stimulare a pieţelor prin tipărire de bani. “Situaţia din Siria ar putea influenţa economia globală prin 1) un impact direct asupra livrărilor de petrol; 2) contagiunea care ar crea instabilitate în alte economii din regiune; 3) o creştere a riscului terorist global. Dintre acestea, numai a doua ar fi o ameninţare reală, dar ea pare destul de limitată”, a comentat Paul Donovan, economist al UBS.

    Donovan afirmă că nici dacă preţurile petrolului ar ajunge la niveluri mai ridicate, nu ar pune probleme semnificative redresării economice globale. “Indiferent de raţiunile umanitare sau morale de îngrijorare, o implicare internaţională în Siria ar avea efecte directe limitate din punct de vedere economic. Dacă petrolul ar afecta încrederea consumatorilor americani, ar fi posibil ca Rezerva Federală să amâne reducerea treptată a programului de cumpărări de obligaţiuni, deşi nu să şi abandoneze această idee”, adaugă Donovan.

    Pe teren, expectativa pare cuvântul de ordine, probabil măcar până la reuniunea G20 din această săptămână: parlamentul britanic a respins acţiunea militară în Siria, iar SUA şi Franţa, celelalte două puteri belicoase, au anunţat că vor aştepta rezultatul misiunii ONU în Siria care să verifice măcar dacă au fost folosite arme chimice contra civililor în atacul din 21 august, dacă nu şi cui ar putea fi atribuit atacul.

  • Oile negre şi mieluşeii zonei euro

    Ratingul Irlandei este BBB plus. Anunţul agenţiei este o încurajare venită la ţanc, ţinând cont că statisticile de luna trecută au arătat o reintrare a ţării în recesiune pentru prima dată în patru ani. Datoria publică a Irlandei, efect nu al risipei bugetare, ci al efortului de a salva băncile private de la faliment, este aşteptată să atingă anul acesta un maxim de 122% din PIB, pentru a scădea apoi până la 112% din PIB până în 2016.

    În schimb, aceeaşi S&P a redus ratingul Italiei de la BBB plus la BBB, cu doar două trepte peste nivelul “junk” (nerecomandat investitorilor), explicând recesiunea persistentă  prin faptul că statul nu a liberalizat suficient pieţele interne, în primul rând piaţa muncii.

    Fabrizio Saccomanni, ministrul italian al economiei, a comentat că astfel de decizii ale agenţiilor de rating pot avea efecte “destabilizatoare şi prociclice”, prin faptul că întreţin cercul vicios în care investitorii, influenţaţi de pesimismul agenţiilor, înrăutăţesc ei înşişi situaţia financiară a ţărilor declasate, împiedicând astfel redresarea lor.

    La rândul ei, agenţia Fitch a oferit un cadou total nedorit de 14 iulie Franţei, retrogradându-i ratingul de la AAA la AA plus. Fitch era singura agenţie de rating care mai credita Franţa cu triplul A, respectiv cel mai bun rating posibil pentru datoria pe termen lung a unei ţări.

    Spre deosebire de anii trecuţi, Comisia Europeană n-a mai criticat deciziile agenţiilor de rating, arătând doar că, în cazul Italiei, ţara a făcut eforturi pentru a-şi restabili credibilitatea pe pieţele financiare, lucru care s-a reflectat recent în ieşirea din procedura UE de deficit excesiv.

  • Cel mai nou pariu al domnului Mario Draghi

    Coroborat cu anunţul Băncii Angliei că va continua operaţiunile de relaxare monetară, anunţul lui Draghi a umplut joi de euforie pieţele europene de acţiuni, cu cea mai mare creştere într-o singură zi a indicelui paneuropean FTSEurofirst 300, cu 2,4%.

    Fermitatea ambelor bănci contrastează puternic cu poziţia Rezervei Federale a SUA, care a sugerat recent va pune capăt programului de stimulare artificială a pieţelor cu ajutorul tiparniţei de bani. În plus, pentru BCE este neobişnuit să ofere pieţelor astfel de promisiuni clare. “O perioadă extinsă este o perioadă extinsă. Nu e vorba doar de 6 sau 12 luni”, a spus Draghi, adăugând că BCE rămâne deschisă la orice opţiune în privinţa dobânzilor, inclusiv la ideea unor rate negative ale dobânzii la depozite.

    Intervenţia verbală energică a lui Draghi a fost menită în special să combată aşteptările speculatorilor privind posibilitatea de a forţa randamente mai mari la obligaţiunile guvernamentale emise de ţările cu probleme din zona euro, în primul rând Portugalia şi Spania, în contextul în care criza de guvern din Portugalia a dus la o creştere bruscă a randamentelor la obligaţiunile vândute de statul portughez.

    În septembrie trecut, Mario Draghi a lansat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni (OMT – Outright Monetary Transactions), cu scopul de a reduce dobânzile cerute de creditori statelor cu probleme. De atunci încoace, randamentele la obligaţiunile ţărilor cu probleme din zona euro au rămas la niveluri confortabile, evitând noi crize de genul celor care au silit Grecia, Irlanda şi Portugalia să apeleze la ajutorul de urgenţă al UE şi al FMI.

  • Criza politică din Portugalia, ultimul lucru de care avea nevoie zona euro

    Paulo Portas, ministrul respectiv, reprezentant al partidului de centru-dreapta CDS-PP, asociat la guvernare cu social-democraţii lui Coelho, şi-a dat demisia în semn de protest faţă de politicile stricte de austeritate impuse de creditorii externi şi a ameninţat că-şi ia partidul cu el, ceea ce ar fi provocat căderea guvernului. Evident, ţara a fost imediat pedepsită de pieţele financiare: randamentul obligaţiunilor pe zece ani a sărit la 8% (ne amintim că 7% era anul trecut nivelul socotit critic pentru o ţară din zona euro, de natură să declanşeze apelul la salvarea de urgenţă a UE-FMI).

    Demisia lui Portas exprimă însă în mod evident oboseala unei austerităţi fără orizont. Condiţiile ataşate creditului UE-FMI-BCE de 78 mld. euro încheiat în mai 2011 au dus la una dintre cele mai lungi recesiuni din Europa şi la o rată a şomajului de aproape 18%, faţă de 12% în urmă cu doi ani. Imediat, analiştii şi presa financiară au trecut în revistă instabilitatea politică din Italia, conflictele dintre Grecia şi FMI pe marginea noilor tăieri de cheltuieli bugetare şi a ţintelor ambiţioase de privatizare cerute de acesta din urmă, situaţia grea a băncilor din Spania şi Irlanda pe drumul restructurării şi aşa mai departe.

    Şi în cazul Portugaliei, o ţară foarte docilă în privinţa austerităţii, ca şi în cazul Irlandei, liderii europeni au crezut că pot prezenta o poveste de succes cu care să potolească pieţele, dar Irlanda a recăzut în recesiune, iar economia portugheză este aşteptată să scadă anul acesta cu 2,3%, după ce a scăzut anul trecut cu 3,2%.

    În martie, “troica” UE-FMI-BCE a relaxat deja ţintele de deficit bugetar pentru Lisabona, după ce a devenit clar că guvernul nu le poate îndeplini, iar datoria publică este estimată de FMI să ajungă la 124% din PIB în 2014, cu 2% peste estimarea de la finele anului trecut.

  • A căzut drobul de sare: Bernanke opreşte tiparniţa de bani

    Pe ansamblu, pieţele globale de acţiuni au avut de miercuri până joi cea mai mare scădere din ultimul an (1,9%), indicele MSCI al pieţelor emergente de acţiuni a pierdut peste 3,3%, iar cotaţia aurului a scăzut sub pragul de 1.300 dolari/uncie pentru prima dată în doi ani şi jumătate.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a anunţat că programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. euro lunar va fi redus treptat în valoare în cursul acestui an şi se va încheia atunci când rata şomajului în SUA va scădea la 7%, moment aşteptat de Fed pentru jumătatea anului viitor.

    Bernanke a precizat că ritmul cu care vor fi reduse cumpărările de titluri va depinde de redresarea economiei americane, astfel încât dacă aceasta se va încetini sau se va opri, atunci planurile actuale de renunţare la Q3 vor putea fi îngheţate.