BusinessMagazin

Tag: lichiditate

  • Plaza Centers, dezvoltatorul proiectului Casa Radio din Bucureşti, a intrat în reorganizare judiciară

     Instanţa din Amsterdam a aprobat cererea Plaza Centers care vizează suspendarea preliminară a plăţilor şi a numit, de asemenea, un administrator judiciar, care trebuie să notifice toţi creditorii cu privire la această situaţie, precum şi un judecător supraveghetor.

    În cursul procesului de restructurare, compania intenţionează să-şi continue activitatea în mod normal, iar conducerea companiei va fi asigurată de echipa de management împreună cu administratorul desemnat de instanţă.

    În vederea rezolvării problemelor legate de lichiditate, compania a propus creditorilor un plan de restructurare, care prevede, printre altele, amânarea obligaţiilor Plaza Centers pe o perioadă de trei-patru ani sau pe o perioadă mai scurtă, dacă nivelul cash flow-ului permite acest lucru. Pe parcursul procesului de restructurare creditorii fac obiectul unui moratoriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul juridic al BNR: Un mecanism UE de rezoluţie bancară e necesar, dar mai bine să nu ajungem să-l folosim

     “E important să avem un mecanism de rezoluţie armonizat la nivelul Uniunii Europene, dar nu e de dorit să trebuiască să-l folosim. Rezultatul cel mai de dorit pentru noi este ca credibilitatea privind capitalul şi lichiditatea să fie aplicată corect, încât să nu trebuiască să folosim un plan de rezoluţie la nivelul unei instituţii de credit”, a declarat vineri Păunescu, la un seminar organizat de banca centrală.

    El a precizat că mai este mult de muncă pentru construcţia unui mecanism de rezoluţie credibil, iar adoptarea directivei de rezoluţie bancară este un deziderat întrucât este foarte important ca toate băncile să vorbească un limbaj comun.

    Păunescu a explicat că, la nivel european, schema de rezoluţie pentru a trata băncile cu probleme face parte din uniunea bancară, ideea acesteia din urmă ivindu-se ca o soluţie de a “sparge bucla negativă” între bănci şi state suverane, pentru a asigura funcţionarea optimă a mecanismului de transmitere monetară, integrarea şi stabilitatea financiară, dar şi supravegherea naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene cer BCE un nou program de lichiditate pe temen lung

     Efortul instituţiilor de credit de a obţine un nou program de finanţare ieftină pe termen lung arată cât de nesigur rămâne sistemul financiar european, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

    Începând de la sfârşitul anului 2011, BCE a împrumutat 1.000 de miliarde de euro băncilor europene, pe o perioadă de trei ani. Programul, numit Operaţiune de Refinanţare pe Termen Lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), a fost lansat pentru a salva băncile care aveau probleme la accesarea de împrumuturi pe piaţa interbancară.

    LTRO este creditat cu temperarea – cel puţin pentru o perioadă – a crizei financiare din Europa, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU cu şeful supravegherii BNR: “Marfin poate onora orice solicitare şi va avea lichiditate”

     Oficialul BNR a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX că deşi tranzacţia a fost finalizată, deponenţii Bank of Cyprus vor avea acces la conturi abia începând de luni, întrucât angajaţii Marfin Bank trebuie să preia fiecare dosar pentru a putea verifica specimenele de semnături ale clienţilor.

    Cinteză a arătat că pentru deponenţii care doresc să-şi menţină depuinerile până la scadenţă se vor păstra termenii de dobândă negociaţi la constituire, iar depozitele vor fi remunerate şi pentru perioada în care Bank of Cyprus a fost închisă.

    Prezentăm integral interviul cu directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză:

    Reporter: Domnule Director, s-a tot dezbătut cu privire la raporturile dintre BNR şi sucursala Bank of Cyprus. În ce măsură cazul a reprezentat o problemă pentru BNR?

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Depozitele sucursalei Bank of Cyprus vor fi mutate la Marfin România, care va fi recapitalizată

     Banca Centrală a Ciprului a aprobat joi transferul depozitele sucursalei Bank of Cyprus, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Popular Bank of Cyprus, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în România şi supravegheată de BNR.

    Cei peste 1.000 de deponenţii vor avea acces la conturi începând de săptămâna viitoare.

    Forma finală a tranzacţiei presupune şi preluarea creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa continuă pe un trend descendent, deşi pieţele externe mai şi cresc

    Bursa a scăzut ieri cu 0,89% (indicele BET-C), pentru a doua zi consecutiv, într-o piaţă unde cei mai mulţi investitori au continuat să adopte poziţii de aşteptare, iar tranzacţiile cu acţiuni Fondul Proprietatea (FP), Erste (EBS) şi SIF Transilvania (SIF3) au asigurat 77% din lichiditate.

    „Decorelarea pieţei locale de cele externe s-a produs încă de la sfârşitul primului trimestru, atunci când scăderile accentuate de pe plan extern nu s-au reflectat şi asupra acţiunilor locale. În ultimele săptămâni însă piaţa locală a avut mai mult de suferit decât pieţele externe recuperând astfel terenul pierdut. Sigur că adunările generale ale acţionare anuale (majoritatea programate în această perioadă – n.red.) împreună cu rezultatele pe primul trimestru pot fi un factor de influenţă asupra volumelor din ce în ce mai mici din ultima perioadă, însă cred că evoluţia incertă a pieţelor dezvoltate afectează sentimentul investitorilor de pe piaţa locală“, a declarat Alexandru Păşălan, trader la firma de brokeraj NBG Securities România.

    La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a fost cu 0,96% sub ziua anterioară, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au plasat indicele BET-NG cu 1,13% sub nivelul de luni. Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborât cu 0,7%.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Lichiditatea a dispărut ieri de pe bursă. Acţiunile SIF Moldova au pierdut 1,3%

    Bursa a scăzut cu 0,12% (indicele BET-C), într-o piaţă unde rulajul a atins minimul ultimelor şase săptămâni, iar acţiunile SIF Moldova (SIF2) au coborât cu 1,3% în prima zi când investitorii care cumpără aceste titluri nu mai au dreptul să participe la AGA în care va fi ales un nou consiliu de administraţie. În prima parte a zilei acţiunile SIF Mol­dova (SIF2) au consemnat cea mai vizibilă va­ria­ţie dintre societăţile de investiţii finan­ciare, co­borând cu până la 2,6%. În ultimele ore de tran­zacţionare, corecţia s-a temperat, iar la închi­dere aceste titluri erau în scădere cu 1,29%, la 1,53 lei. Acţiunile SIF Moldova au con­semnat al patrulea rulaj din piaţă, de 662.000 de lei. „Cred că scăderea preţului nu are legătură cu anunţul de vineri. Până vineri, când a fost ultima zi în care se mai puteau cumpăra acţiuni pentru participarea la AGA, a existat o pre­siune la cumpărare pentru că se acumulau cât mai multe voturi pentru AGA din 4/5 aprilie. Fiind o AGA cu miză foarte mare, res­pec­tiv ale­gerea unui nou consiliu de administraţie, pre­ţul acţiunii SIF Moldova a crescut consis­tent în ultimele 10 zile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Un mic cadou pentru băncile din lumea-ntreagă

    Comitetul a decis că băncile vor fi obligate să constituie doar 60% din necesarul cerut de numerar şi active lichide până în 2015, iar restul până în 2019, faţă de cerinţa iniţială ca acest proces de consolidare să fie încheiat în 2015. Reglementările Basel III ar urma să intre în vigoare treptat în perioada 2013-2019, urmărind ameliorarea rezistenţei la şocuri a băncilor şi a gradului de transparenţă a funcţionării lor, însă pe măsură ce a devenit clar că anul acesta nu e de aşteptat o ieşire decisivă a statelor din criză, şefi de bănci centrale îndeosebi din Europa, ca Mario Draghi de la BCE sau Mervyn King de la Banca Angliei, alături de şefi de bănci comerciale, au criticat calendarul Basel III, pe motiv că le impune băncilor o povară suplimentară care le-ar face şi mai vulnerabile.

    Comitetul a făcut concesii şi în privinţa tipurilor de active clasificate drept lichide, incluzând acum, de pildă, şi obligaţiunile corporatiste, anterior excluse. Presa financiară anglo-saxonă scrie însă că relaxarea Basel III n-ar trebui să facă pe nimeni să se aştepte la un boom brusc al creditării care să impulsioneze economia zonei euro, iar analiştii de la Capital Economics susţin chiar că nu va avea niciun impact economic major.

  • Florin Georgescu a lăsat rezerva de valută din Finanţe aproape de unde a preluat-o: 4,4 mld. euro

    Rezerva de valută constituită în Trezoreria statului conform acordului cu FMI a înregistrat fluctuaţii considerabile pe parcursul anului în condiţiile în care acest instrument de protecţie a fost folosit intens în contextul crizei politice din vară pentru acoperirea necesarului de lichidităţi fără angajarea unor costuri usturătoare pentru buget. Astfel, la sfârşitul lunii iulie aşa-numitul “buffer” scăzuse la 3,3 mld. euro, după ce în aprilie se apropiase de 5 mld. euro. Apoi rezerva a fost refăcută în toamnă prin două emisiuni de bonduri în euro pe piaţa internaţională care au însumat 2,25 mld. euro. Aşa se face că la un moment dat bufferul a trecut de 6 mld. euro, însă nu a rămas acolo decât scurt timp. Finanţele au împrumutat şi 763 mil. euro de pe piaţa internă pentru rambursarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro destinată pieţei interne, astfel că această scadenţă nu a afectat rezerva de valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • BNR a decis să nu modifice dobânda de politică monetară

    BNR precizează că va asigura în continuare gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    BNR afirmă că va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, “astfel încât, prin adecvarea instrumentelor sale, să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor pe termen mediu şi de menţinere a stabilităţii financiare”.

    Conform ultimului sondaj intern al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, dobânda de politică monetară şi rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor ar urma să fie reduse din nou abia în 2013. Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobânda de politică monetară la 5,25%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute în continuare la nivelul de 15%, iar rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea rămâne nemodificate la 20%.

    Conform AAFBR, anul 2013 ar putea aduce o relaxare a politicii monetare, atât prin reducerea dobânzii de politică monetară la 5% în luna decembrie 2013 cât şi prin diminuarea rezervelor minime obligatorii pentru lei (la 10%) şi valută (la 15%).