BusinessMagazin

Tag: optimism

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Anda Jurcă, director naţional de vânzări { Teilor }

    •   Anda Jurcă este director naţional de vânzări pentru reţeaua de magazine de bijuterii Teilor din 2017, după ce a acumulat anteripr experienţă lucrând pentru branduri internaţionale precum Damiani, Pomellato, Garrard sau Cartier.

    •   Consideră că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de răbdare, inovaţie, optimism şi constanţă.  
    •   Pasiunea pentru domeniul bijuteriilor şi dorinţa constantă de evoluţie sunt reperele pe care le consideră importante pentru cei care îşi încep cariera: „Atunci când faci ceea ce îţi place vei excela în orice domeniu alegi”.

  • Reţeta succesului pentru unul dintre cei mai puternici executivi din România. Cum poţi ajunge să ai succes şi în cele mai dificile joburi şi situaţii

    •   Murielle Lorilloux este a doua femeie care preia funcţia de CEO din istoria de 21 de ani a Vodafone (Connex) pe piaţa locală, după Liliana Solomon.

    •   A ocupat poziţii de top management în industria de telecom în cadrul mai multor operatori de comunicaţii din Africa – cea mai recentă fiind cea de director general al celui mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă din Republica Democratică Congo.

    •   Este absolventă a École Supérieure de Commerce din Paris, a urmat un MBA la University of Texas din Austin şi are o diplomă de master în economie obţinută la Universitatea Paris Nanterre.

    Venituri din servicii (2017): 3,6 mld. lei
    Profit (2017): 59,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 3.000

    Cititi mai multe despre Murielle Lorilloux

     

     

  • Optimism cât pentru 10 ani

    Francesco Curcio este în România din septembrie 2008, iar din 2013 a preluat conducerea companiei Pinum Doors & Windows, controlată de familia Nusco din Italia. „La acea vreme (anul 2008 – n.red.), pentru 100 de apartamente erau contracte cât pentru 200 sau chiar 300 în prezent. Uşile Pinum erau numai de interior, nu aveam parchet sau ferestre, iar produsele erau mai scumpe. În urmă cu 10 ani piaţa locală de uşi era dominată de produsele din Cehia, Polonia sau Italia, erau foarte multe firme europene. După criză însă, foarte multe au dispărut“, îşi aminteşte Francesco Curcio, directorul general executiv al Pinum Doors & Windows, parte a grupului italian Nusco, controlat de familia Nusco. Compania produce, importă şi vinde uşi de interior, de exterior, parchet şi ferestre.
    Ulterior, pe măsură ce criza economică îşi punea amprenta tot mai mult asupra pieţei, aceasta migra către produsele de import din China, preţul cât mai mic fiind noua regulă. Pentru 2018 compania estima la momentul interviului (în decembrie 2018) o cifră de afaceri de circa 11 milioane de euro, în creştere de la 8,7 milioane de euro în 2017.
    „Exporturile au urcat cu 10% faţă de anul trecut. Mai mult, 2019 va fi primul în care Pinum va merge la un târg din Italia – Made Expo – cu brandul Pinum şi produse realizate în România şi ca brand românesc. Noua linie de ferestre ne permite să exportăm pe pieţe de top precum Franţa, Belgia, Italia. În 2008 exportam mult către Italia, după care spre 2013 exporturile au scăzut mult. În 2018, spre exemplu, exporturile au ajuns la circa 23-24% din cifra de afaceri“, a spus directorul Pinum. Printre pieţele de export se numără şi Bulgaria, Armenia, Rusia şi Statele Unite, Italia, Malta sau Liban. Exporturile de tâmplărie din aluminiu în Statele Unite din acest an au ajuns la
    1 milion de euro.
    „În 2019 estimăm că exporturile vor continua să crească alături de piaţa internă. Avem deja în portofoliu mai multe comenzi decât aveam anul trecut. Vedem un avans total de 10-15%, cu o pondere a exporturilor de circa 25%. În următorii cinci ani vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. Este greu de spus cum va arăta economia României în următorii 10 ani“, a conchis Francesco Curcio.
    Scăderea vânzărilor de case şi apartamente din a doua parte a anului trecut a fost determinată şi de încetinirea livrărilor, inclusiv din motive ce ţin de birocraţie, dar şi din cauza muncitorilor tot mai puţini, este de părere Francesco Curcio.
    „De la începutul anului spuneam că anul acesta va exista o întârziere a livrărilor, nu a volumelor, pentru că toate şantierele sunt în întârziere din cauza lipsei forţei de muncă şi a birocraţiei. Acest lucru determină un număr mai mic de locuinţe noi livrate în piaţă. De asemenea, vedem că în medie numai 10% din locuinţe sunt cumpărate pentru investiţii, restul de 90% sunt achiziţionate pentru locuit, ceea ce automat determină o creştere sănătoasă a pieţei“, a spus Francesco Curcio. El a subliniat că „acum problema nu este reprezentată de comenzi, ci de faptul că sunt întârzieri la livrări. Dacă am închide acum toate comenzile, atunci am puncta o creştere de 50-60%, însă o parte s-au amânat pentru anul viitor“.
    În luna decembrie 2018 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 36.190 de imobile, cu 22,2% mai puţine (10.323) faţă de luna noiembrie, potrivit datelor transmise vineri de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în luna decembrie a acestui an este cu 19.784 mai mic faţă de perioada similară a anului trecut.

    O colaborare românO-italiană întinsă pe decenii
    Colaborarea dintre fabrica din Pipera şi compania italiană Nusco Porte a început în 1981.
    Mario Nusco, preşedintele Nusco, a început să lucreze cu fabrica de mobilă din Pipera aducând tehnologie şi maşinării din Italia, în scopul producţiei de uşi de design italian.
    În 1992, Mario Nusco a pus bazele Pinum Production, compania având ca obiect de activitate producţia de uşi pentru pieţele din Italia şi România.
    În 2002, Pinum Production a preluat Pipera SA.
    În prezent, Pinum are două showroomuri în Bucureşti, precum şi 25 de distribuitori.

    Sursa: Pinum.ro

  • De ce s-a asociat Banca Transilvania cu Simona Halep

    Într-o lume în care concurenţa este acerbă, iar numărul mare de companii care activează în acelaşi domeniu permite consumatorilor să aleagă dintr-o gamă variată şi să îşi schimbe deciziile legate de consum în orice moment, companiile mari, mai ales cele multinaţionale, îşi asociază numele cu personalităţi din lumea sportului, şi nu numai, pentru a se diferenţia, pentru a promova diferite valori sau pentru a întări anumite valori şi principii în care compania şi publicul ei cred.
    De-a lungul timpului, nume ale unor sportivi celebri au fost asociate cu diverse branduri care au susţinut campanii la nivel internaţional: Jose Mourinho, antrenorul care a câştigat de două ori trofeul UEFA Champions League, de pildă, a participat la o campanie UEFA Champions League organizată de Heineken, fotbalistul Cristiano Ronaldo a fost imaginea brandului Armani, tenismenul Rafael Nadal reprezintă brandul Lavazza.
    Printre exemplele de sportivi români care au făcut parte din campaniile de imagine ale unor companii se numără Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Gică Hagi – BRD, precum şi Camelia Potec – Mercedes, handbalista Cristina Neagu – Red Bull, Horia Tecău – Amigo, Ana Bogdan – Tag Heuer.
    Recent, Banca Transilvania, a doua bancă locală după active, a semnat un parteneriat cu Simona Halep, numărul unu mondial în tenisul feminin, prin care îşi propune să crească încrederea şi optimismul românilor şi să promoveze educaţia sportivă.
    „Planul nostru este o colaborare pe mai mulţi ani cu Simona Halep şi, deşi încă este devreme, vom atinge mai mulţi piloni strategici pentru dezvoltarea României – de la încrederea în sine şi moralul românilor, probabil vom continua cu educaţia sportivă şi, de ce nu, până la educaţie pe plan general. Avem în vedere şi acţiuni de CSR (corporate social responsibility – campanii de responsabilitate socială), dar şi umanitare pe care să le derulăm împreună cu Simona Halep şi cu Fundaţia Simona Halep”, a afirmat Sergiu Mircea, director de marketing şi comunicare în cadrul Băncii Transilvania.
    De-a lungul carierei sale, Simona Halep – o emblemă a sportului românesc, cunoscută pentru ascensiunea rapidă în lumea tenisului feminin – a atras atenţia mai multor companii româneşti dar şi internaţionale, care au tras lozul câştigător prin simpla colaborare cu sportiva. De la începutul colaborării cu Adidas la încetarea contractului cu nemţii apoi la semnarea contractului cu Nike, Simona Halep a reprezentat şi imaginea Hublot (ceasuri de lux), Dedeman (bricolaj), Dorna, Rexona şi a fost şi ambasadoarea brandului de maşini germane Mercedes-Benz, colaborarea cu BT fiind cel mai recent anunţată.
    Evenimentul care a marcat startul parteneriatului dintre BT şi Simona Halep a avut loc la Cluj, în data de 6 decembrie, contractul fiind intermediat de omul de afaceri Ion Ţiriac. De altfel, Ion Ţiriac este una dintre persoanele importante care au fost alături de sportiva româncă pe parcursul carierei sale. (Aici putem aminti contractul semnat de Simona Halep cu compania internaţională Nike, contract intermediat tot de fostul sportiv.)
    Potrivit unor surse ale Business MAGAZIN, valoarea contractului dintre Simona Halep şi Banca Transilvania este de câteva sute de mii de euro.
    Banca Transilvania este tot mai implicată în sport, iar un argument în acest sens este faptul că banca din Cluj este susţinătoarea principală a baschetului românesc. „Dar ne implicăm în susţinerea mai multor sporturi – raliu, cros, gimnastică“, spune Sergiu Mircea.
    El spune că ideea parteneriatului cu Simona Halep a venit pe fondul dorinţei Băncii Transilvania de a se implica în promovarea sportului atât la nivel de performanţă, cât şi la nivel de masă, dar şi pentru că România are nevoie de exemple de curaj şi performanţă.
    „Cu acest parteneriat – a unei companii campion local care susţine un mare campion şi om de tenis, numărul 1 mondial – credem că putem încuraja cei peste 2,5 milioane de clienţi ai BT, dar şi pe toţi românii, indiferent unde lucrează sau trăiesc. Simona Halep este cel mai mare campion al zilelor noastre, un model pentru români, dar şi mândria noastră în lume. Meciurile ei generează o emulaţie puternică, iar interesul şi audienţele pentru tenis sunt în creştere acum inclusiv datorită rezultatelor Simonei. Dincolo de performanţa sportivă, Simona Halep este un role model şi ne dorim ca proiectele pe care o să le derulăm împreună cu ea să crească nivelul de încredere şi moralul românilor. Aşa am început – cu «Hai să facem treabă, România!» – o campanie motivaţională, lansată în preajma Zilei Naţionale a României“, a completat reprezentantul BT.
    Mesajul campaniei a fost realizat de Banca Transilvania împreună cu Simona Halep şi agenţiile de publicitate Three şi Next Advertising şi agenţia de PR MSL The Practice.
    „E clar că România are nevoie de un discurs zilele astea, dar cum ar trebui să sune? În primul rând, poate că începe chiar aşa, cu această întrebare, apoi continuă, dar fără să caute măreţia, ci normalitatea. Sigur, poate scoate în faţă un mare român, dar şi pe alţii care au ceva de zis, şi poate oferi şi lecţii, dar nu în cuvinte pretenţioase, ci în vorbele unor oameni obişnuiţi, că trebuie doar să ne facem treaba şi să muncim pentru ea, şi aşa putem ajunge locul unu la orice, la ce facem în casa noastră sau la serviciu, pentru cartier, pentru oraş sau pentru toată ţara. Fără să ne îndemne să ne uităm spre orizont, ci mai aproape aici, între noi, iar la final nu ne mai spune că se poate, ci ne lasă un pic şi încheie: Noi putem!“, acesta este unul dintre mesajele spoturilor publicitare promovate de BT împreună cu Simona Halep.
    „Transmiterea unui mesaj mai puternic pentru români, pentru clienţii noştri, dar şi oportunitatea BT de a învăţa de la modele. Asta ramforsează poziţionarea băncii şi faptul că suntem alături de clienţii noştri şi susţinem valorile lor”, a explicat Sergiu Mircea unul dintre obiectivele parteneriatului.
    De asemenea, în mediul online campania a fost vizualizată de peste 5 milioane de persoane şi a strâns peste 100.000 de like-uri în primele zile de la publicare. „Primele zile ne-au arătat entuziasmul incredibil al românilor când vine vorba de Simona Halep. De exemplu, campania BT din social media a avut un reach de peste 5 milioane de persoane şi peste 100.000 de like-uri. A fost ceva incredibil să vedem bucuria cu care clienţii noştri, fanii de pe social media şi publicul în general au primit mesajul BT şi al Simonei Halep. Ne bucurăm că am lansat un parteneriat care a fost foarte bine primit în piaţă, deoarece în sport, în business şi în comunicare contează mult primul pas, cum începi.”

  • Omer Tetik, director general Banca Transilvania: “Admiraţia, respectul şi încrederea sunt de bază” – VIDEO

    Admiraţia, respectul şi încrederea sunt de bază. Sunt mulţi CEO sau alţi executivi care au provocări, temeri, probleme similare, dar pe de altă parte optimismul este foarte important, pentru că toţi cei care au ajuns aici nu au ajuns plângând, au ajuns făcând lucruri, mergând mai departe şi asta încurajează mai mult. Am o echipă excepţională, când am lansat primul card de credit de loialitate din România, care a devenit un brand în sine, card Avantaj, când am făcut prima achiziţie şi integrare în Volksbank, în ciuda recomandărilor de la consultanţi că nu se poate integra atât de repede. Sunt multe momente împreună care mă fac să mă simt bine, nu neapărat un singur eveniment. Omer Tetik încearcă să devină un soţ cât mai implicat, un tată fericit a trei copii. Avem câteva hobbyuri, dar din păcate nu am timp să aloc. Îmi place să ascult muzică, să mixez muzică. Sfaturi pentru viitorii antreprenori să fie tenace, este foarte important să nu renunţi. Dacă renunţi uşor, înseamnă cu nu îţi acorzi şansă ţie însuţi.

  • Tinerii români, printre cei mai încrezători în viitor

    ”Tinerii români sunt cei mai încrezători dintre toate naţiile participante la sondaj, privind viitoarea lor carieră în economia digitală. 53% dintre ei se declară încrezători în ce priveşte găsirea unui job pe măsura abilităţilor“, declară Florin Petrescu, HR director la Vodafone România, care face referire la un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă YouGov în 15 ţări, între care şi România.

    Studiul mai arată că aproape o treime dintre tinerii români (peste 30%) spun că economia digitală va oferi oportunităţi noi de locuri de muncă. Gradul lor de optimism se regăseşte şi în ceea ce priveşte aşteptările în privinţa calităţii vieţii: doar 10% dintre tinerii români sunt de părere că nu îşi vor permite o calitate a vieţii la fel de bună ca generaţia părinţilor lor. Spre comparaţie, alte naţii, mai cu seamă din ţările dezvoltate, sunt mult mai pesimiste din acest punct de vedere, considerând că nu vor trăi la fel de bine ca şi părinţii lor: peste o treime (36%) din britanici, aproape un sfert (23%) dintre tinerii din Noua Zeelandă, 20% dintre greci, 18% dintre italieni, 17% dintre irlandezi şi 15% portughezi.

    ”Orice generaţie are trăsături de identificare. Studiul încearcă să identifice care sunt trăsăturile marcante ale noii generaţii“, spune Florin Petrescu, care are o carieră de 18 ani în domeniul resurselor umane, atât pe piaţa din România cât şi peste hotare, la Londra şi Moscova; de doi ani, el s-a alăturat Vodafone România. Studiul s-a derulat în primele două luni ale acestui an, de pe urma răspunsurilor a 6.000 de respondenţi cu vârste între 18 şi 24 de ani. ”Ne-am concentrat pe opiniile noilor generaţii legate de viitor“, afirmă reprezentantul companiei telecom.

    54% dintre tinerii români care au răspuns la studiu consideră drept cea mai dificilă provocare pentru generaţia lor găsirea unui loc de muncă bine plătit şi permanent; pentru 46% dintre cei care au răspuns la acest studiu, fericirea depinde de găsirea unui loc de muncă bine plătit şi permanent. ”Pe de altă parte, este foarte interesant că 51% dintre tinerii români preferă să luceze pentru ei înşişi, în loc de a fi angajaţi într-o companie“, punctează Florin Petrescu.

    Mai mult de o treime dintre tinerii români (37%) cred că odată cu creşterea utilizării inteligenţei artificiale, a big data şi a automatizării, cele mai multe profesii vor fi înlocuite de roboţi în următorii 50 de ani.

    Gradul de încredere al noii generaţii, observă Florin Petrescu, se reflectă şi în apetitul lor mare pentru antreprenoriat: ”51% dintre tinerii români declară că vor să fie antreprenori sau să lucreze pentru ei, în loc să muncească într-o companie. Şi din acest punct de vedere România este cap de listă în rândul tuturor celor 15 ţări care au participat la studiu.“

    În ce priveşte perspectiva asupra locurilor de muncă, românii care au participat la studiul derulat de YouGov se declară interesaţi mai cu seamă de meserii ca programator (27%), din marketing şi vânzări (25%), designer de jocuri (23%), youtuber sau videoblogger (22%), designer de aplicaţii (17%) sau specialist în securitate cibernetică (14%). ”Sunt locuri de muncă menţionate în acest studiu care parcă ţin mai mult de domeniul SF“, spune directorul de HR al Vodafone România. Mai mult de atât, punctează tot el, respondenţii la acest studiu s-au născut în era digitală, ”şi-au trăit copilăria folosind tehnologia, astfel încât nu e de mirare că văd meseria de programator ca fiind extrem de atractivă. Acest lucru se întâmplă şi în contextul în care România este o destinaţie importantă pentru dezvoltarea afacerilor companiilor din tehnologie“.

    Un rezultat surprinzător, într-o oarecare măsură, al acestui studiu este faptul că 48% dintre respondenţi spun că au primit consiliere în carieră, dar simt că nu le-a fost de ajuns, iar 28% afirmă că au primit consiliere în carieră în trecut şi simt că a fost suficient. Doar 27% dintre timerii români declară că procesul de consiliere a inclus mai multe locuri de muncă digitale care îşi pot găsi locul în economia viitorului.

    Spre deosebire de respondenţii din alte ţări, 53% dintre tinerii români spun că sunt încrezători că vor găsi un loc de muncă pe măsura aptitudinilor lor. Doar circa un sfert (26%) dintre tinerii români îşi fac griji că nu şi-ar putea găsi un loc de muncă. Ba mai mult de atât, ”32% dintre respondenţi văd economia digitală ca o oportunitate, pentru că va deschide noi uşi prin care îşi pot valorifica abilităţile. 19% spun că se simt pregătiţi pentru economia digitală, având, de pildă, aptitudini în domenii ca programarea, robotica, social media, realitatea virtuală, securitatea cibernetică“, adaugă reprezentantul Vodafone România. 21% dintre tinerii români nu se simt pregătiţi pentru economia digitală.

    Rezultatele studiului derulat de YouGov la cererea operatorului telecom au fost folosite, spune Florin Petrescu, pentru documentarea programului internaţional Alege-ţi viitorul, conceput pentru a oferi îndrumare în carieră în economia digitală şi acces la training pentru 10 milioane de tineri din 18 ţări. Programul, lansat recent şi în România, include platforma inovatoare Future Jobs Finder, un portal uşor de folosit care le dă tinerilor posibilitatea să-şi formeze noi abilităţi şi să găsească oportunităţi de angajare în domenii ale economiei digitale.

    Pentru dezvoltarea platformei, disponibilă în 10 limbi, inclusiv în română, Vodafone a lucrat cu psihologi specializaţi, consultanţi în domeniul carierei şi furnizori de programe de formare profesională. ”În prima săptămână de la lansare, aproximativ 4.000 de români au completat sesiunile de întrebări pe versiunea locală a platformei Future Jobs Finder, ceea ce demonstrează un interes ridicat al noii generaţii pentru identificarea oportunităţilor de carieră şi faţă de pregătirea pentru economia digitală“, conchide directorul de HR al Vodafone România. Compania a înregistrat 9.944.595 de clienţi în total la 31 decembrie 2017, reprezentând o creştere de 5,2% faţă de finalul anului 2016. Din numărul total de clienţi, 9.221.666 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

  • Barometrul industrial: A crescut activitatea, dar nu şi optimismul managerilor

    Volumul producţiei arată o creştere semnificativă de la 56 la 64 de puncte şi o revenire la vârful înregistrat în martie. Stocurile au urcat timid de la 41 la 43, dar au rămas în zona de contracţie (sub 50). Comenzile noi au progresat de la 55 în august la 62 în septembrie. Un salt destul de puternic, probabil şi pe fondul încheierii perioadei de vacanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au pierdut 2 milioane de euro doi antreprenori străini după ce s-au asociat cu un român

    „E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

    Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

    „S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

    După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

    Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

    „Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.

  • Cum au pierdut 2 milioane de euro doi antreprenori străini după ce s-au asociat cu un român

    „E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

    Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

    „S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

    După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

    Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

    „Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.

  • Toată lumea stă cu ochii pe curs: Leul se întăreşte pe fondul optimismului pieţelor externe

    Cursul valutar anunţat luni de BNR indică o creştere a monedei naţionale faţă de principalele valute. Astfel, un euro a fost cotat la 4,5095 lei, iar moneda americană la 4,1994 lei.

    “Piaţa valutară a avut o abordare mai relaxată începând chiar cu ultimele zile ale săptămânii trecute, de la sesiunea de joi şi vineri. Faţă de acele momente, leul a mai câştigat astăzi teren. Însă nu este o mişcare foarte puternică. Acest lucru înseamnă, de fapt, că pieţele consideră că avantajele poziţionării macro a României sunt de natură a diminua efectele negative ale instabilităţii. Altfel spus, pieţele au ţinut cont de perspectivele macro, pentru că poziţia noastră în regiune, dar şi la nivelul UE, era bună anul trecut .

    Premisele anul acesta sunt optimiste, de creştere economică consistentă, în ciuda unui buget prea optimist. Punând în balanţă cu preocupările din plan politic, ele nu au speriat capitalul străini şi nici pe cel autohton astfel încât să ducă la o depreciere accentuată a leului şi la fluctuaţii de dobânzi, cu excepţia situaţiei de la jumătatea săptămânii trecute când am avut un efect intens, dar de scurtă durată. Asta nu ar înseamnă că avem un cec în alb din partea pieţelor globale fiindcă această situaţie se leagă si de o conjunctură în care bursele externe au o tentă optimistă. Iar bursele din Statele Unite sunt la maxime istorice”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro