BusinessMagazin

Tag: optimism

  • Romanii sunt printre cei mai pesimisti consumatori din lume. Cei mai optimisti sunt in India

    Sondajul a fost efectuat in perioada 20 mai – 7 iunie in randul
    a 31.000 de persoane din 56 de tari. Potrivit rezultatelor
    studiului, Grecia are cei mai pesimisti consumatori, precedata de
    Portugalia, Ungaria, Croatia, respectiv Romania. Pe de alta parte,
    cei mai optimisti consumatori se regasesc in India, urmata de
    Filipine, Indonezia, Malaezia, Emiratele Arabe Unite, Elvetia sau
    Hong Kong. Printre tarile cu cele mai scazute rate de incredere se
    mai regasesc Irlanda, Spania, Lituania, Italia, Japonia, Coreea de
    Sud sau Letonia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce asteapta cimentistii marile proiecte de infrastructura

    Primul trimestru a adus vesti relativ bune pentru industria
    cimentului, avand in vedere ca productia a urcat cu circa 13%, in
    timp ce vanzarile au crescut cu 7,6% fata de acelasi interval al
    anului precedent, potrivit datelor puse la dispozitie de patronatul
    din industria cimentului, CIROM, care reuneste zece membri, printre
    care si HeidelbergCement, Holcim, Lafarge, Saint-Gobain sau
    Carmeuse.

    Astfel, in primele trei luni ale anului s-au produs 798.000 de
    tone de ciment si s-au vandut 734.000. Cu toate acestea, estimarile
    privind evolutia pietei cimen-tului in 2011 nu sunt dintre cele mai
    optimiste, producatorii asteptandu-se la stagnare sau cel mult la o
    crestere de 1-2% comparativ cu anul precedent. “Piata cimentului
    s-a situat anul trecut la aproximativ 500 de milioane de euro, iar
    anul 2011 va aduce o valoare similara”, a declarat Mihai Rohan,
    presedintele CIROM si presedinte al Consiliului de Administratie al
    Carpatcement, dupa o conferinta a patronatului.

    Abia cand vine vorba de a doua parte a acestui an, respectiv de
    2012, cimentistii devin mai increzatori. Motivul? Lucrarile de
    constructie a autostrazilor situate in vestul tarii, pe Coridorul
    IV paneuropean, dar si alte contracte pentru drumuri nationale,
    centuri ocolitoare de localitati si drumuri judetene si locale ar
    putea aduce o gura de oxigen si industriei cimentului. “Noi spunem
    ca aceste lucrari vor porni in a doua parte a anului, insa cel mai
    puternic se va vedea impactul din 2012, pentru ca intotdeauna in an
    electoral cei de la putere pompeaza mai multi bani”, explica Rohan.
    In prezent insa, contractele cu firmele de constructii care
    lucreaza la infrastructura genereaza doar 10% din vanzarile totale
    ale cimentistilor.

    Anul viitor ar putea aduce o crestere de 3-5% a pietei
    cimentului, insa in niciun caz piata nu va reveni prea curand la
    nivelurile atinse inainte de criza. Spre exemplu, consumul de
    ciment a atins in 2008 un nivel record, ajungand la circa 600 de
    kilograme pe cap de locuitor, echivalentul a 13 milioane de tone de
    ciment, dublu fata de nivelul din 2005, depasind media europeana,
    care se situa la circa 550 de kilograme pe cap de locuitor. “In
    prezent, media de consum se ridica la aproximativ 300 de kilograme
    pe locuitor. Suntem insa increzatori ca in urmatorii ani va creste
    la 400 de kilograme”, spune Philippe Questiaux, directorul de la
    Lafarge Ciment, companie cu afaceri de 170 de milioane de euro anul
    trecut.

    Daca in anii anteriori crizei, companiile de ciment erau
    obisnuite cu marje de profit de 30-45%, numaran-du-se printre cei
    mai profitabili actori economici, ultimii ani au frant aripile
    firmelor din industrie. Spre exemplu, Holcim Ciment a avut anul
    trecut o marja de profit de 4%, inregistrand un rezultat financiar
    pozitiv de 7,9 milioane de euro, cu 63% mai mic fata de anul
    precedent, la afaceri de 196,4 milioane de euro. La polul opus,
    grupul german HeidelbergCement, care controleaza Carpatcement
    Holding, si-a mentinut marja de profit la un nivel ridicat, de
    aproape 25%, la afaceri totale de 214 milioane de euro. Lafarge nu
    a anuntat inca profitul obtinut anul trecut, insa directorul
    Questiaux sustine ca producatorul a ramas pe plus.

  • De fapt cand iesim din criza?

    Ministrul Elena Udrea declara saptamana trecuta ca turismul “a
    iesit din criza”, pentru ca ponderea in PIB a serviciilor prestate
    de hoteluri si agentii a crescut cu doua cifre aproape in fiecare
    dintre trimestrele lui 2010. Udrea a vorbit despre turism exact cum
    vorbea despre exporturi Mihai Ionescu, seful ANEIR, care in iulie
    trecut anunta “iesirea exporturilor din recesiune”, dupa opt luni
    de crestere chiar la niveluri mai inalte decat inainte de
    criza.

    Totusi, economia n-a iesit si ea din recesiune, ultima estimare
    oficiala – apartinandu-i premierului Emil Boc – fiind ca momentul
    se amana pentru aprilie. Pe timp de recesiune, totusi, diferenta o
    fac raportarile din aproape in aproape, astfel incat a fost firesc
    ca autoritatile sa ridice la rangul de piatra de hotar faptul ca
    economia a crescut cu 0,1% fata de trimestrul al treilea. |n
    realitate, nu e prima oara cand se intampla: in perioada
    aprilie-iunie, PIB a crescut fata de ianuarie-martie cu 0,3%,
    continuand tendinta de scadere lenta a declinului inceputa din vara
    lui 2009. Numai ca la 1 iulie au venit cresterea TVA, taierea
    salariilor, au inceput sa se taie investitii si scheme de personal,
    iar economia a cazut la loc atat de rapid in trimestrul al treilea,
    incat e normal ca un 0,1%, fie el si cu relevanta de
    estimare-semnal supusa revizuirii (primele date provizorii despre
    PIB pe anul trecut vor aparea abia in martie) sa para un
    eveniment.

    Raportarea de catre Statistica are insa si o alta relevanta
    psihologica: faptul ca economia a terminat mai bine anul 2010 (cu o
    scadere de 1,2%) decat s-au asteptat majoritatea covarsitoare a
    analistilor, FMI si autoritatile romane (scadere de aproape 2%),
    ceea ce arunca o perspectiva mai buna asupra lui 2011. E la fel de
    adevarat si ca incepand din toamna, previziunile catastrofice emise
    in vara de analisti au inceput sa se amelioreze, astfel incat
    valorile de acum nu vin tocmai din senin. Erste, de pilda,
    proprietarul BCR, estimase initial o scadere a PIB cu 3%, pentru ca
    in octombrie s-o modifice la -2,1%, mizand pe exporturi, industrie
    si productia agricola, dar si pe o viteza redusa a restructurarilor
    din sectorul bugetar, care ar fi impiedicat asadar o cadere si mai
    mare a PIB.

    “Faptul ca PIB s-a contractat cu 1,2% sugereaza ca finalul unei
    recesiuni economice lungi si dureroase este aproape”, comenteaza
    Eugen Sinca, analist al BCR. Banca mentine previziunea de crestere
    cu 1,2% pentru 2011, “dar vedem sanse de atingere a unei cresteri
    economice mai mari daca investitorii globali vor pune Romania din
    nou pe harta lor”.

    Pe ce s-a intemeiat evolutia mai buna din ultimul trimestru?
    “Consumul gospodariilor a avut cel mai probabil o evolutie mai
    buna. In conditiile in care vanzarile de retail au ramas slabe,
    este posibil ca agricultura sa fi avut un rol important, cu o
    contributie pozitiva a autoconsumului si a achizitiilor de marfuri
    de pe pietele taranesti”, afirma analistul BCR. |n acelasi timp,
    exporturile nete impulsionate de comenzile externe din afara zonei
    euro au sustinut economia.

    Pentru Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank, explicatia
    tine de cresterea exporturilor si a industriei legate de ele,
    cresterea investitiilor publice si o noua majorare a stocurilor. In
    acelasi timp insa, cheltuielile gospodariilor au ramas la un nivel
    redus, generand o contributie negativa la PIB. Cel mai probabil,
    activitatea economica a atins punctul minim in ultimul trimestru,
    “dar revirimentul va fi treptat si esalonat pe parcursul
    urmatoarelor trimestre, din cauza cererii interne slabe”, apreciaza
    Covrig. Previziunea Raiffeisen pentru cresterea economica in 2011
    este de 1,5%.

  • Cum arata jumatatea plina a paharului

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci
    erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici
    foarte multe banci la acel moment pentru a obtine finantare”,
    descria, la mijlocul anului 2008, Jonas af Jochnick, unul dintre
    cei mai bogati suedezi, situatia din Romania anilor
    1996-1997.

    Jonas af Jochnick are acum 73 de ani si a venit in decembrie la
    Bucuresti pentru inaugurarea unui laborator de analize in preajma
    Capitalei, o investitie de 15 milioane de euro. Fondatorul
    Oriflame, al fondului de investitii Oresa, al lantului de clinici
    Medicover si al laboratoarelor de analize medicale Synevo nu a
    parut afectat de criza economica prin care trece tara noastra, iar
    optimismul sau venea insotit de cifre concrete: “In momentul in
    care va veni revenirea economica, dorim sa fim deja aici. Romania
    traverseaza o perioada dificila, dar dupa trecerea furtunii ne
    asteapta un peisaj frumos”. De fapt, Jonas af Jochnick anunta un
    plan investitional de o suta de milioane de euro pentru urmatorii
    cinci ani: “Am fost activi in mediul economic romanesc de mult
    timp. Suntem extrem de impresionati de Romania. Ne plac oamenii de
    aici si mai ales spiritul lor antreprenorial”, a spus suedezul,
    explicand ca pana in prezent fiecare sector si-a dovedit
    competitivitatea, “iar investitiile fondului in La Fantana, Fabryo
    si Somaco au fost de succes.” Iar milioanele de euro pe care le
    trimit suedezii inspre Romania vin sa confirme increderea pe care
    inca o mai au investitorii straini, mizand pe un teritoriu care nu
    mai e “virgin”, dar care e inca departe de a fi matur.

    Investitia lui Jonas af Jochnick nu este nici cea mai mare, nici
    cea mai importanta, nici macar in sanatatea din Romania. Dar are
    semnificatia ei, pentru ca Romania nu are nevoie de o unica cea mai
    importanta investitie in sanatate din Europa sau din sud-estul
    Europei, ci de 1.000 de investitori ca Jonas af Jochnick, care ar
    schimba fata Romaniei. Si in ultima vreme au fost cateva semnale
    puternice, printre care si tranzactiile si investitiile enumerate
    mai sus, care arata a dezghet. Economia si sectorul privat vin dupa
    doi ani deosebit de grei, perioada in care au disparut 600.000 de
    locuri de munca, au falimentat mii de firme, iar impozitele si
    taxele au crescut considerabil. E un context unde simpla
    neimplicare a politicului in economic, alaturi de modificarea
    legislatiei muncii pentru a pune piata fortei de munca pe baze
    competitive si de ajustarea fiscalitatii pentru a o aduce la
    acelasi nivel cu taxele si impozitele aplicate in tarile vecine, ar
    putea insemna in cele din urma o crestere economica decenta, dar si
    rezolvarea multora dintre problemele care astazi par de
    nerezolvat.


    Finantarea este cel mai important motor al reluarii cresterii
    economice si, conform semnalelor din piata, bancile sunt pe cale sa
    reia acordarea de credite. O spun Catalin Parvu, directorul general
    executiv al Piraeus Bank, care vorbeste de o crestere de o cifra,
    sau Steven von Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, banca la
    care cererea de credite corporate a inceput deja sa creasca. Lucian
    Anghel, economistul-sef al BCR, apreciaza ca 2011 va fi mai bun
    decat anul trecut din punctul de vedere al creditarii, mai ales ca
    bancile au lichiditati ieftine la dispozitie: “Asteptam companiile,
    infrastructura, exportatorii sa reinceapa procesul investitional
    pentru ca este momentul de repornire”.

    Investitiile imobiliare par si ele sa iasa din hibernare: Ziarul
    Financiar a identificat 10 proiecte de malluri, in nordul si estul
    Capitalei, dintre care trei sau patru vor intra in dezvoltare in
    acest an. Este vorba de Promenada, in cartierul Floreasca, Victoria
    City, situat in Bucurestii Noi, Pallady Shopping Center sau Mega
    Mall, de pe platforma Electromagnetica.


    Carrefour Romania, liderul pietei in segmentul hipermarketuri in
    functie de cifra de afaceri, anunta pentru anul in curs doua noi
    deschideri: la Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar
    urma sa fie inaugurat in septembrie 2011, in cadrul celui mai mare
    centru comercial din Europa: Colosseum.

    Colosseum va fi cel mai mare mall din Europa si va include, pe o
    suprafata totala de 190.000 mp, un centru comercial si un parc de
    retail autonom, cu 480 de magazine si peste 10.000 locuri de
    parcare. Terenul destinat noului proiect, cu o suprafata de peste
    600.000 mp, se afla in zona de nord a Bucurestiului. Investitia
    totala depaseste 350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de
    locuri de munca.

    Dupa ce a dormitat vreme de cativa ani, reteaua franceza Cora iese
    acum in ring cu un plan de bataie bine conturat, care vizeaza
    deschiderea unui spatiu propriu de 7.000 mp la Drobeta
    Turnu-Severin in martie; inca trei alte magazine ar putea fi
    deschise, pe lista de posibilitati figurand inchirierea de spatii
    la Arad, Galati (un proiect in constructie) si Bucuresti. Francezii
    au demarat si constructia unui hipermarket la Brasov, pe un teren
    cumparat recent. In 2012, Cora planuieste inaugurarea celui de-al
    doilea magazin din Constanta, intr-un proiect propriu care vizeaza
    un magazin cu o suprafata de 16.000 mp, plus o galerie de 5.000
    mp.

  • Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?

    INVITATII CLUB BM:
    EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
    CONSULTANTS
    ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
    GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
    ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
    VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
    BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
    CARRY ROMANIA
    MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
    BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
    OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA


    BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
    care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
    anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
    paharului. Asa este?

    ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
    inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
    decat de inceput.

    ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
    optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
    Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
    timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
    zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
    sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
    Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
    solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
    se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
    Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
    generatie.

    MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
    evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
    Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.

    GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
    adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
    bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.

    MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
    decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
    probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
    primavara lui 2011.

    GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
    mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
    adaptat.

    BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
    stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
    si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
    Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
    speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
    sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
    responsabile.

    GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
    pozitive decat negative ale crizei.

    ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
    companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
    foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
    este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
    investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
    zona industriei alimentare si a energiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
    fundamental – se misca banii?

    MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
    structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
    economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
    increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
    ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
    formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
    moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
    se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
    de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
    investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
    zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
    misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
    investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
    Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
    nici in infrastructura IT.

    ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
    anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.

    MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
    amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
    trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
    iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
    imediata.

    ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
    potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
    cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
    si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
    creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
    sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
    industria imobiliara.

    MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
    care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
    romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
    un circuit economic, fie el si neterminat.

    BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
    sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
    pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?

    VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
    inseamna creditare pe imobiliar.

  • Parlamentarii PSD, impartiti intre optimism si resemnare in privinta sanselor motiunii

    12.15 – Ilie Sarbu, imediat dupa inceperea dezbaterilor, dadea
    un pronostic favorabil motiunii de cenzura, afirmand ca opozitia
    are deja patru voturi in plus. Sarbu isi explica optimismul prin
    faptul ca mai multi parlamentari PDL si UNPR i-au anuntat pe cei de
    la PSD, dimineata, la inceputul plenului, ca vor vota motiunea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mersul economiei in 2011 – cum au trecut autoritatile de la optimism la indoiala

    In acelasi timp, la Bucuresti, Lucian Croitoru, consilierul
    guvernatorului BNR Mugur Isarescu, atragea atentia ca anul acesta
    s-ar putea incheia cu o crestere economica “mai negativa” decat
    estimarea de acum, care s-a pastrat neschimbata la -2% de la
    inceputul lui august incoace, iar la anul e posibil sa nu se
    realizeze cresterea de 1-2% estimata in prezent de Guvern.

    Ambele interventii pregatesc in fapt terenul pentru noul acord
    cu FMI de care a vorbit presedintele Traian Basescu la inceputul
    saptamanii trecute si care a starnit deja intense controverse in
    opinia publica, desi toti oficialii vorbesc de un acord preventiv,
    o “plasa de siguranta” fara implicarea unor sume concrete ce ar
    indatora si mai mult statul.

    Interesant e ca singurul care a vorbit deschis de o suma
    aferenta noului acord a fost ex-ministrul Sebastian Vladescu (10
    miliarde de euro, spune el), cel ce a mentionat prima data, in
    Romania anului 2008, in decembrie, de necesitatea unui imprumut de
    20 de miliarde de euro de la FMI, intr-un moment cand multi
    politicieni nici macar nu-si dadeau seama ca si in Romania incepuse
    deja criza.

  • Nivelul optimismului romanilor, cel mai scazut din 1990

    Cercetarea include teme ce surprind aspecte importante ale
    vietii oamenilor, precum conditiile de viata, mediul social, mediul
    politic, viata profesionala, viata personala, sansele de acces
    social, comportamentele de timp liber, starea de spirit a
    populatiei. Valorile inregistrate de indicatori in anul 2010 sunt,
    in general, similare cu cele ale anilor 1998-1999, o alta perioada
    de criza in istoria tranzitiei postcomuniste, arata autorii
    raportului.

    Studiul arata faptul ca, in 2010, oamenii resimt o inrautatire a
    conditiilor de viata comparativ cu anul trecut iar nivelul
    optimismului inregistreaza cele mai scazute valori din 1990 si pana
    in prezent, temerile populatiei crescand in special din cauza
    cresterii preturilor.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Actiunile bancilor elene au urcat cu 14%

    La ora 12:45 GMT, indicele bancar al bursei din Atena era in
    urcare cu 13,9%, in revenire dupa pierderile masive inregistrate
    zilele trecute, cand piata era dominata de incertitudini.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro