Tag: limba

  • Limba cu cele mai puţine cuvinte din lume are 123 de cuvinte şi îţi ia 30 de ore pentru a o învăţa

    Toki Pona este limbajul cu cele mai puţine cuvinte din lume, conţinând doar 123. Toki Pona a fost creată în 2001 de către Sonja Lang. Ea şi alţi vorbitori de Toki Pona susţin că numărul redus de cuvinte este de ajuns să exprime aproape orice idee, relatează Business Insider.
     
    Pentru a crea noul limbaj, Lang a lucrat invers, împotriva tendintei generale de a crea un lexicon natural. Ea a început prin reducerea şi consolidarea specificului în general. Economia acestei limbi se realizează reducând gândirea simbolică la elementele sale de bază, fuzionând concepte conexe, iar cuvintele îndeplinesc mai multe funcţii în vorbire.
     
    O persoană are nevoie doar de 30 de ore pentru a o învăţa Toki Pona. Această uşurinţă de a învăţare, o face ideală pentru a putea fi folosită ca  limbă internaţională, care ar putea conecta milioane de oameni de pe tot globul.
     
    Ce este o maşină? se întreabă Sonja Lang. “Ai putea spune că o maşină este un spaţiu ce este folosit pentru deplasare. Asta ar fi tomo tawa”, spune ea. “Totuşi, dacă eşti lovit de o maşină, asta s-ar putea traduce altfel, un obiect dur m-a lovit, kiwen utala.”, completează Lang.
     
    Toki Pona are cinci palete de culori: loje (roşu), laso (albastru), jelo (galben), pimeja (negru) şi walo (alb). Precum un pictor, un vorbitor poate combina cuvintele pentru a crea diferite nuanţe. De exemplu, loje walo este roz. 
     
    Pentru numere, Toki Pona are doar cuvintele wan (unu), tu (doi) şi mute (câteva). Vorbitorii au extins utilizarea unor cuvinte, folosind cuvântul “luka” (mână, braţ) şi pentru exprima cifra cinci, iar “mute” să fie folosit pentru numarul 10. Pentru a spune numărul dorit, vorbitorii trebuie să repete, adăugând până când ajung la numărul respectiv.  Scopul limbii nu este acela de a exprima calcule complexe sau numere cu foarte multe cifre.
     
    Scopul este simplitatea, iar în acest limbaj “simplu” înseamnă “bun”. Ambele concepte sunt combinate într-un singur cuvânt: pona.
    “Daca te poţi exprima într-un mod simplu, atunci chiar înţelegi despre ce vorbeşti şi asta e bine”, spune Sonja Lang.
     
    Limbajul este înrădăcinat în viaţa primitivă, în conceptele de bază. Nu există expresii de politeţe (cuvinte precum “te rog” sau “mulţumesc” sunt exprimate, mai degrabă, prin limbajul corporal).
     
    De asemenea, lexicul limbajului prezintă o tendinţă pentru pozitivitate. “Cuvântul pona înseamna tot ceea ce este bun în lume: o banana, un pisoi draguţ etc. Daca îi spun prietenei mele că este “jan pona”, atunci îi transmit că este o persoana bună, un om frumos.”, spune un vorbitor al Toki Pana.
     
    Există câteva cuvinte care descriu diferite organisme, însă nu este niciunul care să facă referinţă la gadget-urile moderne. În limbajul Toki Pana, tehnologia este redusă la un cuvânt, ilo, care înseamnă unealtă.
  • De ce aduce producătorul de mezeluri Angst carne de oaie din Noua Zeelandă? „Nu poţi să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie doar de limba”

     „Sunt unul dintre vânzătorii de carne de oaie – preparate, cotlete, pulpă, tot ce se poate vinde din oaie. Sursa? Noua Zeelandă. De ce Noua Zeelandă? Am vorbit cu mulţi ciobani şi le-am spus <>. Ei spun că e greu şi atunci aduc din Noua Zeelandă la un preţ care îmi convine. Nu poţi să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie doar de limbă”, a spus Sorin Minea în cadrul conferinţei „Romanian Food & Agribusiness”, a spus Sorin Minea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce aduce producătorul de mezeluri Angst carne de oaie din Noua Zeelandă? „Nu poţi să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie doar de limba”

     „Sunt unul dintre vânzătorii de carne de oaie – preparate, cotlete, pulpă, tot ce se poate vinde din oaie. Sursa? Noua Zeelandă. De ce Noua Zeelandă? Am vorbit cu mulţi ciobani şi le-am spus <>. Ei spun că e greu şi atunci aduc din Noua Zeelandă la un preţ care îmi convine. Nu poţi să mă obligi pe mine să cumpăr toată oaia, dacă eu am nevoie doar de limbă”, a spus Sorin Minea în cadrul conferinţei „Romanian Food & Agribusiness”, a spus Sorin Minea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • “Sinceră să fiu, duc dorul României. Vreau să mă întorc”, mesajul emoţionant al Cătălinei, o tânără care munceşte de 14 ani în străinătate

    “La început a fost foarte greu. Limba mi se părea foarte grea. Credeam că nu voi reuşi niciodată să o învăţ! Studiile le-am făcut în România, practica la fel, aşa că, întorcându-mă aici, fiind alt sistem a trebuit să o iau de la zero.

    Intre timp, învăţând limba greacă, mi s-a oferit ocazia să lucrez ca asistent la farmacia la care sunt şi acum. Ştiind că diploma este recunoscută în străinătate, după câteva luni bune am reuşit să o recunosc. Aşadar, un nou start. Noi reguli, noi termeni, alt mod de lucru. Colegele m-au ajutat, am trecut cu brio perioada de probă şi am rămas în sistem”, a spus Cătălina Grigore, citată de observator.tv

    “Sinceră să fiu, duc dorul României. S-au schimbat multe…Din perioada în care studiam acolo, salariile de acum sunt destul de bune, chiar ajung la cele primite de noi, aici, care au scăzut foarte mult din cauza crizei şi situaţiei financiare precare cu care se confruntă Grecia. Nu sunt de-acord cu monopolul lanţurilor farmaceutice şi pentru că în momentul de faţă cei care vor să-şi deschidă ceva pe cont propriu sunt nevoiţi să se ducă la sate. Nu sunt de-acord cu targhetul impus angajaţilor, prin care în funcţie de vânzări ţi se stabileşte salariul.

    Nu poţi băga pe gât oamenilor medicamentele. Mi-as dori să se schimbe toate astea şi să se încerce un trai mai bun pentru toţi oamenii, indiferent de studii sau poziţie socială! Pentru mine România înseamnă ACASĂ…familie… linişte…Cele mai frumoase amintiri, chiar dacă aproape jumătate din viaţa mea mi-am petrecut-o aici. Vreau la un moment dat să mă întorc de tot în ţară.”, a spus Cătălina.

  • Arestat din cauza unui mesaj tradus greşit de sistemul automat al Facebook. Ce a scris bărbatul şi ce s-a înţeles

    Un administrator al reţelei de socializare şi-a prezentat scuzele pentru această eroare.

    Un simplu salut în limba arabă al palestinianului a fost tradus în limba ebraică drept: ”atacaţi-i”, iar în limba engleza: ”răniţi-i”.

    Palestinianul este muncitor în construcţii la Beitar Illit, o colonie israeliană în apropierea Ierusalimului.


    Bărbatul postase pe Facebook un salut, însoţit de fotografia unui buldozer. Acest utilaj a fost în trecut folosit în cadrul unor atacuri, fapt ce ar fi putut trezi suspiciuni poliţiei.

    Conform ziarului Haarezt, niciun ofiţer de poliţie cunoscător de limba arabă nu a citit mesajul postat de palestinian, înaintea arestării acestuia.

    Bărbatul a fost eliberat, la scurt timp, după ce a fost interogat.

     

  • Arestat din cauza unui mesaj tradus greşit de sistemul automat al Facebook. Ce a scris bărbatul şi ce s-a înţeles

    Un administrator al reţelei de socializare şi-a prezentat scuzele pentru această eroare.

    Un simplu salut în limba arabă al palestinianului a fost tradus în limba ebraică drept: ”atacaţi-i”, iar în limba engleza: ”răniţi-i”.

    Palestinianul este muncitor în construcţii la Beitar Illit, o colonie israeliană în apropierea Ierusalimului.


    Bărbatul postase pe Facebook un salut, însoţit de fotografia unui buldozer. Acest utilaj a fost în trecut folosit în cadrul unor atacuri, fapt ce ar fi putut trezi suspiciuni poliţiei.

    Conform ziarului Haarezt, niciun ofiţer de poliţie cunoscător de limba arabă nu a citit mesajul postat de palestinian, înaintea arestării acestuia.

    Bărbatul a fost eliberat, la scurt timp, după ce a fost interogat.

     

  • Arestat din cauza unui mesaj tradus greşit de sistemul automat al Facebook. Ce a scris bărbatul şi ce s-a înţeles

    Un administrator al reţelei de socializare şi-a prezentat scuzele pentru această eroare.

    Un simplu salut în limba arabă al palestinianului a fost tradus în limba ebraică drept: ”atacaţi-i”, iar în limba engleza: ”răniţi-i”.

    Palestinianul este muncitor în construcţii la Beitar Illit, o colonie israeliană în apropierea Ierusalimului.


    Bărbatul postase pe Facebook un salut, însoţit de fotografia unui buldozer. Acest utilaj a fost în trecut folosit în cadrul unor atacuri, fapt ce ar fi putut trezi suspiciuni poliţiei.

    Conform ziarului Haarezt, niciun ofiţer de poliţie cunoscător de limba arabă nu a citit mesajul postat de palestinian, înaintea arestării acestuia.

    Bărbatul a fost eliberat, la scurt timp, după ce a fost interogat.

     

  • Braşovenii care dezvoltă aplicaţii ce sunt folosite de milioane de oameni din întreaga lume

    Mondly este o platformă online şi o aplicaţie, atât pe Android cât şi pe iOS, cu ajutorul căreia utilizatorii pot învăţa limbi străine. Astfel, nu mai trebuie să fii la clasă sau să stai pe scaun cu o carte în faţă pentru a putea învăţa o limbă străină, ci o poţi face întins în pat sau când călătoreşti, de pildă în mijloacele de transport în comun. Pentru Tudor şi Alex Iliescu, ideea de a crea o aplicaţie de învăţat limbi străine a apărut odată cu noile posibilităţi oferite de telefoane mobile: recunoaşterea vocii, conexiune permanentă la internet şi cloud computing.

    ”Am început în 2012 cu un împrumut de 1.000 euro folosiţi pentru a achiziţiona un computer Macbook necesar dezvoltării de aplicaţii pentru iPhone. De atunci a urmat mult studiu şi multă muncă“, spune Alex Iliescu cofondator al Ati Studios, startup ce dezvoltă aplicaţiile de învăţat limbi străine Mondly, MondlyVR şi MondlyKids.

    Au început dezvoltarea aplicaţiei în 2013, pe 28 mai 2014 a avut loc lansarea, iar pe parcusul dezvoltării au participat ”peste 20 de profesionişti din Braşov. Acestora li se adaugă şi câteva zeci de traducători din 40 de ţări care au contribuit la realizarea materialelor în cele 33 de limbi pe care le oferim utilizatorilor“, spune Iliescu.

    Acum, la trei ani de la lansare, aplicaţia a fost descărcată de 20 de milioane de ori de utilizatori din 190 de ţări. Cofondatorul nu a precizat câte dintre aceste descărcări sunt utilizatori activi, rezumându-se la a spune doar că ”cifra poziţionează Mondly în topul celor mai utilizate aplicaţii de profil din lume“.

    Cei mai mulţi utilizatori ai aplicaţiei provin din ţările din nord-vestul Europei, ţări precum Germania, Elveţia, Suedia sau Finlanda. ”În Danemarca, aproape 7% din populaţia ţării a descarcat una din aplicaţiile Mondly“, spune antreprenorul. Asta înseamnă că aproape 400.000 de danezi folosesc aplicaţiile dezvoltate la Braşov. Se pare că acesta este numărul magic şi în cazul românilor. ”Peste 400.000 de români au descărcat aplicaţiile noastre. Cea mai populară limbă învăţată de către aceştia este limba germană, urmată de engleză, franceză, italiană, spaniolă şi greacă“, explică el, adăugând că străinii care vor să înveţe limba noastră provin din Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa sau Italia.

    Lecţiile Mondly sunt practice şi aplicate, cu scenarii cu care orice vorbitor s-ar lovi în viaţa de zi cu zi: cum să comanzi la restaurant, ce să spui când vrei să te cazezi sau cum să-i spui şoferului unde vrei să te ducă. ”Ne-am dorit ca toate scenariile disponibile să pregătescă utilizatorii pentru conversaţii în lumea reală“, spune CEO-ul companiei.

    Aplicaţia este gratuită şi poate fi folosită de oricine are un telefon mobil sau un calculator, însă există anumite restricţii. Dacă vrei să scapi de acestea şi să ai acces la toate opţiunile, atunci eşti nevoit să plăteşti un abonament lunar sau anual, în funcţie de ce vrei. Asta le-a adus venituri importante românilor.

    În decembrie 2014, Ziarul Financiar scria că aplicaţia Mondly generează venituri cu care braşovenii reuşeau să-şi acopere cheltuielile, iar planul la vremea respectivă era să ajungă la venituri de peste 1 milion de euro din dezvoltarea de aplicaţii mobile. Planul a mers chiar mai bine decât se aşteptau cei doi fondatori. Potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe, cifra de afaceri a Ati Studios a explodat anul trecut de la 2 milioane de lei la 12,1 milioane de lei (2,64 milioane de euro), însă profitul a rămas tot în zona miilor de lei (peste 38.700 de lei în 2016). ”în urma rezultatelor obţinute, suntem în plină dezvoltare şi căutăm să ne extindem echipa din Braşov cu tineri ambiţioşi care vor să aibă rezultate deosebite la nivel mondial“, spune Iliescu.

    Cel mai nou produs al companiei braşovene este MondlyVR, o nouă aplicaţie care utilizează realitatea virtuală pentru a învăţa mai bine şi mai uşor utilizatorii să deprindă o nouă limbă. Pentru a utiliza MondlyVR ai nevoie de un smartphone şi de o cască VR precum Daydream, GearVR sau una simplă din carton. ”MondlyVR combină tehnologii de tip chatbot şi de recunoaştere a vocii în realitate virtuală pentru a crea un nou mod prin care putem învăţa o limbă străină. Astfel, MondlyVR detectează automat cuvintele şi propoziţiile rostite de utilizatori pentru a le oferi feedback instant“, spune el.

    Utilizatorii îşi pun ochelarii VR, aleg limba pe care doresc să o înveţe – dintre cele 30 disponibile – şi scenariul preferat. în acest moment sunt disponibile cinci scenarii inspirate din viaţa reală: să comande mâncare într-un restaurant, să ia un taxi, să aibă o conversaţie în tren, să se cazeze într-un hotel şi să aibă o discuţie cu un angajat al hotelului. ”Cu MondlyVR, utilizatorii sunt implicaţi în conversaţii încă din primele secunde, ceea îi pregăteşte pentru situaţii similare cu care se vor confrunta în viaţa cotidiană“, explică Iliescu.

    Braşovenii au ales realitatea virtuală ca mod de a învăţare a unei limbi străine deoarece ”în timp ce prin metodele tradiţionale de învăţare suntem actori pasivi, cu MondlyVR procesul de învăţare este unul interactiv, prin conversaţii cu personaje virtuale“, spune Iliescu. Tot el precizează că, potrivit unui studiu publicat în The New York Times, ”studenţii care învaţă prin metode imersive dezvoltă trăsături asemănătoare cu vorbitorii nativi“.

    Evident, publicul ţintă pentru o astfel de aplicaţie este cel tehnologizat, interesat de VR şi care deţine un smartphone dar şi o pereche de ochelari VR. ”Vorbim aici de cei peste 20 milioane de oameni care deţin ochelari VR Daydream, GearVR sau Cardboard.“

    La această nouă aplicaţie, braşovenii au lucrat aproape un an, iar printre provocările dezvoltării Alex Iliescu enumeră integrarea funcţiei de recunoaştere a vocii şi integrarea telecomenzii Daydream în experienţa de învăţare a unei limbi străine în VR.

    Aplicaţia românilor este disponibilă în magazinele de aplicaţii virtuale pentru platforma Oculus, dar au fost interesaţi de MondlyVR şi Microsoft (HoloLens) şi HTC (HTC Vive). ”A fost extraordinar să aud că tehnologia MondlyVR pe care o dezvoltăm aici, în Braşov, este cea mai avansată din lume“, mărturiseşte Alex Iliescu.

    Noi schimbăm tehnologia, care la rândul ei ne schimbă pe noi: modul în care comunicăm, ne distrăm, dar şi cum învăţăm. Este evident că noile generaţii vor fi interesate de conţinut mai colorat, mai interactiv şi nu de cel static, tradiţional. ”în următorii ani ne putem aştepta la o explozie a educaţiei online în detrimentul celei tradiţionale. Aplicaţiile de mobil şi platformele online sunt deja extrem de populare, iar următorul val de inovaţie va veni din zona inteligenţei artificiale, realităţii virtuale şi realităţii augmentate“, spune Iliescu.
     

  • De ce refuză fiul Mihaelei Rădulescu să vorbească româneşte

    La cei 12 ani , Ayan, fiul Mihaelei Rădulescu şi Elan Schwartzenberg, este pasionat atât de sport, cât şi de cultură, educaţie ce şi-a dobândit-o în Franţa, acolo unde locuieşte cu mama lui de 8 ani. Dat fiind faptul că a plecat de când avea doar patru ani, Ayan, nu mai vrea să vorbească româneşte, conform unui ziar monden.

    „Am această problemă cu el, eu vorbesc româneşte cu el, ca şi toată familia mea, dar pentru că trăieşte de opt ani în altă ţară, unde se vorbeşte franceză şi engleză, omul nu mai vrea să vorbească decât franceză şi engleză”, a spus Mihaela Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Ţara unde se vorbesc 839 de limbi

    Dacă ţi-a fost greu să înveţi una sau două limbi străine, gândeşte-te prin ce dificultăţi trec cetăţenii din Papua Noua Guinee, care deşi este o ţară mică, este locul unde se vorbesc cele mai multe limbi de pe glob. Nu mai puţin de 839 de limbi se vorbesc aici, de aproape 3 ori mai multe limbi decât există pe întregul continent european.

    Pentru ca o limbă să fie considerată ca fiind vorbită, “vie”, trebuie ca să existe cel puţin un vorbitor care să o considere limba maternă. Următoarea ţară în clasamentul ţărilor cu cele mai multe limbi vorbite se află Indonezia (707), urmată de Nigeria (526) şi India (454). Aşadar, în acest moment, este considerat că pe glob există în jur de 6000 de limbi vorbite.

    Limba maternă este considerată ca fiind un element cheie al identităţii naţionale. Potrivit unei cercetări a Pew Research, majoritatea respondeţilor, cu excepţia celor din Ungaria, Grecia şi Japonia, au declarat că locul de naştere nu contează în stabilirea identităţii naţionale, considerând mult mai important limba maternă.

    Chiar dacă în Papua Noua Guinee se vorbesc cele mai multe limbi, tot limba engleză este considerată ca fiind cea mai puternică.